x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Calendarul popular al românilor. Poveşti nemaiauzite despre străvechi zeităţi de pe la noi

0
Autor: Iulia Gorneanu 10 Ian 2012 - 21:00
Calendarul popular al românilor. Poveşti nemaiauzite despre străvechi zeităţi de pe la noi
Vezi galeria foto


Chiar daca biserica a adus un calendar crestin-ortodox respectat astazi in toate comunitatile traditionale, nu trebuie sa uitam ca in spatele multor sfinti crestini se ascund divinitati mito-folclorice autohtone, ale caror povesti asteapta sa fie dezlegate pentru a recupera intreaga dimensiune identitara a poporului roman.

Vom incerca o prezentare a celor mai importante sarbatori din Calendarul Popular al Romanilor, marcat de renasterea ciclica a Zeul An, de mersul Soarelui prin zodiac, de orologii cosmice ce nasc scenarii si fapturi mitice, acte de divinatie si propitiere, ceremonialuri si ritualuri ancestrale. Vom vedea cum Timpul ia chipul unor divinitati tinere la inceput de an (Sanvasii, Dragobete, Santoader, Sangiorz, Floriile, Sanzienele, Ielele), apoi se matu­rizeaza (Santilie, Samedru, Santandrei, Sfanta Vineri, Inatoarea, Craciuneasa), devenind Mos/Baba la sfarsit de an (Mos Niculae, Mos Ajun, Mos Craciun, Baba Dochia), cu precizarea ca, de-a lungul vremii, inceput de An Nou au fost si zilele de 25 decembrie si 1 martie.

Anul Nou al vremurilor noastre a inceput sub semnul Bobotezii si al Santionului, zile ale purificarii prin apa si foc ce inchid cercul Sar­batorilor de iarna. Ne aflam sub protectia lui Ianus, zeul cu doua fete – una intoarsa spre anul care a trecut, iar cealalta indreptata spre anul ce tocmai a venit. El ne va aduce Miezul Iernii si Circovii de Iarna, deschizand totodata ciclul de sarbatori consacrate Lupilor: Sampetru de Iarna, (16 ianuarie), Filipii de Iarna (25 ia­nuarie), Filip Schiopul (31 ianua­rie). Penduland intre benefic si malefic, patron al iernii infrigurate si animal totem al dacilor, Lupul este vene­rat in calendarul popular al roma­nilor, fiindu-i inchinate anual peste trei­zeci de sarbatori.

Urmeaza luna lui Faur, cel mai mic si schimbator dintre copiii Zeului An. Patroneaza Martinii de iarna, sarbatoare dedicata Ursului, animal fabulos din mitologia noastra, care schimba anotimpurile odata cu ritmul hibernarii sale si in deplin acord cu constelatia ce-i poarta numele: Ursa Mare. Tot in Faurar sunt ve­nerati sfinti protectori ai bolilor fara de leac printre care Haralambie, pazitorul ciumei (10 februarie), precum si enigmaticul Dragobete

(24 februarie) considerat "cap de primavara". Aceasta este ziua in care ia sfarsit lunga noapte de iarna, deschisa la Santandrei de alaiul zanelor Craiesei Eftepir si incheiata acum cu alaiul lui Dragomir cel beat de dragoste, in ziua imperecherii pasarilor padurii.

Pe 27 februarie se deschide Postul Sfintelor Pasti, cel mai mare praznic ortodox, celebrat anul acesta pe 15 aprilie. Saptamana premergatoare Lasatului de Sec poarta numele de Saptamana Alba, pentru ca se renunta deja la consumul carnii. I se mai spune si Saptamana Ne­bunilor deoarece numai nebunii, prostii si uratii satului lasa nunta pana in pragul Postului Mare. Inceputul Postului aduce cu sine un interval de zile festive cunoscut sub numele de Saptamana Cailor lui Santoader. Spirit demoniac, restrictiv si agresiv, Santoader isi trimite sapte nopti la rand herghelia divina la casele in care fetele si femeile nu-l cinstesc cum se cuvine, spre a le pedepsi cu cruzime. Jumatate oameni, jumatate cai, Santoaderii pot fi alungati doar cu vraji, iar pentru a scapa de vizitele lor nocturne oamenii trebuie sa respecte o serie de norme si inter­dictii. Calendarul po­pular cu data mobila cunoaste o intreaga galerie de personaje mito-folclorice demoniace, care domina primele sap­tamani de Post: Martea Incuiata, Miercurea Stramba, Joi-Marica etc.

