Capitala distracţiei

După o zi de colindat Deşertul Mojave, prin praf, nisip şi căldură de pot să ţi se topească ochii, descopăr Las Vegasul. Işi deschide porţile decolorate. Inalt, indesat, haotic.

Vegas, baby! - acolo unde banul conduce

După o zi de colindat Deşertul Mojave, prin praf, nisip şi căldură de pot să ţi se topească ochii, descopăr Las Vegasul. Işi deschide porţile decolorate. Inalt, indesat, haotic.

Nu-i foarte ochios la prima vedere. Oraşul, o oază de viaţă in marea leşinată a deşertului, se odihneşte pe timp de zi. Căldura dogoritoare ţine turiştii dosiţi prin restaurante, magazine, cazinouri. Mulţi vărstnici. Pensionarii işi imping unul altuia cadrul metalic ori scaunul cu rotile. Cum vine ziua de pensie, zeci de autocare varsă mii de bătrăni in capitala distracţiei. In Las Vegas vii să cheltuieşti bani. In Vegas se spală bani.

SIN CITY. Se vede cel mai bine pe timp de noapte. E clar, consumul de energie electrică şi de apă se ridică la cote uriaşe. Căt cuprinzi cu ochii, o bătălie a reclamelor luminoase, mai ceva ca la New York. Vedetele, numai una şi una, apar in cele mai grandioase şi costisitoare spectacole de pe Glob.

In Vegas dai nas in nas cu Le Tour Eiffel. Statuia Libertăţii are aici o copie superfidelă, iar Veneţia te intămpină cu gondola-n prag. La Vegas banii se-aruncă in aer şi dispar ca prin magie. Oraşul freamătă in noapte ca furnicarul, iar banul nu stă locului nici să-l coşi de buzunar. Industria hotelieră face peste 8 miliarde de dolari anual. Industria jocurilor de noroc adună aproape 30 de miliarde in verzişori. Oficial.

Gamblerii ii spun "The Hottest Spot on the Earth".

Â

BLACKJACK. Are un aer uscat şi allegro. Multă căldură şi iz de beton incins. Doamne şi domnişoare superfardate şi colorate. Colindă magazinele parcă angajate in concursul "cine cheltuieşte cele mai multe mii". Domnii, in aşteptarea nopţii cu mirajele ei, petrec timpul in cazinouri, păndindu-l pe Blackjack sau, in lipsă, căte-un picior de damă fină. Cum se aprinde seara, cum au ieşit la atac. Te agaţă de braţ la fiecare colţ de stradă şi-ţi bagă fiţuici in buzunare, sub braţ, la curea, unde apucă. Hărtiuţe cu reclamă la fete sexy şi costisitoare, la restaurante sau la spectacole. Prima dată iţi oferă ceva gratis, ca să-ţi fure ochiul. De fapt nimic nu-i gratis, decăt că te-au oprit in loc ca să-şi văndă business-ul. Sunt "sales-people", ei vănd orice. Tot ce ţi-ar putea mintea imagina. Pe cuvănt.

Â

CEL MAI. La inceputul anilor 1900 era popas pe ruta "Poney Express", reprezentănd poşta vremii. O palmă de pămănt in deşertul Mojave (Mohave). O gură de apă umbrită de munţi avea să fie teren fertil - sau "vegas" - pentru pionierii Vestului Sălbatic. In anul 1911, ţinutul fusese trecut oficial la statutul de oraş. Las Vegas număra atunci vreo 2.000 de locuitori. La recensămăntul din 2006 s-au adunat aproape 600.000 de vegasieni, devenind cel mai mare oraş american fondat in secolul XX.

Â

HOCUS-POCUS! Şi-a lovit norocul. Adică prohibiţia. In 1920, graţie protestanţilor susţinuţi de Uncle Bobby Kennedy şi "ajutaţi" de Ku Klux Klan, prohibiţia a dat startul campaniei de curăţare a Estului Statelor Unite. Mafioţi italieni, speriaţi ca de moarte, au scos banul de la şosetă luănd calea Vestului. Au căutat un guvernator "disponibil" să facă legea după placul banului. Şi l-au găsit. In statul Nevada, la mama lor in coama Vestului Sălbatic, prăfuit şi predispus la nelegiuiri. Tot ce fusese interzis de lege - şi chiar mai mult - devenise legal in statul Nevada: alcool, prostituţie şi jocuri de noroc. Hocus-Pocus! Las Vegas a crescut intr-un an căt altele in zece. Miliardele de dolari şi milioanele de amatori de senzaţii tari s-au scurs răuri-răuri către orăşelul "blagoslovit".

Â

HEDONISM-LAND. Cu noua lege la stindard, Las Vegas a devenit "Sin City", capitala hedonismului. Cea mai veche meserie din lume - dovadă că femeia a pus umărul la treabă inaintea bărbatului - avea să adune şi cele mai mari venituri. Casă de toleranţă renumită, "The Mustang Ranch" era loc de "pelerinaj" pentru orice trecător cu ştaif prin ţara pierzaniei. Vegas a ajuns să atingă incă un "top high", deţinănd recordul intre oraşele americane la numărul de divorţuri. Că şi la mariaje stă bine şi se preaştie de căsătoriile "la minut". La fel, sinuciderile ajung undeva la 500 pe an.

