Caravana pentru tara

Vara a inceput pentru Jurnalul National cu cea mai ampla campanie de presa din ultimii ani.

REALITATE FARA FARD. Romania asa cum s-a aratat ea ziaristilor de la Jurnalul National, insorita, prafuita... pitoreasca

De la plecarea din Bucuresti, la 21 iunie, pana la 2 august, Caravana a tranzitat aproximativ 500 de localitati. Aproape 5.000 de kilometri parcursi pe ape, drumuri europene si ulite pietruite. 80 de ore de transmisie, 24 de reporteri, cinci fotoreporteri, alaturi de o impresionanta logistica. O echipa care a prezentat fata noua a Romaniei, surprinzand viata satelor si oraselor, care au ajuns rar in atentia publicului.

40 de zile destinate unui drum initiatic: sa aflam cat de mult apartinem Romaniei si cat de profund ne apartine "tara mea de glorii, tara mea de dor".

INTALNIREA CU PREZENTUL. Prima intalnire cu tara a reprezentat-o Hamangia. In perioada 21-24 iunie, echipa Jurnalului National a poposit in celebrul salas al culturii stravechi, acum un colt de tara locuit de o comunitate ce se zbate sa supravietuiasca. Vestigiile istorice descoperite la marginea localitatii zac uitate de lume, fiind neinteresante pentru localnici.

In Hamangia, care de aproape 50 de ani si-a schimbat denumirea in Baia, traiesc romani, bulgari si aromani. Un paradox: la Baia, localnicii considera ca a avea o baie in casa reprezinta un privilegiu. La 25 iunie, alta destinatie, si anume Histria. Aici au trait pe rand greci, romani, turci si bulgari. De o suta de ani, aici locuiesc romani. In antichitate, cetatea adapostea un tribunal, o banca si bai publice. Comuna Istria, situata in apropierea sitului arheologic, nu continua vechea localitate. Prezentul aduna in Istria doar 12 carciumi si o scoala. Atat.

25-29 iunie, un tur complet al Deltei Dunarii, ce a atins Jurilovca, Sfantu Gheorghe, Gorgova, Uzlina, Sulina, Periprava, C.A. Rosetti si Padurea Letea. Caravana a descoperit locuri mirifice, dar si cum traiesc oamenii in acest colt de Romanie. Delta si-a dezvaluit farmecul de paradis unic in Europa, paradis unde oameni si natura isi disputa suprematia. Un "amanunt": pentru prima data, santierul deschis pentru constructia canalului Bistroe a fost fotografiat de fotoreporterii nostri.

"PE AICI NU SE TRECE". Namoloasa - Marasesti au furat pasii Caravanei intre 30 iunie si 1 iulie. La Namoloasa, cazematele din beton si santurile antitanc sunt singurele care amintesc de bataliile purtate in cele doua razboaie mondiale. Marasesti este localitatea cunoscuta mai ales pentru victoria romanilor impotriva nemtilor, in 1917, si pentru Mausoleu. Acum, orasul este o zona defavorizata, in care locurile de munca sunt putine. In Marasesti, femeile lucreaza in confectii - domeniu ce presupune salarii mici, iar barbatii traiesc din ajutorul de somaj. In perioada 2-3 iulie, echipa Jurnalului National a aflat ca la Podul Inalt l-au uitat pe Stefan. La 500 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare, locuitorii comunei Munteni de Jos, considerat locul bataliei din 1475, par coplesiti de greutatile prezentului si sunt putin impresionati de vibratiile istoriei. In fata statuii ecvestre a lui Stefan cel Mare, satenii se intalnesc sa mai traga o dusca la crasma. Impresionant este faptul ca batranii locului au fost figuranti, acum 30 de ani, in filmul despre viata domnitorului.

Flamanzi a intersectat drumul Carvanei pe 5 si 6 iulie. Satul Flamanzi a fost declarat oras la 1 aprilie 2004. Caravana Jurnalului National a descoperit ca transformarea nu a schimbat cu nimic viata rurala a flamanzenilor. Locurile de munca sunt putine, iar locuitorii au probleme cu retrocedarea terenurilor. Motiv pentru care oamenii se gandesc sa strige din nou "Noi vrem pamant".

ISTORIE SI DECADENTA. Darabani, cel mai nordic oras al Romaniei, locul in care nici apa nu urca la robinet, a urmat Flamanzilor, in zilele de 7 si 8 iulie. O parte din locuitorii Darabaniului stau la bloc si au baie, dar n-au mai auzit de apa de cativa ani. Pentru a putea supravietui, oamenii si-au construit fantani printre blocuri. O monografie a Darabaniului, publicata in anii ’30, sustine ca vechea biserica din centrul orasului ar fi fost realizata dupa planurile Bisericii "Sfanta Sofia" din Istanbul. Caravana Jurnalului Na tional l-a gasit in Humulesti, in zilele de 9 si 10 iulie, pe mos Neculae, cel mai in varsta descendent din familia lui Ion Creanga. Casa memoriala a povestitorului pastreaza intacte obiectelele printre care acesta a copilarit. Vecinii de astazi ai gospodariei familiei Apetrei vand pupeze, iar Humulestiul este astazi doar un cartier al orasului Targu Neamt, iar in Ozana cea frumos curgatoare nemtenii isi spala masinile si animalele.

