x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bombe de presă de acum 100 de ani: Închisorile de-acum un veac sau "Chestia regimului penitenciar"

0
Autor: Simona Lazar 01 Dec 2011 - 10:23
Bombe de presă de acum 100 de ani: Închisorile de-acum un veac sau
Vezi galeria foto


Cu o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea zilei. Pe tot parcursul anului 1911, pe prima pagina a ziarelor ("Dimineata', "Universul'... ) dar si in interiorul periodicelor timpului (precum "Ilustratiunea romana) reveneau stirile incendiare despre revoltele ce aveau loc in inchisorile din tara, la Galati, la Braila, la Ocnele Mari, la Vacaresti, dar mai ales la Doftana. Lucrurile erau mult mai calme la Plataresti, unde functiona o inchisoare de femei.

Revoltele nu erau o noutate. Si in 1910 fusese la fel, si in 1909 – la fel cum probabil, daca am cerceta presa si din anii de dinainte, vom intalni situatii asemanatoare. Iata, de pilda, aceasta relatare de pe prima pagina din "Dimineata' din 9 ianuarie 1911, despe "Rascoala de la penitenciarul Doftana': "Directia penitenciarului Doftana a comunicat telegrafic pachetului local ca detinutii din acest penitenciar s-au rasculat din nou. Detinutii refuza sa intre in celule, ei s-au postat pe coridoare, inarmati cu ciomege si instrumente, nelasand pe nimeni sa patrunda pana la ei. Pentru ca sa nu se intample vreo evadare, s-au dublat garzile. (…) Imediat ce s-a anuntat revolta condamnatilor de la Penitenciarul Doftana, au plecat la fata locului dnii Farra, director general al Inchisorilor, si procuror Nicu Paunescu'. Iata ce declara acesta din urma: "Condamnatii corectionali in numar de 120 s-au revoltat de aseara intrebuintand acelasi sistem ca anul trecut: adica nu au mai voit sa intre in celule. Ei au stat adunati in grupuri pe coridoarele penitenciarului. Cauza revoltei este ca condamnatii pretind sa se suprime regimul celular (care presupunea punerea in fiare a puscariasului si privarea de orele de munca sau de plimbare in curtea inchisorii, timp de mai multe zile – n.r.). Pana in prezent nu s-a stabilit cine sunt instigatorii acestei razvratiri (se va dovedi ulterior ca unul dintre instigatori era chiar primul gardian, ce va fi si destituit – n.r.). In urma sfaturilor blande date de d. director general si de mine, condamnatii s-au supus, intrand in celula de astazi la orele 5 dupa-amiaza, astfel revolta s-a potolit'. Ca si altadata, capii revoltelor, in numar de zece, au fost bagati la carcera pentru 10 zile, iar ceilalti participanti la rascoala din inchisoare, numai pentru 15 zile.

Probabil ca autoritatile au rasuflat usurate, sperand ca masura coercitiva ii va potoli. Insa dupa exact 15 zile, presa titreaza: "Noua revolta de la Doftana'. Pe scurt, lucrurile au stat astfel: in momentul in care "se implinea osanda pentru o parte din condamnati', urmand sa le fie scoase "fiarele', detinutii sparg usile celulelor, patrund in interiorul inchisorii, ii elibereaza pe ceilalti. Ei acuza intarzierea cu care le-au fost scoase fiarele (nu in zorii zilei, cum s-ar fi asteptat, ci la amiaza). "Detinutii revoltati s-au impartit in doua grupe. Un grup care cuprinde pe ocnasi si pe recidivisti s-a inchis in ateliere si nu voieste a se preda pana la sosirea directorului general al inchisorilor. Al doilea grup care cuprinde 15 condamnati se plimba prin curtea penitenciarului...'. Evadarea este insa imposibila. S-a format un dublu coridor de paza, s-au blocat toate iesirile si se asteapta si ajutoare de la Ploiesti. Vor veni conduse chiar de capitanul de jandarmi Tiuleanu. Procurorul sef din Prahova, Atanasiad, procurorul Zagoritz si directorul general al inchisorilor, Farra, pornesc imediat spre Doftana. Revolta e inabusita, dar catre sfarsitul anului, in octombrie, Doftana fierbe din nou. De data aceasta, detinutii iau chiar, pentru scurta vreme, un ostatic dintre gardieni. Sunt insa dezarmati, iar capii revoltelor ajung in lanturi, in carcera. Interesant e ca, de data asta, dintre cei doisprezece conducatori ai rascoalei, patru abia ce fusesera trimisi acolo, disciplinar, de la penitenciarul din Galati, pentru ca... initiasera o revolta.

