x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Biserica sfinţilor cu ochii scoşi

0
Autor: Monalise Hihn 15 Feb 2010 - 00:00
Biserica sfinţilor cu ochii scoşi Monalise Hinn/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Biserica Sfântul Nicolae şi Prorocul Eremia din Densuş este una dintre cele mai vechi din ţară. Construită pe pietre funerare romane, trecută prin tot felul de suferinţe, provocate de străinii de neam şi Hristos, biserica a rămas în picioare, cu ferestrele spre cer. Biserica de zid cheamă la ea biserica de suflete.

Situată în apropierea capitalei Daciei romane, Ulpia Traia­na Sarmizegetusa, biserica din Densuş este construită din pietre de râu, cărămizi cu inscripţii romane, pietre funera­re, capiteluri şi apeducte romane. Prima mărturie scrisă despre biserică datează din anul 1360, dar istoricii conside­ră că aceasta a fost ridicată fie pe un templu al lui Zamolxe, peste care s-a ridicat unul al generalului Longinus.

Părinte­le paroh Alexandru Gherghel afirmă că lăcaşul este unul dintre cele mai vechi din ţară. Se spune că în secolul al II-lea d.H. aici se făceau jertfe, iar turnul servea drept coş de evacuare a fumului din templul generalului roman Lon­­­ginus. Stâlpii bisericii de azi sunt construiţi din opt pie­tre funerare romane, puse una peste alta, între ele şi cea a lui Longinus, ridicată de soţia sa, dar şi altele, având ca însemn un cal, arătând astfel că răposaţii fuseseră cavaleri din ar­mata romană.

În interior găsim şi o mulţime de inscrip­ţii. Un amestec de stiluri impresionează pe oricine calcă pra­gul acestei minunate bisericii. Înainte de intrare, o piatră funerară sub care îşi doarme somnul de veci un preot din Măceu. Povestea lui e una tristă: în timpul Revo­luţiei de la 1848, a fost prins şi bătut cu bestialitate, după ce fusese prins de loitrele carului. A fost salvat în cele din ur­mă şi a mai trăit nouă ani după acea groaznică experienţă.

„A REZISTAT PRIN VOIA LUI DUMNEZEU!"
Părintele Gherghel slujeşte de peste opt ani ca paroh la biserica din Densuş. Ştie istoria fiecărei pietre de aici. „Primele date scrise despre biserica din Densuş şi satul cu acelaşi nume sunt din 1360. Acestea atestă că un preot, Dalc, slujea la biserică. Actele amintesc şi despre familia Mânjina sau Mujina sau Muşat, precizându-se că este mai veche decât cele consemnate", spune preotul Alexandru Gherghel.

El continuă istorisirea: „În ceea ce priveşte bise­rica, istoricii laici au fixat data construcţiei în secolul al XIII-lea. Unii spun că pietrele au fost aduse de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dar nu există dovezi scrise în acest sens, ci doar ipoteze. Alţii vorbesc despre faptul că întâi a existat un templu dacic al lui Zamolxe şi că ulterior au ve­nit romanii şi au plantat templul lor şi apoi au plecat. O altă teorie susţinută de istorici acreditează ideea că pietrele au fost în zonă şi că în secolul al II-lea aici a fost un templu păgân închinat zeului Marte, transformat un secol mai târziu în biserică creştină, unde tot din acea vreme se fac slujbe.

De fapt, sfinţii Andrei şi Filip au predicat Evanghelia în Dobrogea şi au sfinţit episcopi şi preoţi şi diaconi şi toa­te capiştele sau templele păgâne s-au transformat în bise­rici şi Densuşul este dovada vie în acest sens. Biserica este printre cele mai vechi din România, dar dovezi scrise în acest sens nu există pentru că noi, poporul român, am trecut prin multe. Din secolul al X-lea şi până în 1918 au fost pe aici, vremelnic, ungurii, turcii, cărora le-am plătit tribut 150 de ani, şi austro-ungarii.

