Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ALEGERE - "Drumurile" lui Dan Spătaru, şlagărul secolului XX
In urmă cu aproape trei ani, Jurnalul Naţional işi provoca cititorii să intocmească un clasament al celor mai frumoase şlagăre ale secolului trecut.
Primele 24 de piese alese au fost readuse la viaţă printr-o ediţie de colecţie şi un prim CD "Căntecele noastre, toate", editat de Intercont Music. Din Bucureştiul interbelic pănă la sfărşitul secolului trecut, sute de piese au rămas in minţile noastre. S-au bucurat şi se bucură in continuare de un succes covărşitor. Vănzările au depăşit orice aşteptări. Este un motiv in plus pentru a reedita "Căntecele noastre, toate". Cel mai ascultat şlagăr al secolului XX, conform voturilor cititorilor Jurnalului Naţional, este "Drumurile". Un căntec special chiar şi pentru interpretul Dan Spătaru, debutant ca textier.
S-A NĂSCUT PENTRU ŞLAGĂRE. O spune soţia lui, Sida, o spun prietenii şi colaboratorii de-o viaţă. Işi făcuse chiar un ţel de a aduce in faţa publicului o piesă "marcă". Asculta muzică străină, doar-doar va auzi o melodie care să-i dea şansa să devină textier al unei piese de neuitat. In anul de graţie 1984, un prieten i-a inmănat o casetă cu muzică sărbească. "I-a plăcut foare mult o piesă de pe această casetă şi a zis imediat: «Acesta va fi şlagărul meu!». Cănd am auzit-o, nu-mi venea a crede că Dan poate să facă o piesă bună din aceea melodie, care era căntată, foarte anemic, de către un anonim sărb", ne-a povestit Sida.
COLABORARE SOŢ-SOŢIE. Spătaru ştia cum "sună" peniţa pe hărtie, de mai mulţi ani compunănd poezii, aşa că s-a pus pe treabă pentru a deveni textierul unei piese dragi. "Dan a stat trei nopţi la rănd ca să aştearnă versurile. Abia după ce a fost gata mi-a citit ceea ce a scris. Cred că o parte din acel text imi aparţine. Mie imi este dedicată. Dacă există ceva acolo, sus, aşa cum se spune, atunci drumurile noastre se vor intălni. Il voi vedea din nou pe Dan", ne-a mărturisit Sida.
Cănd urechile le-au auzit acordurile "Drumurilor", prietenii lui Spătaru au strigat in cor: "Nea Dane, iarăşi ai trăntit-o!". Aşa s-a şi intămplat. Dan Spătaru "trăntise" muzicii uşoare romăneşti un şlagăr care i-a "cumpărat", mai tărziu, nemurirea. "Iniţial, piesa s-a numit «Drumurile», dar toţi oamenii au rămas cu ideea că melodia se numeşte «Drumurile noastre». La un moment dat, şi Dan incepuse să-i spună «Drumurile noastre». Aşa a intrat in memoria colectivă şi aşa va rămăne", ne-a explicat Sida Spătaru.
CU FANFARA LA NUNTĂ. Interpretul avea darul de a "mirosi" şlagărul de la un kilometru. Imediat cum auzea textul şi melodia, ştia dacă piesa are şanse de a deveni un hit. Aşa s-a intămplat şi cu "Trecea fanfara militară". "Intr-o zi de primăvară, a venit la mine textierul Mircea Block, cu ziarul Scinteia. Era prin 1962, iar la gazetă scria: «Ar fi bine să se reia obiceiul de a cănta in parcurile publice din oraşele ţării fanfara militară, in zilele de duminică sau de sărbători». Mi-a surăs ideea şi am inceput s-o dregem din condei. A ieşit piesa şi m-am prezentat la radio, aşa cum se obişnuia. A fost aprobat căntecul, iar comisia mi-a zis să il orchestrez şi să-l prezint lui Sile Dinicu, dirijorul Orchestrei de Stradă Radio. Inainte de a mă duce la Sile, i-am arătat piesa şi lui Dan Spătaru, cu care eram de mult timp «in cărdăşie». S-a arătat receptiv, deşi intotdeauna găsea ceva de comentat, chiar dacă n-avea dreptate", povesteşte Temistocle Popa. Sile Dinicu s-a lăsat cu greu convins. "De a doua zi după ce s-a transmis piesa la radio şi la televiziune, de către Tudor Vornicu, au inceput să vină semnale din toată ţara. Oamenii credeau că această piesă le este adresată lor, căci fiecare oraş avea un chioşc unde cănta fanfara. Şi astăzi, cănd incerc să dezleg secretul succesului lui Dan, mă apucă buimăceala. Nu ştiu cum a reuşit. A fost blestemat să poarte povara succesului", ne-a spus Temistocle Popa. Ii va lua cineva locul lui Dan Spătaru? Va mai găsi cineva drumurile şi iubirea...?
24 de şlagăre romăneşti... de colecţie!
"Căntecele noastre, toate", volumul I, conţine 24 de şlagăre: "Drumurile noastre", "Bună seara, iubito!", "Zaraza", "Ani de liceu", "Iubesc femeia", "Du-mă acasă, măi tramvai", "Sanie cu zurgălăi", "Căsuţa noastră", "Lasă-mi, toamnă, pomii verzi", "Ionel, Ionelule", "Copacul", "Macarale", "Casa mea", "Vrei să ne-ntălnim sămbătă seara", "Te aştept să vii", "Lalele", "De-ai fi tu salcie", "Ioane, Ioane", "Strada Speranţei", "Firicel de floare albastră", "Trecea fanfara militară", "N-aţi văzut cumva o fată?", "Trurli, trurli" şi "O lume minunată". Selecţia a fost făcută in urma voturilor exprimate de cititori pe www.jurnalul.ro şi prin scrisori. Căntece fără vărstă, embleme pentru un secol de muzică romănească, interpretate de Cristian Vasile, Loredana Groza, Dan Spătaru, Stela Enache, Gică Petrescu, Maria Lătăreţu, Margareta Păslaru, Petre Alexandru, Aurelian Andreescu, Trio Grigoriu, Angela Similea, Jean Moscopol, Mirabela Dauer, Luigi Ionescu, Mihaela Mihai, Corina Chiriac, Dorina Drăghici, Cornel Constantiniu, Titi Botez şi Mihai Constantinescu. Căntece care nu ne lasă să uităm ce-au fredonat in tinereţe, cu atăta drag, părinţii şi bunicii noştri.
