x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Blestem şi legendă în Valea Doftanei

0
Autor: Florin Mihai 23 Sep 2010 - 00:00
Blestem şi legendă în Valea Doftanei
Vezi galeria foto


Un blestem greu pare a apăsa asupra Văii Doftanei. Ce s-a construit în anii Epocii de Aur a fost lăsat în paragină în cele două decenii postceauşiste. Printre obiectivele ce îi atrăgeau altădată pe turişti şi făceau faima zonei se află astăzi, într-o jalnică degradare, şi Muzeul Penitenciar Doftana.

Ajungi acolo urcând pe câteva străduţe şerpuite printre dealuri, cu case frumoase de o parte şi de alta. Poarta penitenciarului este zăvorâtă cu un lacăt, iar o plăcuţă metalică avertizează: "Accesul vizitatorilor interzis. Pericol de accident!". Se intră doar cu aprobarea primarului şi cu avertizări de risc. Nicăieri în vale nu se potriveşte mai bine proverbul "Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". De împrejurimile închisorii, administraţia locală s-a ocupat gospodăreşte. Iarba e tunsă, fâneaţa strânsă din loc în loc. În clădirea fostei administraţii a muzeului, la iniţiativa edililor din comuna Telega, au fost adăpostite două familii sinistrate.

Dincolo de gardul închisorii propriu-zise începe însă prăpădul. Iar avertismentul edililor se justifică cu vârf şi îndesat. Pe pământ, pretutindeni în incinta fostei închisori, sunt ţigle şi bucăţi de cărămidă. Cei care au curajul să privească în sus iuţesc imediat paşii spre ieşire. Din tavan te ameninţă la tot pasul grinzile care stau să cadă. La etaj nu poţi urca, deoarece scările de lemn au fost de mult furate. Până şi macheta penitenciarului, aflată într-una din sălile fostului muzeu, la parter, este spartă.

La fel şi masa care o susţine. Un "turist" de dată recentă (după cum aflăm din inscripţia de pe perete) a ţinut să lase posterităţii un nume (Gigi) şi o localitate (Băneşti). Sela şi Nelu sunt alte nume care cu siguranţă nu au fost scrijelite de foştii "locatari" din spatele gratiilor. În celelalte secţii nu se mai poate intra nici cu declaraţie pe propria răspundere. Astfel încât, dacă nu zăboveşti prea mult ca să desluşeşti "mesajele" lui Gigi şi Nelu, "circuitul" turistic se încheie în câteva minute cu concluzia distrugerii definitive. Suficient să înţelegi măreţia posomorâtă a locului amprentat de istoria secolului al XX-lea, căci Doftana a intrat în folosinţă în 1897 ca închisoarea cea mai sigură şi mai dură pentru deţinuţii politici şi "vieţaşii" de drept comun. Clădirea are ziduri de cetate, iar împrejur o proprietate de peste 10 hectare.

După ce scapi fără incidente din grota ei, rămâi cu întrebările. Parcursul statutului şi patrimoniului fostului muzeu este exemplar pentru incongruenţele, bâlbâielile şi idealul legitimării ca anticomunişti a politicienilor care-au guvernat de 20 de ani încoace. Muzeul Doftana nu a fost scos din lista obiectivelor patrimoniului cultural al României. În timp ce închisorile mari (Gherla, Piteşti, Râmnicu-Sărat, Sighet) care au măcinat mii de destine în timpul regimului comunist s-au bucurat de atenţia autorităţilor locale şi centrale, penitenciarul din judeţul Prahova a fost uitat şi lăsat în paragină.

Doar pentru că fusese "confiscat" de ideologii Epocii de Aur şi transformat în muzeu al "suferinţei clasei muncitoare". Şi totuşi, vechimea Doftanei este atestată încă de pe vremea în care nici Lenin nu se întrebase "Ce-i de făcut?". A fost construită în 1897, pe vremea Regelui Carol I, pe locul unei ocne, şi a servit ca închisoare până în 1940. Au fost închişi acolo şi ţărani răsculaţi la 1907, şi legionari, şi comunişti, dimpreună cu ucigaşi în serie şi hoţi la drumul mare. Printre deţinuţii ei politici au fost Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş, Ştefan Foriş, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş. "Şcoala Doftanei", vor scrie mai târziu comuniştii, cu mândrie, în relatările despre anii de "luptă revoluţionară".