Atat Calendarul roman cat si un stravechi calendar agrar, consemneaza ziua de 1 martie ca fiind inceput de An Nou. Este ziua in care firul vremii, tors de Baba Dochia, se impletea in culorile celor doua anotimpuri: alb si negru, iarna si vara, zi si noapte, moarte si viata. Vreme inainte, cele doua fire rasucite de lana alba si neagra se daruiau atunci cand pe cerul lui Mart stralucea Luna Noua. Apoi firul negru a fost inlocuit cu cel rosu, spre a fi daruit de 1 martie, inainte de rasaritul Soarelui, in chip de martisor.

Ce-a de-a patra luna a anului, Prier, se deschide cu o zi enigmatica si zurlie, situata sub semnul ludicului, al amagirii, al jocului. Nu se stie ce vechime are "pacalitul" de la 1 Aprilie, nici daca a aparut la noi sau a fost imprumutat, insa cu siguranta este consecinta vremii inselatoare a acestei luni, inscriindu-se totodata intr-un stravechi scenariu ritual de innoire a timpului, in care oamenii se jucau cu ei si cu lumea, explorand forta lucrurilor facute pe dos la inceput de an nou roman. Urmeaza o sarbatoare interesanta, Sambata lui Lazar (7 aprilie), grefata si ea pe incantatiile unui ceremonial de renastere a naturii, prin moartea si invierea unui zeu autohton al vegetatiei: Lazarel/Lazar/Lazarica.

Una dintre cele mai asteptate duminici de peste an este cea a Flo­riilor (8 aprilie), ziua tuturor florilor. Sarbatoarea, astazi eminamente crestina, poarta amintirea vechilor festivitati romane dedicate zeitei Flora, cea care aducea primavara si daruia oamenilor mierea, impreuna cu toate semintele florilor.

In ultima saptamana a Postului, nu­mita Saptamana Patimilor, timpul se degradeaza progresiv, sufletele mortilor se intorc acasa, iar Mantuitorul este tradat, chinuit si ucis. Dupa trei zile de haos si intu­ne­ric, in care omenirea ramane fara protectie divina, se infaptuieste miracolul Invierii Domnului (15 aprilie), urmat de actele de purificare din Saptamana Luminata. In toata aceasta perioada se fac sacrificii animale, se prepara alimente rituale, se aprind lumini, se crede ca animalele vorbesc si comorile ard. Ceea ce se cunoaste mai putin este faptul ca, la fel ca in cazul tuturor sarbatorilor de la noi, si in aceasta zi miracolul Invierii lui Iisus Hristos s-a suprapus peste rituri stravechi de renastere si reinviere, provocate de explozia de lumina si viata a primaverii. Nu intamplator, opt zile mai tarziu, pe 23 aprilie este sarbatorit Sangiorz, "sfantul al mai mare peste campuri", protector al cirezilor si turmelor. Arhetip al vechilor eroi civilizatori, este considerat, alaturi de Samedru, "strajer al timpului", cel care deschide Anul Nou Pastoral, impartindu-l in doua anotimpuri: vara si iarna.

A treia saptamana de dupa Pasti (30 aprilie – 6 mai) aduce unele dintre cele mai fascinante si misterioase obiceiuri din Calendarul popular al Romanilor: Paparudele si Caloia­nul. Studii etnologice comparate au demonstrat ca in vechime acestea au constituit ritualuri de initiere pentru tinerele fete, care, in timp, s-au transformat in ceremonialuri agrare de primavara.

Rusaliile (3 iunie), sarbatoare tinuta cu mare fast la 50 de zile dupa Sfintele Pasti, se regaseste in mitologia romana ca zi in care se aduceau ofrande florale sufletelor celor ple­cati. Preluata de geto-daci, aceasta sarbatoare italica a rozelor suporta transformari sub influenta cultului solar, Rusaliile fiind imaginate drept zane moarte fecioare care, dupa ce isi parasesc mormintele in Joia Mare si petrec Pastile cu cei vii, nu mai vor sa se intoarca in lumea lor. Taranii se tem nespus de ele, le aduc ofrande, poarta pelin la brau si usturoi in san, infig un craniu de cal in stalpul portii si intra in jocul magico-ritual al Calusului, convinsi ca doar asa le pot imblanzi si trimite de unde au venit.

