CA’N BANTUSTANE! - Fathi Taher, stăbân beste lege

Unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri străini din România, Fathi Taher ne intră în fiecare seară în case prin intermediul televizorului în calitatea sa de patron al echipei Rapid. Finanţatorul ceferiştilor intră sub lumina reflectoarelor fără dosarele dubioase în care a fost implicat. Iordanianul Taher stăpâneşte peste 1.000 de metri pătraţi în imobilul Griro din Bucureşti, ignorînd o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi o Hotărâre de Guvern. Cele 3 etaje ale clădirii nu fac parte din patrimoniul Griro, aşa cum se precizează chiar în contractul de privatizare a societăţii. Pe de altă parte, aproape 100 de hectare din Parcul Industrial Mija i-au fost puse la picioare lui Taher de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Acesta s-a apucat de investiţii imobiliare, sfidând încă o dată legea: terenul avea o cu totul altă destinaţie. "Împroprietărirea" aceasta a iordanianului încalcă toate legile pe baza cărora funcţionează un parc industrial. Doar două exemple din numeroasele cazuri în care Taher îşi bate joc de ani de zile de legile din România.

Fathi Taher stăpâneşte trei etaje ale clădirii Griro, în ciuda unei decizii definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a unei Hotărâri de Guvern. Pe de altă parte, peste 100 de hectare din Parcul Industrial Mija i-au fost puse la picioare iordanianului de Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Taher s-a pus pe investiţii imobiliare care sfidează încă o dată legea: terenul avea o cu totul altă destinaţie. Doar două exemple din numeroasele cazuri în care iordanianul îşi bate joc de ani de zile de legile din România.

În anul 2004, când a cumpărat de la AVAS, la un preţ de nimic, societatea comercială Griro Bucureşti, Fathi Taher s-a angajat, prin contract, că va aplica Hotărârea de Guvern nr. 310/1995 şi Decizia nr. 2691/23.06.1998 a Curţii Supreme de Justiţie. La momentul privatizării, Griro era o societate mare, desprinsă din fostele uzine Griviţa Roşie, pentru care Taher & comp au plătit doar 1,2 milioane de euro. Numai terenul intravilan, de peste 125.000 de metri pătraţi, situat într-o zonă centrală, avea o valoare de câteva zeci de ori mai mare.

Călcaţi în picioare
Enunţate în mod special în caietul de sarcini şi în anunţul de privatizare, aceste hotărâri stabileau scoaterea din patrimoniul Griro a unei părţi din imobilul situat în Calea Griviţei nr. 355 şi trecerea acesteia în patrimoniul societăţii Chema Project, care îşi avea, legal, sediul social în aceeaşi clădire. Concret, este vorba de trei etaje, cu o suprafaţă utilă de 1.080 mp şi de terenul aferent – circa 450 mp de parcare în curtea imobilului. În paranteză fie spus, imobilul respectiv nu a fost niciodată în proprietatea exclusivă a SC Griro SA, în clădirea cu pricina avîn-du- şi sediul alte cinci-şase societăţi, toate alungate între timp de viitorii "asociaţi" ai lui Taher.

Iată că au trecut de atunci aproape patru ani şi Fathi Taher nu numai că nu a respectat aceste dispoziţii legale, dar a făcut şi face în continuare tot posibilul pentru a le încălca, spre disperarea micilor investitori de la Chema Project, care şi-au ipotecat casele, s-au împrumutat de la rude, de la prieteni, de unde au putut, şi au achiziţionat legal, de pe piaţa de capital, pachetul majoritar de acţiuni la această societate. Unul dintre motivele achiziţiei a constat tocmai în zestrea imobiliară a acestei mici societăţi, pentru care acţionarii de la Chema Project bat şi azi pe la porţile Justiţiei, luptându-se cu morile de vânt.