Muzeul a fost amenajat după 1950, la zece ani de la cutremurul care transformase locul într-o ruină. Penitenciarul avea opt secţii, dintre care secţia H, cu celule mici, umede, fără mobilier, a rămas faimoasă pentru condiţiile vitrege.
În sălile amenajate pentru public erau expuse tablouri inspirate de grozăviile vieţii de penitenciar. Expuneau, printre alţii, pictorii şi graficienii Stoicescu, Şt. Constantinescu, T. Kraus, H. Rubingher, A. Anastasiu, L. Nancuinski, V. Nereuţă, G. Şaru, G. Glauber, R. Duncan, N. Vlădescu, sculptoriţa Veturia Ilica. La loc de cinste se afla şi fişa de carceră a "tovului Gheorghiu-Dej", adus la Doftana în 1937.

Pe pereţii muzeului erau reproduse documente despre acţiuni "revoluţionare", decupaje din ziare comuniste, note ale Siguranţei Generale, scrisori ale deţinuţilor, portrete ale "eroilor" care răposaseră la Doftana sau doar trecuseră pe acolo. Alte piese de expoziţie erau toaca în care gardienii băteau pentru a acoperi strigătele de protest ale celor închişi, lanţurile "de pedeapsă şi de transferare", zeghea. În fostul vorbitor al penitenciarului, prima cameră de la intrarea în muzeu, pe dreapta, era reprodus în mulaj un "fioros" gardian, aflat în slujba "burghezo-moşierimii".

Până în 1989, generaţii întregi de pionieri aduşi din localităţi apropiate primeau "botezul" la Doftana, prin ceremonialul primirii cravatei roşii şi depunerii jurământului. Tot la muzeu partidul organiza diverse manifestări ştiinţifice şi festivităţi. Iar din când în când, şi "Tovarăşul" vizita locurile în care îşi pierduse tinereţea, dar câştigase respectul celorlalţi ilegalişti. După "revoluţie", şi toaca, şi tablourile, şi celelalte exponate au dispărut cine ştie unde. Nici urmă care să amintească măcar existenţa fostei instituţii. "Nu bate, nu bate, dreptatea nu piere nicicând", se văitau deţinuţii în "Legenda Doftanei". Cât va mai dura chiar şi legenda, în valea binecuvântată de Dumnezeu cu frumuseţi naturale, dar uitată de autorităţi?


În acte, Doftana e încă muzeu
La începutul anului, primarul Ilie Gheorghe din Telega a dat semnalul de alarmă în privinţa Doftanei. Cotidiane de larg tiraj şi televiziuni cu audienţă naţională s-au "năpustit" asupra ştirii senzaţionale. Totuşi, descinderile presei în zonă au rămas fără ecou. Nimeni nu s-a prezentat la licitaţie. Iar Ministerul Culturii mai mult încurcă decât să ajute. "Închisoarea Doftana este a Primăriei, dar modificările se fac doar cu aprobarea Ministerului Culturii, ne-a declarat primarul. Trebuie păstrată arhitectura. Ministerul Culturii nu a alocat însă niciodată vreun leu. Nu s-a făcut nici un proiect pentru muzeu. Numai un studiu acolo costă 200.000-300.000 de lei, cu evaluare, forare, inspecţie tehnică." Primarul estimează la 15 milioane de euro investiţia finală. Singurul proiect, la care Consiliul Local s-a opus, datează din 1992, când Ministerul de Interne intenţiona să organizeze acolo propria arhivă.

De ce? Primarii şi ceilalţi edili s-au schimbat cât li s-a pierdut şirul - cine să mai ştie? În timp, edilii au asistat neputincioşi la degradarea muzeului. "Mai avem nişte tablouri care au fost decupate în 2004, inventariază Ilie Gheorghe ultimele artefacte de la Doftana. Au fost scoase de pe rame, rulate, iar în timp s-au stricat. Acum sunt la Căminul cultural."


