Cartelurile carbunelui umfla pretul huilei

Trei furnizori energetici de stat din Romania achizitioneaza sute de tone de huila la preturi aberant de mari. Desi costurile sunt suportate din banii contribuabililor, COGEN Romania, organizatia responsabila de desfasurarea licitatiei, dovedeste o crasa lipsa de grija pentru fondurile publice, inghetand tarifele uriase pentru materia prima prin licitatii centralizate. In acest timp, Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) aproba contractarile fara sa clipeasca. Ilie Stefan, secretar de stat la MAI, este si presedintele de onoare al COGEN Romania.

La inceputul lunii iunie a.c., CET Iasi si SC TERMICA SA Suceava au desfasurat doua licitatii in vederea achizitionarii cantitatilor de carbune necesare producerii energiei termice in iarna care va urma. Licitatiile nu au fost coordonate de Ministerul Economiei si Comertului, centralele fiind trecute in subordinea administratiilor locale. Procedurile de achizitie au fost organizate de COGEN Romania, asociatie de la sediul careia s-a obtinut documentatia pentru prezentarea si elaborarea ofertei pentru licitatii. Cei doi furnizori de energie sunt membri COGEN Romania.

Inainte de a va semnala neregulile pe care le-am descoperit in organizarea celor doua licitatii, dar si a efectelor acestora asupra banului public, vom explica ce este COGEN.

RAMIFICATIA ROMANA. COGEN Europa este o organizatie nonprofit belgiana, formata din peste 160 de companii energetice, asociatii nationale de cogenerare, furnizori si alte organizatii din domeniu in peste 30 de tari. Asociatia a fost creata in 1993 pentru a reflecta nevoia unor eforturi de cooperare la nivel european pentru realizarea la potential maxim a cogenerarii. Aceasta presupune producerea de electricitate si caldura simultan. Principiul fundamental al cogenerarii este ca, pentru a maximiza multiplele be-neficii ale acestui proces, sistemele trebuie facute in functie de cererea de caldura a unui bloc, fabrica sau oras. Utilizarea cogenerarii aduce beneficii de peste 90%, realizandu-se o economie a energiei cu 15%-45% mai mult decat in cazul folosirii statiilor de energie conventionale sau a boilerelor.

Desigur, exista o ramificatie a asociatiei care functioneaza si in Romania, care reuneste cele 22 de termocentrale desprinse din Termoelectrica, printre care CET Govora, Electrocentrale Oradea, Uzina Termoelectrica Giurgiu, CET Arad, Iasi, Pitesti si Brasov, Termoelectrica Ploiesti si Enet Focsani. Numai ca indraznetele obiective internationale ale asociatiei, privind economia banilor contribuabililor, nu se regasesc si in activitatea COGEN Romania, dupa cum veti vedea in cele ce urmeaza. Structura autohtona a COGEN este condusa de Ilie Stefan, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), si de Mihai Balan, directorul general al CET Govora.

CASTIGATORII TRADITIONALI. Revenind la licitatia organizata de COGEN pentru SC TERMICA SA Suceava si CET Iasi, desfasurata la Bucuresti, va informam ca fericitele firme care au castigat dreptul de a vinde carbuni in nordul Modovei sunt CONSTANT OIL Ltd si PETLON ENTERPRISES Ltd, ambele din Bucuresti. De fapt, cele doua societati sunt traditionalii furnizori ai centralelor din Suceava si Iasi. Neculai Parasca, purtatorul de cuvant al CET Iasi, ne-a declarat ca, in urma licitatiei care s-a organizat la inceputul lunii iunie 2004, CONSTANT Oil s-a obligat sa furnizeze CET Iasi 100.000 t de huila, in timp ce PETLON ENTERPRISES Ltd va livra 50.000 t de carbune.

In cazul SC TERMICA SA Suceava, datele nu se modifica decat in ceea ce priveste cantitatea de carbune furnizata. Astfel, SC TERMICA SA Suceava va cumpara de la CONSTANT Oil 60.000 t de huila, iar de la PETLON o cantitate de 120.000 t din acelasi tip de carbune. Ce nu ne-a mai spus Parasca este ca licitatia s-a tinut dupa un scandal ingropat adanc in sertarele Comisiei penru Abuzuri a Senatului Romaniei, generat de o plangere a uneia dintre firmele respinse. In afara de aceasta, comisia de licitatie a mai inregistrat inca trei contestatii prin care alte trei societati catalogau ca fiind absurda conditia din caietul de sarcini prin care se cerea experienta interna in livrarea de carbune.

