x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bebelusi tinuti ilegal in orfelinate

0
Autor: Alex Nedea 05 Iun 2006 - 00:00
Bebelusi tinuti ilegal in orfelinate


Desi Legea 272/2004 interzice ins-titutionalizarea copiilor sub 2 ani care nu sufera de handicap sever, la Buzau, bebelusii sunt internati in centre de plasament din lipsa de asistenti maternali. Copii sanatosi psihic stau cu cei care se automutileaza. Psihologii spun ca micutii vor imita comportamentele celor din jur.

In ciuda legii care interzice institutionalizarea copiilor sub 2 ani, la Buzau, bebelusii sunt internati in centre de plasament din lipsa de asistenti maternali. Copii sanatosi din punct de vedere psihic invata laolalta cu cei cu dizabilitati care se automutileaza. Psihologii atentioneaza ca cei mici vor imita comportamentele celor din jur.

A fost batuta de cand era in burta mamei. S-a obisnuit mai intai cu suturi si cu pumni si mai apoi cu aerul si cu lumina. Tortura i-a ramas in sange si, daca nu era batuta de cineva, se mutila singura. De aceea, tot timpul a stat legata la un centru de plasament din Focsani. Pana la 12 ani a fost crescuta intre franghii. Anul trecut a fost transferata la Complexul de Servicii pentru Copilul cu Handicap Sever nr. 8 din Buzau. Consiliul Judetean a investit aici peste sase miliarde de lei in perioada 2001-2003, iar fetita a putut sa aiba parte de o serie de tratamente, care pentru alte centre de copii cu dizabilitati din tara par stiintifico-fantastice: hidroterapie, aromoterapie, terapie prin muzica, terapie prin lumina, kinetoterapie, logopedie. Anul trecut, fata a invatat sa faca primii ei pasi.

LA GRAMADA. La "numarul opt" locuiesc 36 de copii cu varste intre 0 si 18 ani. Intr-o sala de clasa cu multe jucarii, copii de toate varstele se jucau laolalta. Stefan, de 16 ani, desena pe tabla un bloc. Stefan avea pe maini cicatrice groase de-un deget. Se musca singur. Nici nu se vindeca rana, ca se sfasie iarasi. Langa el, o fetita de 6 ani, Andreea, scria cifrele de la 1 la 10. E sanatoasa din punct de vedere mintal. Numai niste probleme la soldul nedezvoltat o determina sa invete alaturi de baietelul acela, de pilda, care spune un singur lucru cand vede un om: "Pa! Pa!", repetandu-l obsesiv. Copiii cu retard mediu si usor de aici se joaca impreuna cu cei cu retard sever. "E contraindicat ca acei copii sanatosi din punct de vedere psihic sa invete laolalta cu cei cu retard mintal grav. Copiii au tendinta sa preia din comportamentele celor bolnavi", atrage atentia psihologul organizatiei Salvati Copiii, Andreea Biji. Directoarea Centrului nr. 8 spune insa ca parerile psihologilor sunt impartite. "Cred ca acei copii cu retard sever pot fi asociati cu cei cu o dezvoltare pshica mai buna. Daca ii tii izolati pe cei cu deficiente psihice mai mari, castiga mai putin."

ILEGAL. Desi Legea 272/2004 interzice institutionalizarea copiilor sub 2 ani care nu au handicap sever, la Centrul nr. 8 sunt sase bebelusi tinuti aici din lipsa de mame profesioniste. "Majoritatea dintre ei ar putea sa fie plasati si la asistenti maternali, dar nu mai sunt asistenti maternali liberi in Buzau", recunoaste directoarea Anca Bistriceanu. In judet, numarul de asistenti e atat de mic, incat unii dintre ei au si cate trei copii in ingrijire.

Am intrat intr-unul din saloanele copiilor mici si i-am gasit in timpul programului de somn. Insa, din cei sapte cati erau in camera, doar unul dormea. Un baietel era atat de bolnav, incat toata pielea lui era albastra, iar pe fata, venele se vedeau mai clar decat nervurile pe o frunza. E tinut aici doar pentru a capata in greutate. La un anisor abia a reusit sa treaca de trei kilograme, iar malformatia lui la inima necesita o interventie chirurgicala posibila doar atunci cand va ajunge la o greutate cel putin de doua ori mai mare decat are acum. Parintii l-au adus la acest centru pentru ca s-au gandit ca nu pot avea grija de el. Au zis ca il vor lua acasa dupa operatie.