Sarbatorile verii
La 40 de zile dupa Inviere, Calendarul Crestin praznuieste marea sarbatoare a Inaltarii Domului, iar Calendarul Popular – Ispasul si Pastile Cailor, incheind astfel ciclul sarbatorilor pascale. Urmeaza ultima saptamana importanta a calendarului mobil (11-17 iu­nie), o saptamana in care fiecare zi poarta un nume, iar numele ei, pana nu demult, era respectat si temut: Lunea in­curcata, Martea Trasnetelor, Miercu­rea Stramba, Joia Manioasa...

Imediat dupa solstitiul de vara, moment ce marcheaza apogeul drumului solar, vin Sanzienele cu noaptea magica a cerurilor deschise si a dragostei. Sarbatoare solara si lunara totodata, ramane tri­butara atat focului, prin facliile aprinse de feciori si rotite dupa cum merge Soarele pe cer, cat si apei, prin ritualul scaldarii in roua, practicat de tinerele fete. I se mai spune Dragaica, Ziua Soarelui, Ursina, si are loc pe 24 iunie.

Zeii focului
Urmeaza luna lui Cuptor, a spi­ce­lor coapte si a secerisului, a Racu­lui ce da inapoi ca zilele de dupa sol­stitiu, a Leului man­dru cu coa­ma de aur. Patronul suprem al aces­tei luni e justitia­rul Santilie, zei­tate solara ce se preumbla pe cer intr-o trasura cu roti de foc, pur­tata de cai inaripati si trasneste dra­cii des­carcand fulgere din bici. Ce­le­brat pe 20 iulie, este anuntat inca de la inceputul lunii prin Ana-Fo­ca (1 iulie) si sarbatoarea Pri­co­pul (8 iulie), zi in care se crede ca s-a inecat Luna pe cand trecea o pun­te de ceara, incer­cand sa ajun­ga la Soare spre a-i fi mireasa. Ur­mea­za Ciurica, o divinitate cum­plit de razbu­na­toare, apoi Circovii de Vara, Pa­liile (19 iulie), Sfan­tul Fo­ca (23 iulie), Ilie Palie (21 iulie) si Pantelimon (27 iulie). Este pe­ri­oada cea mai torida a anului, mar­cata de nenumarate si se­ve­re in­ter­dic­tii de munca, cu sco­pul de a feri recolta de pri­mej­dia secetei si a focului, iar oa­me­nii de "be­te­su­guri arzatoare".

Inceput de An Nou Biblic
Calendarul Popular ii atribuie primei zile a lunii lui Gustar stravechi valente totemice. Ziua Ursului, impuiatul Ursilor, sunt denumiri care au ajuns pana la noi, relicve ale unor sarbatori precrestine care coincideau cu inceperea perioadei de im­perechere a ursilor. Totodata, este ultima zi in care se mai poate lua mierea din stupi, acest aliment sacru din vechime capatand in asta zi proprietati apotropaice si de vindecare. Pentru crestinii ortodocsi, 1 august inseamna inceperea Postului Santamariei Mari, iar ziua de 6 august le aduce Schimbarea la Fata a Mantuitorului, revelare a esentei Sale divine. La fel ca in cazul tuturor marilor zile de peste an, sarbatoarea s-a suprapus peste una mai veche, Probejenia, zi in care se schimba culoarea codrului, se racesc apele, copacii plang pentru ca nu-si mai vad crescand lastarii, iar berzele pleaca purtand pe aripile lor randunelele...

Pregatita printr-un post cu reguli stricte in care se fac pelerinaje la manastirile cu hramul Adormirii Maicii Domnului si se pomenesc mortii, Santamaria Mare lumineaza data de 15 august a Calendarului Romanilor. Pana pe 8 septembrie, de Nasterea Precestei (San­tamaria Mica), avem un interval de timp extrem de dinamic numit "intre Santamarii", in care este situat si Anul Nou Biblic, cu incepere la 1 septembrie, cand se presupune ca a inceput Facerea Lumii. Este perioada in care se pregatesc stupii pentru iernat, se leaga magic vita-de-vie pentru a nu fi pradata de pasari, se incep sema­naturile de toamna, se coboara oile de la munte...