Roata vremii să se-ntoarcă
Albume, tablouri, imnuri, amintiri şi studii au "cântat" decenii la rând "aleanul" celor "mai buni fii ai clasei muncitoare" care trecuseră pe la Doftana. Despre "Bastilia românească" a scris, printre alţii, şi criticul literar Mihai Novicov. "Fiecare «cuşcă» avea deasupra ei o fereastră mică zăbrelită îşi va aminti fostul deţinut Novicov, în volumul «Povestiri despre Doftana», publicat în 1957.

"Era singura sursă de lumină, dar şi singura cale de legătură a celui închis cu lumea din afară." Faima secţiei H, situată în partea întunecoasă a închisorii, i-a stimulat pe versificatori. Aşa s-a născut "Doina Haşului": "Măi, române, măi/ Boierii beau şi petrec/ Măi, române, măi/ Nopţile în chef le trec/ Măi, române, măi/ Frunză verde-a fost odată/ Măi, române, măi/ Ruginit-acum e toată/ Măi, române, măi/ Şi mult n-are să mai treacă/ Măi, române, măi/ Roata vremii să se-ntoarcă/ Măi, române, măi". Pe la Doftana trecuse în 1938 şi "Căpitanul". În toamna anului, vor scrie ulterior adepţii săi, Codreanu i-ar fi înmânat comandantului închisorii Doftana "Săcuşorul cu pământ", adunat din locurile bătăliilor istorice ale românilor. Urma să îl primească înapoi în vremuri mai bune. Dar pentru Codreanu "roata vremii" s-a întors prea târziu, după asasinarea sa în pădurea Tâncăbeşti.

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cât durează un proces în România? Minimum cinci ani, dacă pârâta este Kovesi

Cât durează un proces în România? Minimum cinci ani, dacă pârâta este Kovesi
Galerie Foto Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție recidivează în cauzele în care Laura Codruța Kovesi este dată în judecată. După ce recursul Consiliului Superior al...

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul privind Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, refuză să stabilească modul și momentul la care, într-un proces penal, se poate pronunța asuptra nulității...

Cum să devii „liderul haitei”

Cum să devii „liderul haitei”
Tudor Tim Ionescu – coach, speaker și consultant – ne propune ceva inedit pentru a avea succes în afaceri, dar şi în viaţa de zi cu zi. A extras şapte strategii învăţate din dresaj şi le-a sintetizat...

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor
Apariţia endoscopiei în articulaţii, acea artroscopie, a salvat meniscul agresat din genunchi, nu se mai scoate tot meniscul, se poate repara, se coase şi continuă să-şi îndeplinească misiunea de amortizor....

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Galerie Foto La nici două săptămâni de la consumarea alegerilor prezidențiale, președintele reales al României, Klaus Iohannis, a scos-o la pensie pe procuroarea care a închis, cu clasare, dosarul în care este implicat lider...

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale
Galerie Foto Moartea fulgerătoare a cunoscutului avocat Ernest Andrei Moldoveanu a îndurerat întreaga breaslă juridică și nu numai, după ce o carieră de 47 de ani în instanțele de judecată a fost spulberată într-o fracț...

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”
Dinţii strâmbi, înghesuiţi sau, dimpotrivă, foarte distanţaţi se numără printre problemele stomatologice cel mai frecvent întâlnite nu doar în rândul copiilor, ci şi în cel al adulţilor. Jena de a purta...

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs
Galerie Foto Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea...

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile
Galerie Foto În fix a treizecea zi prevăzută de lege, prim-ministrul Ludovic Orban și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe site-ul Guvernului României. Din primul document rezultă că în ultimul an...

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu
Galerie Foto Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea...

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului...

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele
A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. P...

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție
Galerie Foto Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie...

Elena Udrea, război în „paradisul termal”

Elena Udrea, război în „paradisul termal”
Galerie Foto Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Udrea a notificat administratorul judiciar al stațiunii termale Băi Boghiș, aflată în insolvență, să o radieze din tabelul creditorilor pe...

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit
Completul de 5 judecători de la ÎCCJ nou învestit, după ce Curtea Constituțională a decis că precedentul complet care a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu executare a fost constituit ilegal, a menținut,...
Serviciul de email marketing furnizat de