Au fost vremuri în care Biserica Ortodoxă şi părinţii noştri au fost toleraţi în ţara lor. Întâi, ungurii au venit cu puterea Bisericii ro­mano-catolice. Au vrut ca Biserica lor s-o înghită pe a noastră. N-au reuşit. În 1556, principele Transilvaniei a trecut la Reformă. A fost alt val păgubitor peste Biserică şi peste neam, când toţi românii, care aveau pământuri multe şi nu treceau la Reformă, erau omorâţi. Dumnezeu a rânduit ca biserica să fie salvată!"

„SFINŢII DE LA DENSUŞ VĂD!"
Au urmat vremurile în care în biserica din Densuş au slujit atât un preot ortodox, cât şi unul calvin.

Părintele Gherghel îşi continuă povestea: „Toate bisericile au fost stricate de către calvini, în special picturile lor. Avem o ştire din 1701-1702, când în biserica din Densuş erau doi preoţi care făceau slujba alternativ, un preot calvin şi unul ortodox. Când oficia cel dintâi, icoanele erau întoarse cu faţa la perete. Când slujea celălalt, credincioşii le întorceau la loc. Toate picturile din biserică au fost stricate şi apoi văruite. În biserică au intrat şi turcii. Aceştia, la rândul lor, au stricat picturile şi au dat foc materialului lemnos. Ochii sfinţilor au fost scoşi, dar să ştiţi că sfinţii de la Densuş văd!".

În bi­se­rica de la Densuş sunt cunoscute numele tuturor preo­ţilor care au slujit aici din 1360 şi până în prezent. „Au fost martiri sau preoţi, ale căror nume nu le cunoaştem. Avem şirul celor care au slujit din 1360. Numele celor pe care nu îi cunoaştem sunt scrise în ceruri, dar noi îi pomenim. Pe ei îi cunoaşte doar Dumnezeu!", mai adaugă parohul.

„SĂ CĂLCĂM DESCULŢI PE URMELE STRĂMOŞILOR"
Sunt istorici care consideră că biserica a fost cons­truită de goţi. „Părintele-profesor Seşan de la Sibiu spunea că ea a fost ridicată în secolul al VI-lea. S-au făcut săpături arheologice în anul 1961, iar Puşcaşu credea că biserica este mai veche de secolul al X-lea, dar n-a putut să-şi publice cerce­tările. Istoricii noştri laici au fixat se­colul al XIII-lea drept dată la care a fost înălţată, dar există şi alte teorii care arată că ea e construită fie în 1280, fie în secolul al XII-lea. 

 

Pictura datează din secolul al XV-lea. Vasile Drăguţ a descifrat o in­scripţie din bise­rică ce arată că pictorul Ştefan (despre care ştim din „Arhanghelul de la Ribiţa" că a fost din Mol­dova) a pictat la Densuş în 1443. Ştefan a pictat în lumină, în har şi în darul lui Dumnezeu. Un istoric scrie că, între secolele al XIII-lea şi al XV-lea, cei care ne-au condus au dat edicte de alungare şi de ucidere a preoţilor ortodocşi.

Atunci, mă întreb cum era posibil ca o biserică să fie construită în seco­lul al XIII-lea şi să fie pictată peste două veacuri?! Sub acele vremuri, Biserica şi părinţii noştri au fost toleraţi, dar şi-au păstrat identitatea. Ar trebui să ne descălţăm de la poartă, pentru că noi călcăm pe urmele moşilor şi strămo­şilor noştri, care şi-au păstrat credinţa, dându-şi sufletul pentru ea", adaugă părintele paroh.

La 30 de metri de bise­rică, spre răsărit, există o construcţie subterană. Preotul spune că o cercetătoare a făcut respectiva constatare, dar că până acum nu s-au executat săpături ca să poată fi stabilit exact despre ce este vorba.

Parohul adaugă că de jur împrejurul bisericii există construcţii romane: „La trei kilometri de sfânta biserică, pe valea bisericii, era un turn roman rutier, la ieşirea din Densuş spre Peşteana - ruine romane, la Hărţăgel, în unele locuri cărămizi romane, apoi villa rustica a generalului roman Longinus, după cum spun unii. Mai mult, când s-au făcut săpături arheologice, la 70 de centimetri adâncime, în interiorul bisericii, a fost descoperită o bucată de ulcior. Pe ea scria Koson, adică numele regelui dac care a bătut monedă".