Ziua Sarpelui, prag intre vara si iarna
Marea sar­ba­toare or­to­do­xa praz­nui­ta pe 14 septembrie, Inal­ta­rea Sfin­­tei Cru­ci, este consemnata in Ca­len­da­rul Po­pular sub nu­me­le de Ziua Sar­pelui, prag intre va­ra si iarna, guvernat de nenu­ma­rate legende si ritualuri stravechi in care amintirea animalului totem este inca vie. In vechime anul era impartit in doua anotimpuri: vara, cu incepere de Alexii (17 martie) si iarna, ce vine o data cu "inchiderea pamantului", la 14 septembrie. Situate in preajma echinoctiilor de primavara si toamna, ambele sarbatori se situeaza sub semnul sarpelui, zeitate preistorica ce marcheaza pragurile dintre cele doua anotimpuri principale, prin intrarea si iesirea din hibernare. Datorita faptului ca isi schimba pielea, sarpele este considerat simbolul renasterii ciclice a naturii, a vietii care se reinnoieste, a eternitatii.

Despre Brumarel se spune ca ar fi un fecior frumos cu inima de gheata si ca atunci cand trece calare peste dealuri, munti si campii, iarba ingalbeneste in urma lui, copacii isi leapada frunzele, florile mor. In Ca­lendarul Popular al Romanilor prima saptamana a lunii octombrie se cheama "Saptamana lui Procoava", dupa numele sfantului care acopera iarna pamantul cu zapada, celei de-a doua i se spune "Saptamana Satului" si sta sub semnul lucrului din gospodarie, cea de-a treia e cunoscuta ca "Saptamana a Lucinului", in amintirea zeului protector al lupilor, iar ultima e Saptamana lui Samedru, zeitate insemnata a Panteonului romanesc, peste care s-a suprapus praznicul Sfantului Mucenic Dimitrie.

Lasatul Secului de Dulcele Toamnei
Lunii no­iembrie i se spune Brumar, Promo­rar sau Vi­nar. Este vre­mea in care mustul se transfor­ma in vin, li­coa­rea be­tii­lor ri­tuale in­chi­nate zeului trac Dio­ny­sos. Una dintre cele mai importante sarbatori este Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, numita in Calendarul Popular "Arhanghelii". In satele noastre sarbatoarea tine trei zile, de pe 8 pana pe 10 noiembrie, timp sacru in care femeile impart de pomana, aprind lumanari si indeplinesc randuiala cuvenita Mosilor de Arhangheli.

Vestind nu numai Nasterea Mantuitorului ci si sfarsitul anului, Postul Cra­ciunului poarta amprenta unor stravechi sarbatori solare dominate de ri­tualuri de purificare, de magie premaritala, de numeroase practici ora­cu­lare si de propitiere. Lasatul Secului de Dulcele Toamnei are loc pe 13 no­iembrie, zi hotar ce deschide un interval de timp marcat de o intensa sacralitate. Cele mai importante sarbatori ale postului lui Brumar sunt Ovidenia (21 noiembrie), cand comorile ascunse ard cu flacara albastra, cerurile se deschid, fetele isi pot vedea ursitul iar femeile dau de pomana "lumina de veci", si Santandreiul (30 noiembrie), ce sta sub semnul vrajilor si al practicilor magice de alungare a strigoilor.

Timpul imbatranit aduna colindatorii
In Ca­len­da­rul Po­pular, lunii De­cem­brie, se spune "In­drea", "Un­drea" sau "An­drea" si este cea care pa­troneaza sar­batorile in cinstea mor­tii si re­nas­terii Zeului An. Timpul im­ba­tranit aduna colindatorii in ziua de Mos Nicolae pentru a ordona haosul provocat de agonia sa. Eficienta rituala a colindelor este de netagaduit. Batranul An moare si renaste de Craciun, reface echilibrul lumii si al vietii, revi­goreaza timpul si fertilizeaza pamantul, iar in drumul lui circular si fara de sfarsit aduna povesti nemaiauzite despre stravechi zeitati autohtone, despre timpul cel mai bun pentru culesul plantelor magice, pentru petit si logodit, pentru aflarea ursitei si dezlegarea norocului...

Citeşte mai multe despre:   traditii,   calendar popular

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de