x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Biserici de lemn salvate prin aducerea în muzee

0
Autor: Loreta Popa 11 Noi 2008 - 00:00
Biserici de lemn salvate prin aducerea în muzee


Nu se cunoaşte cu exactitate când a apărut cea dintâi biserică de lemn. Cert este doar faptul că secolele XIV-XVIII au reprezentat epoca clasică a acestor lăcaşuri. Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” este unul dintre cele mai vechi muzee în aer liber, custode a patru biserici din lemn. Şi Muzeul Ţăranului Român are două biserici din lemn în păstrare.



Biserica impunătoare din Dragomireşti, înaltă de peste 35 de metri, adusă în Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti în 1936 din satul maramureşean, a fost construită în anul 1722, pe locul alteia, arsă de tătari în incursiunea lor de jaf din anul 1717. Datarea ei este dată de o inscripţie. Construită din bârne de lemn de brad, după specificul arhitecturii maramureşene, biserica se impune prin masivitate. Împărţirea spaţiului interior este specifică bisericilor româneşti, conform cultului creştin de rit oriental. Pereţii sunt pictaţi în interior de meşteri populari, care au respectat în altar şi naos canoanele bisericeşti, dând frâu liber imaginaţiei în pronaos, ceea ce reflectă credinţele poporului legate de fericirea din rai şi chinurile din iad. Ochiul atent poate observa aspecte din viaţa socială şi politică a vremii. Catapeteasma este bogat sculptată şi frumos ornată cu icoane pe lemn.
Biserica din Timişeni a fost transferată în Muzeul Naţional al Satului în anul 2002, fiind la un pas de distrugere, din cauza extinderii carierei de cărbuni Pinoasa, bazinul Rovinari. Ea poartă hramul “Sfântul Nicolae” şi provine tocmai din cătunul Boncea, satul Timişeni, comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj. A fost ridicată în anul 1773, din bârne de stejar. Este printre puţinele biserici de lemn din ţară care au pictură exterioară, constituindu-se într-un martor al epocii istorice în care a fost ridicată.
“Proorocii” sunt pictaţi pe peretele sudic, “Judecata de apoi”, în pridvor, pe peretele de deasupra uşii şi preoţii Barhoată şi Pupăzan, slujitori în acest lăcaş, pe pereţii absidei altarului. Pictura a fost realizată în mai multe etape: în 1773, icoanele, apoi, în 1856, pictura din altar şi între 1874-1875, restul picturii. Lăcaşul se înscrie în categoria bisericilor sală cu altar, naos, pronaos şi pridvor deschis pe stâlpi. Acoperişul are învelitoarea din şindrilă. Turla de formă pătrată se termină în vârf cu o cruce metalică, aşezată pe coama acoperişului, în dreptul altarului.

CONTEMPORANĂ CU ŞTEFAN CEL MARE
Biserica din Răpciuni provine din judeţul Neamţ, străjuieşte partea de nord a Muzeului Naţional al Satului şi a intrat în patrimoniu atunci când a fost construit barajul de la Bicaz. Lăcaşul de cult datează din 1773, aşa spun inscripţiile de pe grinzile din pridvor din lemn de frasin şi de brad ce păstrează câteva elemente specifice arhitecturii medievale moldoveneşti din vremea lui Ştefan cel Mare. Totul este realizat din mici bucăţi de lemn, îmbinate cu pricepere şi talent. în faţa uşii de la intrare, în partea sudică, sunt pironiţi stâlpi ciopliţi şi uniţi prin arcade. Acoperişul bisericii din Neamţ are învelitoare din şindrilă. Faţada este ornamentată cu elemente decorative ce subliniază ferestrele şi uşa, sculptate cu motive geometrice. Pictura din interiorul bisericii redă scene din Patimile lui Iisus (naos), din Vechiul şi Noul Testament (pronaos). Pictura a fost executată de meşterii locali din familia Zugrăvescu. Biserica reprezintă o moştenire artistică şi spirituală preţioasă. Mica biserică din Turea-Cluj este un tip vechi şi a avut o istorie ciudată. Ultimul monument de cult a fost salvat din cadrul unei mari exploatări miniere de suprafaţă în anul 2003. Indiferent de mărime, cele patru biserici din muzeu impresionează prin măiestria cu care au fost construite, prin proporţiile echilibrate, prin decoraţia în lemn şi prin pictura murală. Ele contribuie în mod substanţial la recreerea atmosferei satului tradiţional.