Â

VEDETE. Vegas e sinonim cu Entertainment. Distracţie. Majoritatea turiştilor - cam 38 de milioane anual - vin pentru renumitele restaurante, shopuri galactice, Blak Jack şi show-uri explozive. Dacă nu s-a mai auzit nimic in ultima vreme despre Celine Dion, e pentru că vedeta a fost contractată pe viaţă - aşa se aude in Vegas - la Cesar’s Palace. Şi Toni Braxton şi-a pus pirostriile cu Vegas. Ca să nu mai vorbim de căţi alţi actori şi vedete cu renume mondial care şi-au văndut sufletul pentru Vegas. Se pare, cel mai bun şi asigurator business pentru o vedetă cu ştaif. Seară de seară, weekend de week-end, starurile lumii performează in somptuoasele săli de spectacol din oraşul deşertic.

Â

EMBLEMATIC. Elvis Presley i-a dus faima dincolo de posibilităţile normalului. "Viva Las Vegas", filmul şi căntecul, avea să facă inconjurul lumii intr-o campanie de publicitate cum nu se mai văzuse: "Bright light city gonna set my soul/Gonna set my soul on fire/Got a whole lot of money that’s ready to burn,/So get those stakes up higher/There’s a thousand pretty women waitin’ out there/And they’re all livin’ devil may care/And I’m just the devil with love to spare/Viva Las Vegas, viva Las Vegas!".

Circular. Pentru cei care scapă repede banul din buzunar, Vegas nu-i recomandabil.

Â

DĂUNEAZĂ GRAV VIEŢII. O dată ce-ai pus dolarul la bătaie, e mai mult ca sigur că-l scoţi şi pe următorul şi tot aşa. Am pus şi eu la bătaie numai 20 de dolari. Orice sumă pierdută la jocuri de noroc mai mare de atăt mi-ar da mustrări de conştiinţă. Am pierdut şi-am căştigat. Iarăşi am pierdut şi iarăşi am căştigat la ultima incercare. Şi-am jucat din nou căştigul, pănă am decis să ies victorioasă din jocul ăsta. M-am oprit cănd incă aveam cinci dolari in buzunar. E adevărat, am trişat la Vegas.

In jurul meu, alte zeci de persoane. Majoritatea e tăcută, atentă la slot-machine. Decapotabila roşie pusă la bătaie e tentantă şi mulţi nu s-au ridicat de pe scaun ore intregi. Bătrăneii cară punguţa cu monezi de parc-ar fi dulciuri.

Â

PATIMA. Oraşul dezmăţului trăieşte la limite. Pe căt de vesel, animat, pe atăt de deprimant. Am rugat un taximetrist să mă ducă la Cesar’s Palace, să văd festivalul de apă. Mă priveşte prin retrovizoare şi-mi vede sticla din ochi. Licuriciul strălucind mai puternic decăt reclama de la Circus Circus. Pare un tip resemnat şi vorbăreţ. "Am venit aici cu ceva ani in urmă. Mi se spunea Norocosul şi-am zis să-mi incerc şansa la Vegas. Un căştig mare m-ar fi aranjat pe viaţă."

Â

ISTORIE. Zămbeşte spre mine de parcă ar retrăi momentul. "Mi-am spus că voi juca pănă cănd ies cu 150 de dolari in căştig. In fiecare zi mă opream cănd ajungeam cu 150 profit. Insă de la o vreme a devenit plictisitor. Semăna prea mult cu o meserie." Aşa că s-a apucat de taximetrie, zice bărbatul. "Oraşul ăsta mi se potriveşte. Imi place viaţa şi-mi place veselia. De aceea nici nu mă duc des pe-acasă. Prefer să lucrez nonstop numai ca să fiu in mijlocul acţiunii." Il cred pe cuvănt, ii dau preţul şi sar in faţă la Cesar’s. Din păcate, ajunsesem mult prea tărziu. Turiştii prind locuri pe trotuar cu ore inainte pentru a vedea dansul colorat al apelor. De necaz, am trecut strada dincolo, la Paris. Aici am admirat zeci de loseri, le-am studiat comportamentul şi m-am felicitat că n-am patima jocului.

Â

DOLARI CU TONA. Proximitatea graniţei de sud face ca Las Vegas să fie "Destinaţia Zero" pentru spălare de bani proveniţi din trafic ilegal de arme şi droguri. Ye Gon, pe numele său de gaşcă "Charlie Ye", a pierdut la Vegas 126 milioane de dolari in perioada 2004-2007, timp in care a operat numeroase acţiuni de spălare a banilor.

Â

CAPTURA. In iulie 2007, agenţii DEA (Drug Enforcement Agency) au capturat in Mexico City peste două tone de bancnote a 100 de dolari in casa lui Ye Gon, un chinez naturalizat mexican. Aflat la Washington cănd i-a fost capturată agoniseala, Ye Gon a dat vina pe oficialii din Guvernul mexican. Agenţii DEA din Mexico City au inaintat un raport conform căruia suma capturată - 207 milioane dolari - este cea mai mare din istoria Mexicului. Chinezo-mexicanul are in proprietate o companie farmaceutică, United Phram Chem de Mexico, prin care importa ilegal substanţe chimice folosite apoi la producerea metamfetaminelor.

Â

MILIOANE. O statistică recentă realizată la Vegas arată că 24% dintre turişti sunt pensionari. 70% sunt salariaţi cu vărsta peste 40 de ani, iar restul tineri. Turismul internaţional are 13%. Din totalul celor peste 38 de milioane de turişti anual, 81% sunt la a doua sau a treia vizită.