Le râde în nas judecătorilor
Dar cum este posibil ca în atâţia amar de ani Taher să nu păţească nimic, în condiţiile în care refuză sistematic să respecte o decizie definitivă şi executorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie? Orice român de rând ar fi condamnat penal pentru o astfel de faptă! Gheorghe Ioniţă, unul dintre acţionarii SC Chema Project, care se luptă cu Taher şi cu cei care îi ţin spatele de ani întregi, îşi spune păsul: "Am încercat toate variantele legale! Am recurs, aşa cum era normal, la executori judecătoreşti, la Jandarmerie şi la Poliţie, să aplice legea. Am cheltuit o grămadă de bani, am pierdut timpul pe la diferite instanţe etc. Dar toate demersurile noastre, inclusiv formularea de plângeri penale împotriva celor care se opun aplicării deciziei CSJ, apoi procese peste procese, fără excepţie câştigate de noi, toate au fost în zadar. Domnul Taher este pur şi simplu mai presus de lege! El refuză cu tupeu să respecte deciziile instanţelor de la toate nivelurile, le râde în nas judecătorilor, procurorilor, poliţiştilor, executorilor. Nu ştiu cine îl ţine în braţe pe omul acesta, cine şi cu ce preţ îl ocroteşte, iată, chiar împotriva legilor ţării... Oricum, noi nu vom ceda, vom merge până-n pânzele albe, dacă e nevoie, murim cu el de gât, pentru că dreptatea este de partea noastră".

Tupeu de tupeu
Acţionarii firmei Chema Project au fost invitaţi de Taher la... "negocieri". Tupeu de tupeu la acest arab, el negociază chiar şi aplicarea legii! "Domnul Taher ne-a propus să-i cedăm «litigiul», adică, practic, să-i cedăm spaţiul care ni se cuvine legal, şi asta la un preţ mizerabil, mai precis la nici jumătate din preţul pieţei", ne-a mărturisit Gheorghe Ioniţă, reprezentantul Chema Project. "Evident, noi am cerut, în primul rând, aplicarea deciziei irevocabile, definitive şi executorii a CSJ, adică întocmirea documentelor pentru trecerea spaţiului în proprietatea noastră, urmând ca apoi, eventual, să discutăm despre o posibilă vânzare, poate chiar cu un drept de preempţiune, dar la preţul rezultat în urma unei licitaţii, însă am fost refuzaţi, pentru că acest Taher nu vrea să facă nimic legal, el vrea tot timpul să ocolească legea", ne-a spus Ioniţă.

Ca la uşa cortului
În dispreţul legii, Taher şi oamenii lui de la Griro îi şicanează tot timpul pe cei de la Chema Project, încercând să-i intimideze şi să-i facă să plece din imobil, să renunţe la drepturile lor asupra celor trei etaje, care li se cuvin legal. Metodă ţigănească, model "ca la uşa cortului". "Ne taie curentul, ne opresc apa, ne ameninţă că ne evacuează, pentru că, chipurile, încep lucrări de consolidare a clădirii, deşi ea a fost consolidată în urma cutremurului din 1977, depozitează la intrare fel de fel de materiale, pentru a ne bloca accesul, ne-au ocupat parcarea, care este a noastră, cu acte în regulă, ne percep suprataxe pentru căldură şi apă curentă, toate acestea în dispreţul legii", mai spune reprezentantul Chema Project.

Complicitate
Timp de trei săptămâni, Fathi Taher a fost de negăsit. "Este plecat din ţară, vine săptămâna viitoare... Nu a venit încă, va veni peste o săptămână", tot aşa au ţinut-o doamnele de la cabinetul iordanianului. Nici pe telefonul mobil Taher nu a putut fi contactat. În aceste condiţii, am încercat să vorbim cu ceilalţi membri ai conducerii de la Griro – indivizi care trag foloase din astfel de situaţii şi fără de care aceşti aventurieri, gen Taher, nu şi-ar putea permite să facă ceea ce fac în România –, să-i întrebăm de ce nu respectă o hotărâre definitivă şi irevocabilă a ICCJ. Singurul pe care am reuşit să-l prindem la telefon a fost Alexandru Bunea, membru al Consiliului de Administraţie al Griro, mâna dreaptă a lui Taher, individ extrem de controversat – când cercetat penal în "Afacerea Flota", când "expert financiar", numit de Parchet în "dosarul BRS" etc. "Sunt în concediu, domnule, nu sunt la firmă, nu pot discuta nimic, că nu am documentele la mine", ne-a spus pe un ton răstit, vădit deranjat de subiect, Alexandru Bunea. Totuşi, ce au de spus Procuratura, Poliţia, CSM-ul şi celelalte instituţii ale Justiţiei din România, de care Taher îşi bate joc de ani întregi?