O BISERICĂ VĂNDUTĂ, MINTIA
Muzeul Ţăranului Român a achiziţionat în anii de după deschidere şase biserici de lemn, dintre care două au fost aduse la Bucureşti. Cea din Mintia, expusă în interior, şi cea din Bejani, în curtea muzeului, ambele din judeţul Hunedoara. Celelalte patru sunt păstrate şi îngrijite in situ la Lunca Moţilor, Hunedoara, la Groşii Noi, Juliţa şi Troaş, Arad. Până la achiziţionarea şi transportarea ei de către muzeu, Biserica din Mintia, un sat aflat la 6 km de Deva, şi despre care se spune că a fost adusă din alt sat, Vişca, se afla în stânga bisericii reformate şi în faţa cimitirului ortodox. Bătrânii satului spun că biserica ar fi fost reparată pe la 1908 şi icoanele restaurate tot atunci, iar toate ar fi fost de pe la 1700. Hramul bisericii era Sfântul Nicolae, dar nu era sărbătorit. Biserica din lemn era a ortodocşilor. Cea nouă, în care se slujeşte acum, era unită. În 1948 s-a interzis cultul greco-catolic, iar sătenii l-au lăsat pe preotul unit să mai ţină slujbă un an. În 1949 biserica de lemn a fost abandonată. S-a scos tot din ea şi s-a depozitat în biserica fostă unită, acum ortodoxă, devenită singura biserică în care se oficia. În biserica veche nu se mai făcea decât curăţenie. Icoanele au fost luate de un muzeu, nu se ştie care. Restul a început să se risipească. Aşa că oameniin-au avut nimic împotrivă să părăsească biserica de lemn. Era veche.
Nu le-a părut rău să vândă biserica de lemn, sperând că vor continua,cu banii încasaţi, construcţia bisericii noi.

DEVENITĂ NEÎNCĂPĂTOARE
Bejani e un sat şi mai mic decât Mintia, peste Mureş. Fosta biserică a satului se găsea în aceeaşi curte unde există astăzi biserica. De fapt, cronologic, actuala biserică a fost ridicată în aceeaşi îngrăditură cu cea din lemn. Biserica din lemn era, ca şi cea de la Mintia, adusă din alt sat, de foarte multă vreme. “Peste 100 de ani”, zic unii, “cam 300”, zic alţii. Majoritatea celor bătrâni spun că în ea “s-au trezit”. Provenienţa acesteia este controversată sau cel puţin ignorată. A fost adusă pentru că în sat nu se găseau lemne de construcţie. Pe atunci, în sat erau doar 17 familii. A fost montată aici. Biserica nouă a fost gata în 1949. S-a construit ca urmare a unui efort colectiv şi a arendării terenului. Biserica cea veche devenise neîncăpătoare. La sărbătorile mari jumătate de sat rămânea pe afară. Nimic din ceea ce se găsea în biserica veche nu s-a transferat în cea nouă. La fel ca în Mintia, hramul bisericii nu este cunoscut, nefiind însoţit de o slujbă specială şi de vreo mare sărbătoare. Este totuşi sărbătorit tot la Sfântul Nicolae.


Lăcaşuri  călătoare

Foarte numeroase în regiunile montane pe vremuri, astăzi lăcaşurile de cult din lemn sunt monumente. O parte din acestea, speciale şi deosebite, sunt repere de cultură şi civilizaţie ţărănească, au valoare de patrimoniu incontestabilă şi pot fi admirate la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală. Putându-se demonta şi reface uşor, bisericile din lemn din Dragomireşti – Maramureş, 1727, din Răpciuni – Moldova, 1773, biserica din Timişeni, Gorj, 1773, şi biserica din Turea – Cluj au fost transportate din locul de baştină până în inima Bucureştilor. Astfel, au devenit bisericile călătoare ale Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.


Poveţe:

OBICEIUL BĂUTULUI
“În rai nu era vin, nu se tăiau vite şi nici carne nu se mânca. După potop a apărut vinul. După potop s-a spus: “Mâncaţi de toate ca pe iarba verde” (Fac.9,3.). Când n-a mai fost nădejde de desăvârşire, s-a îngăduit ca omul să se înfrupte din toate aceste lucruri. Înainte de potop, nu se cunoştea vinul; dovadă Noe, care nu ştia ce-i vinul. Nu se ivise încă vinul în viaţa oamenilor şi nici nu ajunsese obicei băutul vinului. Noe n-a văzut pe un alt om bând vin şi nici el nu încercase gustul vinului, aşa că, fără să-şi dea seama, a fost vătămat de vin. “Noe, spune Scriptura, a sădit vie, a băut din rodul ei şi s-a îmbătat” (Fac. 9, 20-21.), nu pentru că era beţiv, ci pentru că nu ştia cât trebuia să bea. Deci descoperirea băutului de vin este mai
nouă decât paradisul, aşa că postul este foarte vechi”.

