x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Birul lui Pogea a îngheţat 14.000 de firme doar în aprilie

Birul lui Pogea a îngheţat 14.000 de firme doar în aprilie

de Daniela Ivan    |    08 Mai 2009   •   00:00
Birul lui Pogea a îngheţat 14.000 de firme doar în aprilie
Sursa foto: KARINA KNAPEK/EDITURA INTACT

Peste 14.000 de patroni au luat cu asalt în luna aprilie oficiile Registrului Comerţului din toată ţara pentru a îngheţa activitatea firmei, speriaţi de impozitul forfetar. Însă, nici aceşti întreprinzători nu au scăpat netaxaţi, pentru că şi suspendarea costă minimum 250 de lei. Fenomenul este încă la început, mulţi abia acum află de această lege.

Sute de oameni s-au îmbulzit ieri la Oficiul Registrului Comerţului din Bucureşti pentru a suspenda activitatea firmelor într-o încercare disperată de a scăpa de efectele ordonanţei care impozitează şi societăţile cu pierderi sau cu cifră de afaceri zero. Oamenii spun că măsura luată de ministrul Pogea le-a îngropat orice iniţiativă şi că este anormal să plătească acum 250-300 de lei pentru a-şi suspenda activitatea.

"Sunt avocat şi am venit cu câteva firme pentru a le suspenda activitatea. Sunt firme ale cunoscuţilor mei care nu au câştigat mare lucru pe ele şi care acum au decis să le îngheţe activitatea pe trei ani, maximul permis de lege. Oamenii nu vor să plătească acest impozit minim de 500 de euro pentru că nu câştigă atât", ne-a declarat avocatul Alexandra Maria Ologu.

Comercianţii s-au grăbit să-şi suspende activitatea încă din aprilie, pentru că Guvernul a aprobat recent o ordonanţă de urgenţă prin care stabileşte că firmele vor plăti, de la 1 mai, un impozit minim anual cuprins între 2.200 de lei (aproximativ 500 de euro), dacă au venituri totale de până la 52.000 de lei şi care creşte în funcţie de cifra de afeceri de anul trecut până la 43.000 de lei (circa 10.000 de euro) pentru venituri de peste 129 milioane de lei.

Nervozitatea era maximă ieri-dimineaţă la Registrul din Bucureşti, pentru că nu toată lumea ştia exact cu ce acte să vină şi ce are de făcut. "Stau de trei ore. Vreau să închid firma, pentru că nu am avut niciodată activitate pe ea. Am înfiinţat-o pentru că am crezut că pot face ceva, dar nu am reuşit. Ce rost are să plătesc 500 de euro impozit pentru nimic, dacă firma mea nici măcar nu are activitate comercială?", a explicat Cezar Petre Buiumaci.

ŞOMERI PE BANDĂ RULANTĂ
Măsura lui Pogea s-ar putea întoarce împotriva Guvernului, spuneau oamenii de la coadă. "Eu aveam o cifră de afaceri de 1.000-1.500 lei pe lună, dar ţineam firma ca să am şi eu o carte de muncă pe ea. Acum o suspend şi mă duc să iau ajutor de şomaj de la domnul Pogea (n.r. - de la buget)", a explicat Ionel Teodorescu.

Spiritele s-au încins şi oamenii au început să-şi dea cu părerea că măsura luată de Ministerul de Finanţe este împotriva economiei şi a logicii. "Vaca pe care o tot mulgi nu-ţi mai dă lapte. Să nu se trezească Ministerul de Finanţe că nu mai are pe cine să stoarcă", a intrat în vorbă un domn care spune că a avut o agenţie imobiliară. El spune că în urmă cu un an avea o cifră de afaceri lunară de mii de euro, dar că de la începutul anului nu a reuşit să mai taie nici o factură.

"De ce să plătesc dacă nu mai câştig nimic, mai bine mă duc eu şi cei doi asociaţi în şomaj, să ne dea statul ajutor că şi noi am plătit până acum", a precizat patronul agenţiei imobiliare.

ROMÂNII SE ORIENTEAZĂ
Există deja întreprinzători care au găsit în aceste două-trei zile o portiţă prin recenta legislaţie pentru a fenta Ministerul de Finanţe.



"V-aş spune ceva, dar nu aş vrea să apar acolo la ziar cu nume şi prenume. Eu am o firmă care se ocupă de tâmplărie de termopan şi în criza asta de comenzi m-am gândit: de ce să plătesc eu taxe forfetare la nivelul anului trecut, când acum câştig mult mai puţin? Aşa că de ce să mai stau legat de firma asta, mai bine îmi fac alta nouă, că mi-a spus contabila că dacă îmi fac alta nouă nu mai plătesc nimic un an", ne-a explicat unul dintre patronii aflaţi la coadă.