Langa baietel, intr-un alt patut, sta cu ochii tintiti in tavan Cristina, o fetita de 5 luni. Sufera de acondroplazie, o boala congenitala caracterizata prin oprirea cresterii oaselor membrelor, in contrast cu dezvoltarea normala a oaselor capului si ale trunchiului. Dar nici pe ea boala nu ar fi oprit-o sa creasca intr-o familie normala. La asistentii maternali ar fi putut ajunge si baietelul cu hidrocel, o punga cu lichid in zona organelor genitale (afectiune operabila), si Marilena si Gabi de 2 anisori, amandoi cu un retard psihic moderat.

Pentru cei 36 de copii de aici sunt angajati 57 de oameni: un logoped, un kinetoterapeut, un pedagog de recuperare, un medic specialist in neuropsihiatrie, 16 educatori, 10 supraveghetori de noapte. Acestia lucreaza cate cinci pe tura, iar directoarea zice ca sunt suficienti: "Mai avem si gardianul public, care ajuta fetele cand copiii dezvolta crize de agresivitate".

VOIE BUNA. Copiii se pregatesc pentru un spectacol de dans

"N-O MAI FI MULT PANA IN VARA". La Centrul de recuperare medico-sociala pentru copilul de 0-3 ani nr. 1 Buzau sunt crescuti 27 de copii. Toti au mai mult de 2 ani, pentru ca in 2004 caminul a intrat intr-un program PHARE care interzicea primirea de noi copii in centru. Asa ca toti bebelusii care ar fi trebuit sa ajunga aici sunt redirectionati la nr. 8. Sorina, unul din copiii de la Centrul nr. 1, in varsta de 3 ani, are sindrom Down, o modificare genetica care ii impiedica pe indivizi sa se dezvolte intelectual ca un om obisnuit. In cazul acestor copii, kinetoterapia si logopedia sunt vitale. Aceste tratamente i-ar ajuta pe cei cu sindrom Down sa duca o viata autonoma, sa aiba o meserie. "Daca nu ajung la un kinetoterapeut, ei intra intr-un cerc vicios. Se vor ingrasa foarte repede, obezitatea ii va face sa se izoleze, iar izolarea ii scoate din viata sociala. Mai mult, unii dintre ei pot suferi fisuri la coloana vertebrala si paralizeaza. Asta pentru ca musculatura este slab dezvoltata, sistemul osteoarticular este mai deosebit si din cauza supragreutatii cauzate si de lipsa kinetoterapiei", sustine medicul pediatru Constanta Popescu Murgoci, specialista in tratamentul copiilor cu Down. In centrul unde sta Sorina nu exista nici logoped, nici kinetoterapeut si pentru aceste tratamente se apeleaza tot la Centrul 8, cel supradotat. "Totusi, e dificil sa faca fata un om la doua centre, trebuie sa fie unul de sine statator", ne zice sefa de aici, Veronica Draghici. Directoarea Centrului nr. 1 ofteaza si adauga: "N-o mai fi mult pana in vara". "In vara", centrul de aici se va inchide, iar copiii vor fi mutati in doua apartamente sociale. Directia a reusit sa primeasca pentru acest proiect 314.000 de euro din fonduri PHARE. "Vom indeplini standardele europene", zice incantata directoarea adjunct de la DGASPC Buzau, Carmen Nutulescu. Atunci va fi un angajat la doi pacienti, iar copiii nu vor mai sta cate sase in camera, ci cate trei.

CERSIND MANCARE. In momentul vizitei noastre la "numarul 1", o parte din copii era scoasa la aer cu supraveghetorii. Altii se jucau in centru. Am gasit un singur copil in dormitoare. O fetita bolnava de hidrocefalie, avand capul de trei ori mai mare decat un copil sanatos, statea cu fata in sus. Directoarea zice ca e scoasa si ea afara. Chiar vine si mama ei, fosta studenta la ASE, si o viziteaza la sfarsit de saptamana.

Marea problema a Centrului nr. 1 e alocatia de hrana prea mica pentru bebelusi. "O treime din copilasii nostri sunt distrofici si au nevoie de o alimentatie deosebita. Au nevoie de un lapte mai consistent, care e si mai costisitor", recunoaste sefa centrului. 50.000 de lei pe zi sunt toti banii pe care ii da statul pentru hrana unui bebelus, indiferent daca este sanatos sau cu handicap. Ultima marire a alocatiei a fost in 2005, cand s-a majorat cu 7.000 de lei. In acelasi an untul si-a dublat pretul. Aflati la sapa de lemn, angajatii de la DGASPC Buzau au o noua obligatie pe fisa postului: "Cersim. Am mai cersit pe la elvetieni, care ne-au dat cateva milioane de lei. Chiar si asa, straduindu-ne cersind, sponsorizarile nu acopera nici 10% din cheltuieli", zice directoarea de aici.