BEŢIA ALUNGĂ HARURILE
“Ştii oare cine este Cel pe Care ai să-l primeşti când te împărtăşeşti? Este Cel Care ne-a făgăduit: «Eu şi Tatăl Meu vom veni la el şi la el vom locui». (51. Ioan 14, 23.). Pentru ce I-o iei înainte cu beţia şi închizi intrarea Stăpânului? Pentru ce îndemni pe duşman să ocupe mai dinainte intrările tale? Beţia nu primeşte pe Domnul; beţia alungă Duhul Sfânt. Fumul alungă albinele, beţia alungă harurile duhovniceşti. Postul este podoaba oraşului, stabilitatea pieţei, pacea caselor, salvarea averilor”.

NOBLEŢEA ŞI VESELIA
“Vrei să vezi nobleţea postului? Compară seara de astăzi cu cea de mâine! Vei vedea oraşul schimbat într-o linişte adâncă din tulburat şi zvăpăiat cum era. Aş dori ca ziua de astăzi să se asemene cu ziua de mâine în sfinţenie, iar zilei de mâine să nu-i lipsească nimic din veselia zilei de astăzi. Iar Domnul, Care ne-a adus până în aceste zile, să ne dea nouă, ca unor luptători, să arătăm, în aceste lupte, spre a ajunge la ziua hotărâtă a încununării. Acum, cu încununarea prăznuirii mântuitoarelor Patimi, iar în veacul ce va să vie la dreapta judecată a lui Hristos, cu încununarea răsplătirii faptelor săvârşite de noi în viaţă, că Lui i se cuvine slava în veci. Amin”. (Sf. Vasile cel Mare)
Citeşte mai multe despre:   ediţie specială,   biserica,   satului,   lemn,   national satului

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul privind Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, refuză să stabilească modul și momentul la care, într-un proces penal, se poate pronunța asuptra nulității...

Cum să devii „liderul haitei”

Cum să devii „liderul haitei”
Tudor Tim Ionescu – coach, speaker și consultant – ne propune ceva inedit pentru a avea succes în afaceri, dar şi în viaţa de zi cu zi. A extras şapte strategii învăţate din dresaj şi le-a sintetizat...

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor
Apariţia endoscopiei în articulaţii, acea artroscopie, a salvat meniscul agresat din genunchi, nu se mai scoate tot meniscul, se poate repara, se coase şi continuă să-şi îndeplinească misiunea de amortizor....

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Galerie Foto La nici două săptămâni de la consumarea alegerilor prezidențiale, președintele reales al României, Klaus Iohannis, a scos-o la pensie pe procuroarea care a închis, cu clasare, dosarul în care este implicat lider...

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale
Galerie Foto Moartea fulgerătoare a cunoscutului avocat Ernest Andrei Moldoveanu a îndurerat întreaga breaslă juridică și nu numai, după ce o carieră de 47 de ani în instanțele de judecată a fost spulberată într-o fracț...

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”
Dinţii strâmbi, înghesuiţi sau, dimpotrivă, foarte distanţaţi se numără printre problemele stomatologice cel mai frecvent întâlnite nu doar în rândul copiilor, ci şi în cel al adulţilor. Jena de a purta...

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs
Galerie Foto Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea...

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile
Galerie Foto În fix a treizecea zi prevăzută de lege, prim-ministrul Ludovic Orban și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe site-ul Guvernului României. Din primul document rezultă că în ultimul an...

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu
Galerie Foto Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea...

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului...

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele
A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. P...

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție
Galerie Foto Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie...

Elena Udrea, război în „paradisul termal”

Elena Udrea, război în „paradisul termal”
Galerie Foto Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Udrea a notificat administratorul judiciar al stațiunii termale Băi Boghiș, aflată în insolvență, să o radieze din tabelul creditorilor pe...

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit
Completul de 5 judecători de la ÎCCJ nou învestit, după ce Curtea Constituțională a decis că precedentul complet care a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu executare a fost constituit ilegal, a menținut,...

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul
Galerie Foto Scorul uriaș cu care Klaus Iohannis a câștigat, duminică, al doilea mandat de președinte al României este rezultatul unei campanii agresive îndreptate împotriva PSD, încă din 2015, când a preluat, pentru...
Serviciul de email marketing furnizat de