Boschetari fără voie

Închipuiţi-vă ce înseamnă să plecaţi în concediu, iar când vă întoarceţi acasă să găsiţi pe cineva în apartamentul dumneavoastră, acomodat cu tot cu familie, cu picioarele pe masa din sufragerie, uitându-se la televizor?!? Sau dacă cineva vă vinde sau vă gajează bunurile pentru care aţi muncit o viaţă întreagă, iar dumneavoastră habar nu aveţi de nimic, decât în momentul în care executorul judecătoresc şi poliţia vă bat la uşă?!? Nu disperaţi. Toate astea se întâmplă niciunde în altă parte decât în România. La Timişoara!


Hoarde întregi de falsificatori bântuie prin Timişoara, de luni bune, devalizând tot ce le stă în cale. Nu e glumă şi asta o ştiu şi poliţiştii, care au ajuns în pragul disperării. Ca să nu mai vorbim de adevăraţii păgubiţi, care au ajuns cu ochii în soare, asemenea unor boschetari sau, în cel mai fericit caz, în chirie, tot pe banii lor. Că fenomenul falsificărilor a devenit deja unul mai mult decât îngrijorător, rezultă şi dintr-o notă a unui serviciu special: "Pe fondul acaparării a cât mai multe proprietăţi şi obţinerii de venituri ilegale, persoane interesate, în complicitate cu funcţionari care au cunoştinţe în domeniu, au dobândit prin mijloace frauduloase diverse imobile şi terenuri. Bunurile urmărite sunt, în general, cele care au ajuns în proprietatea statului român, prin diferite acte normative de naţionalizare sau expropriere pe care, deşi în perioada comunistă statul le-a avut în administrare, acesta nu a făcut demersurile necesare trecerii acestora în proprietatea publică".


SINAGOGA DE VÂNZARE. Numai anul trecut, IPJ Timiş a avut în lucru, 188 de dosare penale, privind infracţiuni în domeniul imobilar. Practic, peste 16 sesizări pe lună! Anul acesta, poliţia bănăţeană s-a mai ales cu alte 38 de plângeri, una şi una, toate fiind legate de falsuri grosolane privind actul de proprietatea al unor terenuri şi imobile. La prima strigare, cele mai interesante cazuri de dobândire a unor proprietăţi prin mijloace frauduloase au un numitor comun: clanurile ţigăneşti şi, fără nici un dubiu, funcţionari publici de la Cartea Funciară şi Primăria Timişoara. Cert e că nu numai ţiganii din Timişoara sunt implicaţi în măsluirea unor documente oficiale, graţie unor informaţii confidenţiale, furnizate de angajaţi ai statului român. În urmă cu doi ani, Ioan Luş a reuşit performanţa de a înşela zeci de persoane, vânzându-le acestora hectare întregi de terenuri şi imobile centrale, prin falsificarea unor cărţi funciare. S-a ajuns până acolo, încât acesta a reuşit să dezmembreze şi să parceleze o parte din cimitirul evreiesc din Timişoara, pregătindu-l pentru ridicarea unui cartier de vile. Ba, mai mult, acelaşi Ioan Luş a ofertat pe piaţa imobiliară, culmea ironiei, sirianului Kamal al Bari, sinagoga din Piaţa Traian.


ROMII, ÎN ACŢIUNE. Revenind la clanurile ţigăneşti, loviturile pe piaţa imobiliară timişoreană ale acestora sunt de ordinul zecilor. Un caz interesant este cel al al unui teren din strada Munteniei 47, în suprafaţă de un hectar. În 2001 foştii proprietari au dorit să reintre în posesia terenului şi au demarat procedurile de rigoare. Au scos chiar şi o carte funciară, in extenso, ca să poată să probeze că sunt moştenitorii de drept ai pământului. Până aici, nimic spectaculos, doar că două luni mai târziu, când au dorit să-şi actualizeze CF-ul, proprietarii au constatat că terenul din strada Munteniei 47 era deja al Elenei Cârpaci, încă din aprilie 1990! După doi ani de anchete, organele statului au concluzionat că ţiganca a reuşit să se înscrie în fals în CF, "instigând funcţionarii Biroului de Carte Funciară de la Judecătoria Timişoara". Mai mult, raportul de expertiză tehnico-ştiinţifică arată că falsul "s-a făcut cu maşina de dactilografiat M14, seria 737569, aparţinând Biroului de Carte Funciară". Evident, funcţionarul de la CF nu a putut fi depistat, deşi recizitoriul arată că "este neîndoilenic că, fără ajutorul unui angajat al Cărţii Funciare Timişoara, menţiunea nu putea fi făcută". Oricum, terenul a fost revândut de Elena Cârpaci concubinului acesteia, Vladimir Cârpaci, zis Dulcea, cunoscut în rândul rromilor drept... judecător!