Era clar ca "buna ziua' ca se cerea o schimbare a sistemului. Regimul penitenciar nu mai fusese reformat de la Grigore Ghica al IV-lea (Grigore Dimitrie Ghica - domnitor al Tarii Romanesti intre 1822-1829). Si oricat se incercase in timp imbunatatirea lui, era de mult depasit, anacronic. Realitatea asta o simteau pe pielea lor puscariasii, o rasuceau pe toate partile jurnalistii si-i cautau rezolvare specialistii din domeniu. Cresterea criminalitatii, cresterea ratei de recidiva - sunt puse pe seama unui sistem deficitar. Nu se lucreaza la asanarea morala a celor ajunsi in puscarie – scriu jurnalistii. Inchisorile de minori, scolile de corectie (cum este cea de la Mislea) – par sa fie adevarate scoli ale criminalitatii. "Vorbind despre inchisori trebuie sa amintim desigur despre inchisorile de minori. Acestea merita o atentie deosebita pentru ca ele in multe cazuri sunt prima scoala in care se dezvolta criminalul, recidivistul incorigibil, si ca, deci, trebuie astfel organizate ca educatiunea si ridicarea morala urmarita in aceste inchisori sa nu mai fie o simpla fictiune', scrie "Ilustratiunea romana', in vreme ce in periodicul de specialitate "Revista penitenciara si de drept penal' crede ca sistemul e ineficient din motiv de... "blandete': "Multi vin la inchisoare (zice S. Niculescu, o notorietate in criminalistica, in epoca - n.r.) spunand ca afara n-au ce face si fiindca aici au tot ce le trebuie: locuinta bine aerisita, hrana buna, imbracaminte curata, caldura, iar cand se imbolnavesc, un doctor si medicamente la dispozitie, in timp ce afara trebuie sa munceasca. Ori, cand se stie ca in inchisoare pot avea totul fara munca si fara nici o grija, pentru ce ar munci cand sunt liberi?'

La sfarsit de an 1911, problema inchisorilor - "chestia regimului penitenciar', cum i se spunea in epoca - era inca o simpla tema de dezbatere, ridicata deopotriva de jurnalisti si de juristi, de penalisti, de temniceri. Cand si cand, de puscariasi si de familiile lor. Ea va continua sa fie atacata, ca atare, si in 1912, schimbarile fiind vizibile, pic cu pic, pana catre inceputul razboiului cel mare (pe care nimeni nu-l prevedea, inca...)

Din "Ilustratiunea romana'

Flagelul criminalitatii

Criminalitatea, care noteaza la noi un procent rusinos si pare-ca crescand, cheama in numele unei sfinte datorii sociale, pe toti intelectualii, pe toti oamenii de stat, fara distinctie de culoare politica, ca sa combata acest ingrozitor flagel. "Ceea ce se spunea in Franta acum 35 de ani – zice dl prof. I. Tanoviceanu – putem sa spunem si noi despre tara noastra cu mai mult drept cuvant, fiindca dupa cum am aratat in diferite studii ale noastre, din diferite cauze, nicaieri criminalitatea nu a crescut cu o mai mare repeziciune ca in tara noastra. Prin urmare putem sa zicem ca si la noi ar fi o crima sa nu ne ingrijim de mersul criminalitatii in tara noastra. Trebuie ca persoanele autorizate, fara distinctiune de partide politice si de idei stiintifice, sa-si dea mana in privinta combaterii marelui flagel'.