Afacerea Mija

Afacerile lui Taher s-au bucurat întotdeauna de sprijin politic solid. Uneori chiar "pe faţă". Aşa cum o demonstrează "afacerea Parcul Industrial Mija", instituţiile statului pun serios umărul la reuşita afacerilor iordanianului. O suprafaţă de teren de 95 de hectare a fost pusă la dispoziţia acestuia de Consiliul Judeţean Dâmboviţa.

Parcul Industrial Mija din judeţul Dâmboviţa a apărut pe rămăşiţele Uzinii Mecanice Mija, companie a Romarm, care a fost deposedată de o mare parte din teren prin două hotărâri de guvern. În octombrie 2001, Executivul decide să transfere un teren rezultat din divizarea societăţii Mija din cadrul companiei Romarm sub autoritatea Consiliului Judeţean Dâmboviţa, "în vederea constituirii unui parc industrial".

În luna iunie a anului 2002, câteva săptămâni mai târziu, intră în scenă iordanianul Fathi Taher. Acesta anunţă proiectul unei universităţi americane la Mija. 10.000 de studenţi, 16 facultăţi, peste 6.000 de locuri de muncă şi o investiţie de peste 200 de milioane de dolari sunt cifrele care trebuiau să adoarmă atenţia românilor.

Jonglerii din acte
Iniţial, Consiliul Judeţean aprobă o hotărâre – cu nr. 38 din 2005 – privind acordul de principiu pentru asocierea în participaţiune a SC Parc Industrial Mija SA cu Rivta Aktiengellshaft din Austria sau concesionarea activelor societăţii deţinute de CJ către aceeaşi firmă străină în vederea dezvoltării unui campus universitar. La 25 martie 2005 se aprobă "acordul de principiu" în vederea intrării Rivta în afacere – Hotărârea nr. 38. Trei luni mai târziu se revine cu o altă hotărâre. De data aceasta, CJ Dâmboviţa propune majorarea capitalului SC Parc Industrial Mija SA, iar investitorul Rivta Aktiengellshaft trebuia să participe cu bani. "Reprezentanţii în Adunarea Generală a Acţionarilor au constatat că Hotărârea nr. 38/2005 nu poate fi pusă în aplicare, asocierea în participaţiune şi concesionarea fiind variante cu care Rivta nu a fost de acord. În plus, trebuia respectată cu sfinţenie o prevedere din legislaţia cu privire la constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale potrivit căreia «nici un agent economic acţionar care utilizează utilităţile şi/sau infrastructura parcului industrial nu poate deţine controlul societăţii – administrator, în mod direct sau indirect»". Şi atunci scoate Taher din pălăria sa de magician o soluţie "de avarie" pentru a putea pune mâna pe afacerea căreia îi dădea târcoale de ani buni.

Intrarea lui Taher la Mija se consfinţeşte în cele din urmă printr-un contract de asociere. Pentru că pe Rivta Aktiengellshaft o băgase deja în faţă ca investitor în celebrul de acum campus universitar şi, în condiţiile legii, societatea nu putea prelua controlul societăţii-administrator SC Parcul Industrial Mija SA, în mai, la Registrul Comerţului sunt înregistraţi noii asociaţi ai societăţii. Participarea CJ este redusă la 40 de procente, restul împărţindu-se între Rivta Aktiengellshaft (21%) – de data aceasta cu adresa în Liechtenstein, adică înregistrată într-o zonă fiscală specială, caracterizată prin faptul că societăţile sunt anonime, off-shore, cu acţiunile la purtător –, Rivta Handelsges M.B.H (Austria) (7,6 procente), societatea iordaniană Quatron International Investment Co. Ltd (22 procente) şi prietenul şi partenerul lui Taher în multe alte afaceri Constantin Toma (8,5 procente). Deşi nu există nici o dovadă că îi aparţine cele trei offshore-uri (societăţi anonime – n.r.).