NU E BINE
"E contraindicat ca acei copii sanatosi din punct de vedere psihic sa invete laolalta cu cei cu retard mintal grav.Copiii au tendinta sa preia din comportamentele celor bolnavi" - Andreea Biji, psiholog

BA E BINE
"Copiii cu retard sever sunt asociati cu cei cu o dezvoltare psihica buna. Daca ii tii izolati pe cei cu deficiente psihice mari, acestia castiga mai putin"

IN AFARA LEGII
"Majoritatea dintre ei ar putea sa fie plasati si la asistenti maternali, dar nu mai sunt asistenti maternali liberi in Buzau" - Anca Bistriceanu, sefa Centrului nr. 8

COSTURI
"O treime din copilasii nostri sunt distrofici si au nevoie de o alimentatie deosebita. Au nevoie de un lapte mai consistent, care e si mai costisitor" - Veronica Draghici, sefa Centrului nr. 1 din Buzau

RISCURI
"Daca nu ajung la un kinetoterapeut, ei intra intr-un cerc vicios. Se vor ingrasa foarte repede, obezitatea ii va face sa se izoleze, iar izolarea ii scoate din viata sociala. Mai mult, unii dintre ei pot suferi fisuri la coloana vertebrala si paralizeaza. Asta pentru ca musculatura este slab dezvoltata, sistemul osteoarticular este mai deosebit si din cauza supragreutatii cauzate si de lipsa kinetoterapiei" - Constanta Popescu, medic pediatru

Si vizitele sunt inspectii

CENTRUL NR. 8. S-au investit miliarde de lei pentru terapii "europene"
A cam strambat din nas directoarea Cecilia Manolescu de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Buzau cand i-am spus ca vrem sa vizitam Complexul de servicii pentru copilul cu handicap nr. 14 din Ramnicu Sarat. "Vreti voi neaparat la nr. 14? Sunt multe centre la Ramnicu Sarat." "De ce sa nu mergem? E mai uratel?" "E mai uratel…", repeta ea ironic cuvintele noastre. Dupa o ora eram impreuna in curtea institutiei.

Copiii sunt la scoala. Intram la clasa a II-a. E greu sa iti dai seama dintre cei 14 elevi care e baiat si care e fata din cauza fizionomiei asemanatoare si a parului tuns ca dupa un tipar. Copiii se aduna in jurul directoarei DGASPC si stau la coada sa o imbratiseze. Femeia surprinde obiectivul aparatului indreptat spre ea si trage un ras pana la urechi. Din cand in cand te trezesti din senin cu cate unul care se lipeste de tine parca te-ar cunoaste de-o viata. "Esti frumos, domnu’! Imi dai mie pixul?", se apropie de mine Dan, un baiat de 11 ani. E imbracat cu haine rufoase. Adidasii au musamaua decojita la varf, iar panza ramasa ii opreste degetele sa nu-i iasa din incaltari. "Ia, ma, mana dupe mine", se rasteste la el Florentina, o fata frumusica, singura din clasa care poarta parul lasat lung. Florentina si Dan au fost impreuna o vreme. Dar s-au despartit, pentru ca ea are 13 ani, iar baiatul - doar 11 ani. "Nu e bine ca fata sa fie mai mare ca baiatul", judeca domnisoara, care s-a imprietenit mai apoi cu un flacau de 16 ani. Dan se arata neafectat de decizia ei si, cu tot orgoliul lui barbatesc, ne zice tare, sa auda si ea: "Iar eu am acum o alta fata si ea e geloasa!". "Dar de unde stii tu ce e gelozia?", intrebam, iar el, dupa ce ridica in repetate randuri din umeri, raspunde ca baietii mai mari l-au invatat. Copiii de la clasa a II-a au ore numai dimineata, insa dupa-amiza se intalnesc tot la scoala. Invatatoarea face tot felul de jocuri cu ei. Se da drept sora mai mare a elevilor si copiii trebuie sa-i zica ei toate nemultumirile. Asa afla cine cu cine s-a mai certat. Sau fac schimb de roluri cu dascalul si o scot la tabla pe invatatoare. Sa vezi atunci satisfactie!