Morala sociala

Prezumtia de drept ce o facem ca Societatea, pedepsind pe individ pentru fapta sa, se gandeste la pilduirea semenilor, nu este un fapt ispravit. Criminalul care-si face osanda izolat de restul Societatii, cioplind bulgarii de sare in fundul ocnei, ori cheltuindu-si vremea in alta munca grea, nu poate fi pentru noi simplul semen cu porniri rele, cu simtul pervertit, plecat ca sa-si ispaseasca fapta. Morala sociala ne arata ca in fundul ocnei, acolo unde ratacitii si pleava societatii isi duc amarul, condamnatul nu trebuie parasit dintr-un motiv indoit: 1. Pentru ca ocnasul ispravindu-si pedeapsa trebuie sa devie lui si familiei lui folositor. 2. Ca avem a-l forma pe condamnat astfel ca transplantandu-i geniul bun in suflet, schimbandu-i pornirile, sa-l facem inofensiv si incapabil de a transmite prin contagiune, semenilor lui, perversiunea de odinioara. Totusi, la noi lucrurile se schimba. Condamnatul care tot timpul pedepsei a fost moralmente parasit revine in mijlocul Societati acelasi si devine prin excelenta recidivist. Dovada ne-o face dealtfel faptul ca la noi recidiva ca si criminalitatea este in crestere.

Inchisorile de minori

Rolul inchisorii de minori nu este inca terminat. El n-are numai menirea de a retine intre zidurile groase pe minor, timpul de ispasire. Este – daca se poate spune astfel – purgatoriul care sa purifice sufletele dezmosteitilor, in asa chip incat ei sa devie iarasi "oameni'. Alaturi de munca de orice soi (agricola, industriala) scoala vine sa ofere cultura generala si educatia propriu-zisa. Dar cum poti face aceasta cu spirite reclacitrante, genii rele, pornite vesnic spre rau? Tocmai aci sta mestesugul: este sa faci sa rodeasca samanta si intr-un teren pietros si plin de buruieni. Conferintele si predicile religioase ar trebui sa fie cat mai numeroase ca sa implante cat mai adanc in sufletele acestor nenorociti, pe care Societatea daca i-a pierdut pentru o parte din vreme, nu-i doreste sa-i vaza pierduti pentru totdeauna si pururea e o primejdie pentru semenii lor, sa implante zic moralul pe care nu-l au.

Societatile de patronaj

Trecerea din lumea cea de munca si de ispasire grea in aceasta a noastra plina de libertate si de voie-buna, este anevoiasa si ea trebuie inlesnita de cineva. Aici incepe rolul Societatilor de patronaj, care iau sub aripa lor pe acei reintorsi din locurile ispasirii, care le procura de lucru si care – adeseori prin mari sfortari - ii reda Societatii si familiei oameni muncitori sI cinstiti. Aceste Societati de patronaj au o inalta misiune morala si sociala, si in toate tarile civilizae se gasesc asemenea societati, conduse de intelectuali sI de oameni de bine. Trei sferturi din sansa pe care o are condamnatul de a nu cadea in recidiva este castigata de Societatea de Patronaj. S-au pus bazele – ce e drept - si la noi, acum catava vreme, unei asemenea Societati, din initiativa Mitropolitului Moldovei.

Citeşte mai multe despre:   sistemul penitenciar,   bombe de presa de acum 100 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare

Adio solniţă! Laptele, legumele, fructele conţin sare
Galerie Foto Cele mai frecvente cauze de deces sunt accidentele vascular cerebrale, cauzate de hipertensiunea arterială. Umblă multe legende despre hipertensiune, încercăm lămurirea lor. Interviu cu profesor doctor Daniela...

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea
Galerie Foto Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit...

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii

De la asigurări, la bijuterii cu emoţii
Galerie Foto De cele mai multe ori antreprenorii români sunt nevoiţi să se reinventeze pentru a putea supravieţui mediului concurenţial sau pentru a-şi găsi adevărata cale în afaceri. Alte ori însă, o puternică dorinţă...

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune

Lux marca Iohannis. 70.000 €, cheltuiți pe mese și scaune
Galerie Foto Două mese pentru convorbiri, patru măsuţe de protocol, opt scaune şi patru fotolii. Acestea au fost obiectivele prioritare ale Administraţiei Prezidenţiale, la sfârşitul anului trecut, în perioada în care preş...

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA

VIP-urile anticorupţiei lui Kovesi, date afară în şuturi din DNA
Galerie Foto Chiar dacă, oficial, pe numele lui Ciprian Man şi Cristian Ardelean, procurorii de la DNA Oradea care discutau cum să le fabrice judecătorilor neobedienţi dosare penale, nu a fost încă începută urmărirea...
Serviciul de email marketing furnizat de