El centrează, el şutează
Economistul Nicolae Măţăoanu şi juristul Gheorghe Vasile, responsabilii CJ Dâmboviţa care au semnat raportul în vederea asocierii Consiliului cu firmele lui Taher nu văd nici o problemă în faptul că iordanianul controlează astfel societatea-administrator şi face afaceri cu terenul atribuit de guvern cu scop precis. Aceştia au susţinut într-o discuţie cu reporterul Jurnalului Naţional că CJ ar fi putut chiar vinde acel teren dacă ar fi vrut, deci preluarea lui de Taher – care-i găseşte orice întrebuinţare vrea el – nu este nici o problemă, au întărit cei care ar fi trebuit să apere interesele dâmboviţenilor în CJ. Interesant este următorul aspect: iordanianul a reuşit dubla performanţă de a participa la o asociere cu CJ Dâmboviţa cu un aport în bani, care s-a ridicat până acum la 20 de milioane de euro, după cum reiese din documente, dar indirect, el este şi beneficiarul investiţiilor realizate de SC Parc Industrial Dâmboviţa SA, din moment ce acesta se ocupă de orice vrea Taher, mai puţin de ce ar fi de aşteptat de la un parc industrial.

Cu toate aparenţele însă, afacerea este una deloc onorabilă. În orice caz, deloc onorabilă pentru Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Taher deţine controlul Parcului, deşi legea îi interzice să fie şi investitorul în campusul universitar şi să controleze societatea-administrator. În plus, planurile lui Taher s-au extins considerabil, el anunţând mai nou o uriaşă investiţie, de vreo 250 de milioane de euro într-un complex turistic. Un mega-proiect pe care iordanianul l-a botezat "Udland City".

Piscină, fitness şi hotel
Ion Dănciulescu, director general al SC Parc Industrial Mija SA, a răspuns în scris Jurnalului Naţional cum că între respectivul complex turistic şi suprafaţa administrată de societatea pe care o conduce nu ar fi nici o legătură. Fathi Taher a contracarat şi el în presă, numai că evidenţa îl contrazice. Tot într-un interviu de presă, iordanianul a povestit pe larg cum v-a transforma vestigiile rămase de pe urma Ministerului Apărării într-una dintre cele mai mari destinaţii turistice ale României, un "adevărat oraş de 35.000 de locuitori". De altfel, în raportul de activitate al Consiliului Judeţean Dâmboviţa pe anul 2007 se arată că investiţiile în complexul turistic se fac în aria parcului industrial. "Trebuie precizat că pe tot parcursul anului 2007 s-au aflat în plină desfăşurare investiţii pentru realizarea unor obiective care, în cea mai mare parte, vor fi finalizate în cursul anului 2008, cum ar fi: Tourist Center, Convention Center, Marriott Suites Hotel, Pool, Fitness Center şi Land Scape".
De altfel, cine şi-ar fi imaginat că iordanianul Taher a intrat în asociere cu CJ Dâmboviţa ca să se ocupe de administrarea infrastructurii Parcului şi atragerea investitorilor?

Prietenul Yassin
Fathi Taher a devenit preşedintele Consiliului de Administrare a Parcului Industrial Mija potrivit ultimelor modificări de la Registrul Comerţului. În CA figurează însă şi doctorul Mohamad Yassin, prezentat de preşedintele Traian Băsescu drept "beneficiarul de bună credinţă al transferului de avere a lui Omar Hayssam". Liderul comunităţii arabilor din România a devenit asociatul lui Taher în 2006, aceştia împărţind egal MT Property SRL. Între timp, Rivta AG din Viena a preluat controlul a 90% din părţile sociale ale acelei societăţi. MT Property a intrat cu un pachet mic de acţiuni în rândul acţionarilor parcului industrial, după ultimele modificări.