Pe unde a trecut Dracula, a trecut si echipa noastra, pe 12 iulie. In pasul Tihuta din Muntii Bargaului, inainte de 1989 a fost construit un hotel care se vrea a fi copia fidela a castelului lui Dracula, descris in romanul lui Bram Stoker. Turistii sunt putini, majoritatea straini. In apropiere de hotel, pe varful Rachitaua, exista niste ruine a caror provenienta nu se cunoaste. Acestea sunt cateva pietre abia vizibile sub vegetatia in putrefactie. Satenii povestesc ca Vlad Tepes ar fi ridicat acolo un castel adapost.

Pe 13 si 14 iulie, a fost randul Praidului - Orasul sarat, sa intampine curiozitatea jurnalistica. Praid inseamna sare. Sare ce a fost de-a lungul secolelor painea oamenilor locului. Majoritar maghiari, locuitorii din Praid nu se inteleg prea bine cu limba romana. Turismul rural este prima sursa de venit a oamenilor, in conditiile in care mina nu poate fi exploatata la maximum.

LEGENDE UITATE. Pe 15 si 16 iulie, Caravana Jurnalului National a cautat printre vase de ceramica traditia olarilor vestiti ai Corundului. In comuna harghiteana Corund, pana si primarul "lucreaza la roata". A urmat Blajul, pe 17-19 iulie, oras pe ale carui strazi curg linistea si legendele. Apoi, pe 20 si 21 iulie au urmat localitatile Horea, Avram Iancu, Rosia Poieni. Acolo motii spun ca, pentru ei, viata in libertatea de azi este tot un fel de iobagie, iar nici unul dintre visele cu care puneau capul pe perna inainte de 1989 nu li s-a indeplinit nici pana in ziua de astazi.

Un loc de vis, Castelul Huniazilor, pe 22 iulie. Cetatea lui Iancu de Hunedoara este inconjurata de legende misterioase. Echipa Caravanei Jurnalului National a descoperit ca, in apropierea Cetatii, in localitatea Brad sunt fabricate volane pentru autoturismele Ferrari, Jaguar sau Mercedes Smart. La polul opus, Combinatul Siderurgica Hunedoara este de ani buni in declin. Cam aceeasi situatie si la Sarmizegetusa, parcursa pe 23 si 24 iulie. Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Rezervatia de zimbri, dinozaurii pitici, biserica de la Densus sunt obiectivele turistice ale Tarii Hategului. Echipa Caravanei a descoperit ca taranii din comuna Sarmizegetusa au daramat o parte din zidurile templelor romane pentru a construi cu piatra de acolo cocini si grajduri. Arheologii incearca acum sa salveze ce mai pot din Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.

Valea Jiului este o alta lume. O lume a griului fumului de carbune, traversata in perioada 26-28 iulie. In coloniile muncitoresti din Aninoasa, minerii au uitat de ani buni de curent si de apa calda. Astazi, minerii care la 2-3 august 1977 au iesit in strada pentru a-si apara drepturile, mor de foame.

ULTIMA FRONTIERA. 29 iulie, destinatia Maglavit. Primele dovezi arheologice descoperite la Maglavit sunt din preajma anului 1445. In anii ’30, unui ciobanas sarac, Petrache Lupu, i s-a aratat de trei ori Dumnezeu. Sute de mii de oameni au venit atunci in pelerinaj la Maglavit. Fiul acestuia, Mihai, spune mai departe invatatura primita de la acesta.

Localitatea Islaz a intrat in istorie prin evenimente legate de Revolutia de la 1848 si cele din vremea Razboiului de Independenta din 1877-1878. Islazul are un prezent de care nu este tocmai mandru. Acest lucru l-a aflat Caravana pe 30 iulie. Pescarii ramn cu navoadele goale din cauza poluarii si a construirii barajelor, iar cele 600 de pogoane de vita-de-vie au fost distruse. Pe 31 iulie echipa Jurnalului a avut o intalnire importanta. Cu Moromete. Mai precis, au ajuns in Silistea-Gumesti. Oamenii de aici au un farmec aparte, fiecare cu povestile lui condimentate de vorbe de duh. De mergi prin sat, lumea are sa-ti spuna ca "aici a stat Balosu’, in casa aia a trait Moromete". Astazi, consatenii Morometilor nu au bani pentru traiul zilnic, nu au medic de familie. Pe 2 august, Cuca Macaii. Caravana a descoperit ca satul nu este nici pe departe un loc de la capatul pamantului, asa cum crede toata lumea. Localitatea este asezata intre dealuri, la 8 kilometri de soseaua care leaga Pitestiul de Ramnicu-Valcea. Astazi, cea mai mare problema a locuitorilor din zona este lipsa apei.

Cuca Macaii a fost "ultima frontiera" a Caravanei. Efortul extraordinar facut de redactie pe toata perioada desfasurarii campaniei "Redescoperirea Romaniei" a meritat din plin. Pentru o redactie tanara a fost o provocare extraordinara, fara precedent. Asadar, cu experienta din acest an vom porni la drum si in 2005.