POST ŞI LUMINĂ
Părintele Alexandru Gherghel spune că toţi credincioşii sunt încântaţi de ceea ce văd când ajung la Densuş: „Cei care vin parcă nu mai vor să părăsească biserica. Unii plâng şi nu îşi explică de ce. Spun că plâng de bucurie că au ajuns aici. Să vă dau un alt exemplu. Doi credincioşi din Caran­sebeş au venit la biserică cu o icoană a Sfântului Nicolae, pe care ne-au donat-o. Înainte să ajungă la noi, au trecut pe la Mănăstirea Prislop, la mormântul părintelui Arsenie Boca.

Pe drum, icoana a început să vibreze. Au crezut că s-a întâmplat ceva la motor, dar când au oprit maşina au constatat că ea vibra în continuare. Cum să nu se întâm­ple aşa, doar Sfântul Nicolae venea la biserica lui! Feţele sfinţilor de la Densuş sunt îmbrăcate în lumina lui Dumnezeu. Cât despre post, acesta e făcut să ne îndreptăm ­lea şi să ne împăcăm cu părinţii, fraţii şi suro­rile noastre.

Şi postul mai înseamnă să dai o haină celui care nu are şi să cercetezi pe oamenii din spitale, pe cei din închisori şi să ai grijă de toată lumea. După Sfânta Liturghie, Sfinţii Apostoli serveau la mese. Apoi, au apărut diaconii, care au slujit şi noi trebuie să ducem mai departe slujirea lor. Credincioşii s-au rugat mereu şi au postit. În a treia sa vizită în Transilvania,

împăratul Iosif al II-lea a trecut şi prin Densuş şi chiar a intrat în biserică. Părintele George Densuşianu a consemnat spusele împăratului, care a zis că n-a văzut atâta sărăcie câtă era în Transilvania de când l-a făcut mama lui. E adevărat, pă­rinţii noştri erau săraci cu trupul, dar au fost tari în suflet. Au postit. Se posteşte şi acum, dar este ispita cea mare, pentru că s-au făcut tot felul de mâncăruri care se aseamănă cu cea de dulce.

Treptat, treptat este o înşelăciune, pe care omul trebuie să n-o accepte şi să treacă pe legume, pe fructe, pe seminţe. Este un lucru minunat când posteşti pentru că te întăreşti sufleteşte şi trupeşte şi poţi să te rogi mult mai mult lui Dumnezeu. Trebuie să fim curaţi, plini de lumină şi de dragoste, pe care le primim de la Biserică, prin Iisus Hristos şi de la sfinţiţii noştri episcopi, preoţi şi diaconi", declară părintele Alexandru Gherghel.


Guest, „un român"
Fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, Michael Guest, a venit ca turist la Densuş şi a rămas impresionat de biserică. „I s-au arătat mai multe fotografii cu biserici din ţară. A vrut să vadă frumuseţea acestora şi a ajuns şi la Densuş, ca simplu turist. Apoi, a venit şi cu părinţii dumnealui", explică preotul paroh. După vizită, a cerut la Washing­ton fonduri speciale pentru realizarea proiectului de restaurare a bisericii şi le-a obţinut prin intermediul unui program special, „Fondul ambasadorial pentru conservarea obiectivelor culturale".

Astfel, Ambasada SUA a donat 20.000 de dolari pentru Biserica din Densuş, folosiţi pentru lucrări la pictură. Printr-un parteneriat încheiat între biserică, Ambasada SUA la Bucureşti şi Ministerul Culturii şi Cultelor s-au alocat în total 8,5 miliarde de lei vechi. „A fost minunat. Lucrările s-au finalizat în 2005. Acum, lăcaşul mai are nevoie de restaurare a picturii şi a iconostasului. Este greu de evaluat cât anume trebuie investit în asemenea lucrări", încheie preotul Alexandru Gherghel.

Citeşte mai multe despre:   ediţie specială,   postul paştelui

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de