Ca el erau mai mulţi întreprinzători pentru că majoritatea contabililor au început să dea acest sfat clienţilor care au acum probleme din cauza firmei. "O suspend pe asta că plătesc mai puţin dacă o suspend şi nu o radiez şi mai văd eu ce fac cu ea peste 3 ani. Între timp îmi fac o altă firmă pentru că vreau să mă mut din Bucureşti undeva în alt judeţ pentru că am rămas fără sediu. O iau de la capăt pe altă firmă", a spus Aurel Purcărescu.

DACĂ NU CURGE, PICĂ
Statul adună bani buni chiar şi din suspendarea activităţii sau din lichidare. "De ce credeţi că majoritatea celor de aici îşi suspendă activitatea şi nu radiază firma? Pentru că suspendarea costă maximum 300 de lei, iar radierea mult mai mult, ajunge la 1.000 lei", ne-a explicat avocatul Alexandra Maria Ologu.

Există şi oameni care sunt nemulţumiţi că trebuie să plătească suspendarea. "De ce să plătesc? Îmi ia cu japca banii din buzunar şi dacă nu mai am activitate? De unde să plătesc, eu sunt şomer?
M-am împrumutat la prieteni ca să pot să suspend activitatea", a intrat în vorbă un domn între două vârste.

Un calcul simplu arată că statul a încasat 3.508.750 de lei (peste 800.000 de euro), de la cele 14.035 de firme care şi-au suspendat activitatea, la o taxă medie de 250 de lei percepută fiecărui întreprinzător. "În această taxă care se plăteşte la casierie pentru suspendarea activităţii sunt incluse taxele percepute de toate instituţiile implicate.

De exemplu, taxa de registru, respectiv taxa de menţiune este de 30 de lei, comision transmitere delaraţie tip pe propria răspundere este 10 lei, taxa de depunere a declaraţiei este 30 de lei, taxa certificat constator este 30 de lei, comisionul de transmitere spre publicare în Monitorul Oficial este 10 lei", ne-a declarat Adriana Luminiţa Iacob, directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Statistică
În luna aprilie a acestui an 14.035 de patroni au făcut cereri pentru suspendarea activităţii, faţă de 1.055 în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Adică, de 13,3 ori mai mulţi decât în aprilie 2008. Cele mai multe cereri, 3.152, au fost primite în Bucureşti, pe locul doi se află judeţul Braşov cu 958 de solicitări, urmat de Cluj cu 698 şi de Constanţa cu 697. 

 

 

La polul opus, cele mai puţine susupendări s-au înregistrat în Botoşani (10), Teleorman (18) şi Giurgiu (18). "La nivelul Bucureştiului, comparativ cu ziua de 30 aprilie 2008 când s-a înregistrat o singură solicitare de suspendare de activitate, la data de 30 aprilie 2009 s-au înregistrat 1.106 de cereri", a declarat Adriana Luminiţa Iacob, directorul general al ONRC.

Ea a adăugat că nu poate preciza motivele suspendării. "Solicitarea de suspendare de activitate nu cuprinde şi motivul pentru care comerciantul a dorit să efectueze acest tip de operaţie", a mai adăugat Adriana Luminiţa Iacob. Pe lângă cele 14.035 de firme care au solicitat îngheţarea activităţii, alţii 3.837 de întreprinzători au decis dizolvarea sau radierea voluntară a firmelor.

În acest moment, în România sunt înregistrate 1.388.015 de persoane juridice, din care doar 792.517 sunt active din punct de vedere juridic, adică nu au declanşat susupendarea activităţii sau nu se află în insolvenţă sau alte stări care pot duce la pierderea personalităţii juridice.

 

Grila forfetară
Venituri (lei) -  Impozit anual (lei)
0 - 52.000 2.200
52.001 - 215.000 4.300
215.001 - 430.000 6.500
430.001 - 4.300.000 8.600
4.300.001 - 21.500.000 11.000
21.500.001 - 129.000.000 22.000
Peste 129.000.001 43.000

 

Acte necesare pentru suspendare
Pentru suspendarea activităţii firmei trebuie parcurse două etape. Primul pas este să mergeţi la ONRC unde depuneţi un dosar care trebuie să conţină următoarele documente: cerere de înregistrare, declaraţie pe propria răspundere, hotărârea generală a adunării generale a acţionarilor. 


Aceste acte trebuie puse într-un dosar cu şină care trebuie să mai conţină şi un timbru judiciar de 0,15 lei. E necesar să aveţi la dumneavoastră şi certificatul constator (în original). Apoi, aşteptaţi decizia judecătorului delegat privind suspendarea activităţii, nu trebuie să mergeţi la Secţia Financiară pentru a anunţa susupendarea, se ocupă Registrul Comerţului.

×
Subiecte în articol: special aprilie suspendarea plătesc