Intrebam directoarea complexului de ce multi dintre copiii pe care i-am vazut la scoala sunt imbracati in haine pe care nici la second-hand nu le mai poti vinde. Ne da o explicatie romaneasca: "Acum e program de dupa-amiaza. Deci, e cum e la noi acasa: tinuta de interior". E hotarata sa ne arate si hainele acelea bune. Imbracamintea copiilor este achizitionata prin licitatie publica si este data cu "cota de haine", adica cu portia. Astfel, intr-un an, un copil trebuie sa primeasca printre altele doua pijamale, cinci chiloti, o pereche de ghete, o geaca la doi ani. Iar valoarea lor totala nu trebuie sa depaseasca 2.400.000 de lei noi. Sponsorii nu se ingramadesc sa ajute copiii cu probleme de sanatate. "Sponsorizarile sunt pentru fotbal", observa o doctorita a DGASPC.

Cladirea unde dorm copiii e chiar langa scoala speciala vizitata. Inauntru, gresia straluceste oglinda, iar pe holuri covoarele sunt mai curate ca la Parlament. E o ordine bizara in dormitoare. Zici ca nici nu locuieste cineva acolo. De fapt stau in camere 12 suflete in paturi supraetajate. Directoarea Manolescu de la DGASPC ne vorbeste de standarde europene. Ca se va face in asa fel, incat sa se micsoreze numarul de persoane din camere, ca asa cere UE. Peretii zugraviti de curand sunt decorati cu ornamente din sfoara facute de copii din centru. Personalul de aici i-a invatat pe elevi sa faca tot felul de obiecte de artizanat, din tot felul de materiale: sticle de suc, sarma, margele, cutii de conserve sau graunte. Au adunat atat de multe obiecte, incat au facut o expozitie cu vanzare la Buzau. Singuri si-au stabilit preturile, iar banii ar fi intrat in buzunarul lor. Numai ca au avut ghinion si in ziua vanzarii a fost pana de curent.

Intr-un singur dormitor am gasit un miros insuportabil de urina. In ciuda geamului deschis, aerul greu, imposibil de inspirat, nu vrea sa plece. Parca e lipit de pereti. Aici locuiesc copiii cu handicap sever. Sunt separati de cei care se pot ingriji singuri. Desi paturile sunt supraetajate, ei dorm numai pe cele de jos. Asa sustin cei de la centru, desi noi am vazut asternuturi si pe cele de deasupra. Sunt 17 copii cu dizabilitati grave in centru. Sunt numiti "cei din lotul Slobozia". Directoarea DGASPC Buzau isi aminteste ca acestia erau tinuti toti in mijlocul curtii intr-un tarc din plasa sudata.

Imaginea de centrul bine ingrijit se naruie o data ce intri la grupurile sanitare. Acolo e haos. Dusurile comune cu tevi din care picura apa si toaletele cu usi din tabla dateaza din anii ’70. Reactia directoarei DGASPC de cum intram la toalete: "Vreau sa va anunt in premiera ca saptamana care vine vom organiza licitatie publica pentru modernizarea grupurilor sanitare".

Intr-unul din dormitoare, un grup de baieti si fete face repetitii pentru un spectacol ce vrea sa-l dea la teatrul din Buzau. Casetofonul canta ragusit o manea la moda. Unu, doi, trei, patru tine ritmul o asistenta. "Am si-o fata frumusica, e printesa de elita", urma manelistul din boxa. Fetele sunt trecute de la baiat la baiat. Trec pe rand ba pe la Vivian, un negricios tuns periuta cu bretonul vopsit rosu lung de-o palma, ba la un flacau care zambeste mult. E bolnav de SIDA. Are un ochi deja mort din cauza cataractei. Din hora face parte si Petrica. E sanatos tun, dar creste intr-un centru pentru copii cu handicap, pentru ca acolo a fost dus fratele lui cu retard mediu si cei de la Directie au hotarat sa nu-i desparta. Mama lor a murit de cancer la san pe cand avea Petrica 4 ani. Are si acum vie amintirea femeii care isi apasa pieptul cu podul palmei. Ar vrea sa se faca actor. Recunoaste pe un ton serios: "Imi place mai mult sa fac pe altii sa rada decat sa ma faca altii pe mine sa rad".