PĂTURĂ CALDĂ. Dacă e să ne referim la acelaşi clan al lui Vladimir Cârpaci, IPJ Timiş a mai instrumentat faptele de arme ale acestor romi de mătase. De exemplu, manevra de pe strada Munteniei a fost repetată şi la un alt teren de pe Calea Şagului din Timişoara. Ca să nu mai vorbim de faptul că acelaşi clan, aşa cum rezultă din documentele poliţiei bănăţene, prin intermediul lui Novacovici Dinarca, s-a intabulat în fals asupra unui întreg imobil de pe strada Dacilor. Locatarii imobilului, între timp, au luat-o care încotro, chiar dacă, între timp, organele statului au reuşit să probeze că, la mijlocul intabulării, a stat un fals grosolan. Mai mult decât atât, o altă ţintă a clanurilor ţigăneşti a fost şi clădirea în care funcţionează Centrul Cultural Francez din Timi-şoara, situat pe strada C. D Loga. Aici, ca în celelalte situaţii, rromii au scos "moştenitorii" din pălărie, direct de peste hotare, din Franţa şi Germania. Noroc cu comisiile rogatorii, constituite la nivelul ministerelor, care au stabilit că "procurile europene" sunt falsuri grosolane, atâta timp cât adevăraţii moştenitori au demonstrat că nu cunosc nici un ţigan din Timişoara. Una peste alta, tot de dată recentă, poliţia bănăţeană a mai dat de capătul unei reţele care închiria apartamente cu acte false de identitate, "după care confecţionau buletine măsluite pe numele proprietarilor, contractând împrumuturi pe care le garantau cu imobilul". Evident, împrumuturile nu au fost nicodată rambursate, mulţi dintre "creditori" ajungând în fază de executare silită.


LOVITURĂ DE PALAT. Pe lângă toate aceste nenorociri, se pare că, în viitorul apropiat, Timişoara va avea o altă faţă. De această dată, fără turnuleţe! Şi asta pentru că tot centrul istoric al oraşului de pe Bega este alcătuit din imobile de patrimoniu, care au fost retrocedate în baza Legii 112. Ca atare, deşi ţiganii le-au ocupat în baza unor promisiuni de vânzare-cumpărare, întrucât legea interzice înstrăinarea lor mai devreme de zece ani, aceştia se află în situaţia de a nu putea fi intabulaţi, întrucât statul român are drept de preemţiune la monumentele istorice. Cert e că Primăria Timişoara a prevăzut deja, în acest an, în bugetul local, o sumă de 28 milioane euro, tocmai pentru această operaţiune de răscumpărarea a bunurilor din patrimoniul cultural al municipalităţii. Nu va fi deloc uşor şi asta o ştiu şi cei din serviciile speciale, care au preconizat deja că "...de aici ar putea genera conflicte între cetăţenii romi şi foştii proprietari, care le-au înstrăinat imobilele, în baza unor contracte de promisiuni de vânzare-cumpărare". Până atunci, ofiţeri din IPJ Timiş au început deja operaţiunea de verificare la toate imobilele şi terenurile care au fost achiziţionate de etnici rromi, în baza unor dispoziţii de restituire a primarului Gheorghe Ciuhandu, tocmai pentru a vedea câte din aceste documente sunt autentice şi câte sunt falsuri grosolane.

"Este cunoscut faptul că, de mai multă vreme, la nivelul Timişoarei, diferiţi cetăţeni, atât rromi cât şi străini, au achiziţionat imobile în centrul istoric al oraşului. În ceea ce priveşte modul de acaparare, metodele sunt diferite. Am demarat deja o acţiune de grupare a dosarelor, care fac obiectul unor reclamaţii şi sesizări, pentru a găsi numitorul comun. Colectivul este format din judiciarişti. Aceasta şi ca urmare a multiplelor recomandări pe care le-a făcut şi prefectul Drăgănescu, care e îngrijorat cu privire la modul la care anumiţi indivizi pun mâna pe imobile ultracentrale."