Petrica asteapta sa ia masa de seara impreuna cu coechipierul sau din echipa de fotbal a scolii. In ultima vreme mananca mai mult carne de vita si de porc. De cand cu aviara asta, bucataresele evita sa mai gateasca pui. Un al treilea baiat vine langa cei doi si intreaba. "Auzi, ba? Ori avem iarasi inspectie?" "Ihi", vine raspunsul. Intervenim si zicem ca noi am venit doar in vizita. "Stiu, da’ asa le zicem noi la vizite: «inspectii»". La Centrul numarul 14 nici Mos Craciun nu vine in vizita, ci in inspectie.

INSUFICIENT
"Cei 50.000 de lei pe zi pentru bebelusi nu ne ajung, pentru ca sunt copii care au nevoie de o alimentatie speciala" - Veronica Draghici, sefa Centrului nr. 1 din Buzau

BUZAU
In judetul Buzau erau in decembrie anul trecut 525 de copii cu dizabilitati care beneficiau de servicii de tip rezidential. Sunt de doua ori mai multe astfel de cazuri decat copii care sunt doar in "dificultate sociala", abandonati sau proveniti din familii care nu pot sa-i mai creasca. In anul 2005 au intrat in sistem 75 de copii cu handicap, majoritatea provenind din afara judetului. Toti acestia sunt ingrijiti in opt camine din municipiu si din Ramnicu Sarat.

NU RATATI!
Cititi in ziarul de maine concluziile Raportului "Jurnalului National". Comentariile cititorilor si reactia autoritatilor
Citeşte mai multe despre:   special,   copii,   copiii,   centrul,   intr-un,   centrului,   handicap,   buzău,   centru,   directoarea,   dgaspc,   retard

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”

Magdalena Popa Buluc, în dialog cu Constantin Chiriac, directorul FITS: ​​​​​​​“Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze”
 Anul acesta, cu siguranță, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, ne vor lipsi spectacolele de stradă, jocurile de artificii, spectacolele de teatru, de dans, muzica, voia bună, aplauzele și, mai...

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză

Oamenii lui Băsescu din administrația bucureșteană s-au reunit în afaceri, la vreme de criză
Galerie Foto Familia Videanu s-a conectat, în plină stare de urgență generată de criza din sănătate, cu apropiații fostului edil de la sectorul 3 Liviu Negoiță. Liantul care unește, în anul 2020, zona de business a celor ...

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion
Galerie Foto Sora Aurei Ion a luat o decizie radicală la șase ani după tragedia aviatică din Apuseni. Plecată de 11 ani din țară, în Marea Britanie, Mariana Ciucă se întoarce acasă, unde și-a făcut deja o nouă familie:...

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață
Galerie Foto Bucureștenii încep să revină la vechiul lor obicei, acela de a ieși cu familia și de a se întâlni cu prietenii, ca să bea o bere sau un suc. Și ca să mai discute ce se întâmplă pe lume, cu aerul lor,...

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor
Măsurile de relaxare, intrate, de ieri, în vigoare, pentru frecventarea teraselor și a plajelor de pe litoral impun, în fapt, o serie de obligații, atât din partea agenților economici care operează respectivele...

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu
Galerie Foto Omul de afaceri George Pădure, urmărit, în vara anului 1989, de o sursă pe nume „Traian” și turnat la Securitate, a primit, în 20 mai 2020, un document din partea Colegiului CNSAS în care scrie negru pe alb c

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri
Paleta bolilor aparatului digestiv este largă, iar cei care consideră că sistemul digestiv ar fi de rangul doi se înşală. În sistemul digestiv au loc procese atât de numeroase, de rafinate, încât medicina a...

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro
Galerie Foto În plină stare de alertă, la finalul a două luni de stare de urgență, în care multe companii private au fost nevoite să-și suspende activitatea, măsură generatoare de șomaj tehnic sau chiar de șomaj...

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur
Înainte ca Bucureștiul să se extindă la nivelul la care a ajuns astăzi, zona Lacului Văcărești reprezenta o margine neinteresantă și lipsită de importanță pentru Ceaușescu. Faptul că acolo erau câteva...

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban
Galerie Foto După ce, în plină stare de urgență, Primăria Municipiului Timișoara a contractat lucrări de proiectare și construire a unei fântâni arteziene, în plină stare de alertă, aceeași instituție condusă de...

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România
Galerie Foto Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan, desființează, cu argumente logice, juridice și constituționale, decizia Curții Europene a Drepturilor Omului,...
Serviciul de email marketing furnizat de