PRETURI DE CARTEL. Primul semnal ciudat care a aparut in cadrul organizarii licitatiei a fost centralizarea preturilor de achizitie. In urma unor discutii intre membrii COGEN Romania, s-a hotarat ca toate centralele sa urmeze aceleasi tarife pentru combustibilii destinati incalzirii apartamentelor. In consecinta, s-a intrerupt procedura de licitatie de la Suceava (care era cea mai inaintata) si s-a trecut la licitatia centralizata pentru huila pentru Iasi, Giurgiu si Suceava. Argumentul invocat de COGEN a sustinut ca CET-urile sa nu se concureze reciproc pe resurse.

Dincolo de faptul ca aceasta practica dauneaza standardelor economiei de piata, efectul este usor de intuit. Pretul huilei a fost inghetat, iar produsul a fost cumparat la preturi supra-evaluate. Mai precis, anul acesta, tona de huila va costa contribuabilul 82,5 dolari, desi anul trecut acelasi produs a fost furnizat cu doar 68 de dolari pe tona. Ciudat este ca livrarile de carbune de anul trecut au fost facute tot de cei doi castigatori ai licitatiei, CONSTANT OIL si PETLON ENTERPRISES Ltd. Aceasta fortare a pretului se raporteaza la cantitatile enorme de huila pe care vi le-am prezentat mai sus. In urma unui sumar calcul, pretul total al carbunelui ajunge la peste 27 de milioane de dolari. Rezultatul licitatiei a fost aprobat de MAI, adica taman de institutia pastorita de Ilie Stefan, presedintele de onoare al COGEN. Precizam ca la licitatia centralizata a participat si o a treia unitate energetica: SC UZINA TERMOELECTRICA SA din Giurgiu.

PLACINTA CONTRAZICE PIATA

Dupa ce ministerul a permis trecerea la contractari, acestea s-au incheiat cu o repeziciune uimitoare. Surse din mediul de afaceri sunt de parere ca in graba in care s-au incheiat contractele nu s-a tinut cont de posibilitatile reale de aprovizionare privind transportul, descarcarea la vama, transbordarea vagoanelor de pe boghiuri mari pe boghiuri normale etc. Directorul general al SC TERMICA SA Suceava, Constantin Placinta, a declarat ca poate sa denunte oricand contractul de achizitie, daca se ivesc nereguli. Chiar daca acestea din urma sunt vizibile inca de la organizarea licitatiei, Placinta crede ca a incheiat o afacere buna, acesta fiind pretul huilei pe piata, in contextul in care carbunele exploatat la minele din tara nu este suficient si costa 72 de dolari la "gura minei". In contradictie cu directorul Placinta se situeaza piata libera energetica, ce a consacrat preturi mult mai mici pentru carbune decat cel (82,5 dolari) prin care CET-urile din Iasi si Suceava achizitioneaza huila. Acest aspect l-a determinat pe George Nichita, primarul Iasiului, sa ceara, la 2 iulie a.c., o renegociere a pretului carbunelui pe motiv ca firmele CONSTANT OIL si PETLON ENTERPRISES Ltd cer preturi umflate "in mod exagerat".

PRESIUNI PENTRU MARFA

Dubioasa achizitie de carbune care va scoate din buzunarele iesenilor 12 milioane de dolari a ajuns la un moment dat intr-o etapa periculoasa. La sfarsitul lunii iulie a.c., cele doua firme care au castigat licitatia, CONSTANT OIL si PETLON ENTERPRISES, au incercat sa exercite presiuni asupra municipalitatii din Iasi, cerand imperativ schimbarea prevederilor caietului de sarcini al licitatiei centralizate. Pretextul comun invocat de societatile respective a fost imposibilitatea tehnica de a aduce huila energetica de calitate superioara. Cele doua castigatoare au anuntat ca vor aduce carbune de calitate inferioara, dar la acelasi pret, contractele semnandu-se, chiar si in urma nerespectarii caietului de sarcini.

Primaria Iasi nu a cedat presiunilor, amenintand cu anularea licitatiei si organizarea alteia. Iar aceasta, indiferent daca noua procedura ar fi tardiva in conditiile in care legea impune termene precise pentru acest gen de licitatie. Ulterior, partile s-au inteles, iar contractele s-au semnat in conditiile initiale. Partea proasta este ca pretul enorm al carbunelui achizitionat a ramas acelasi. In legatura cu acest aspect, noul director al CET Iasi, Dorin Ivana, ne-a declarat: "Eu am intrat in functie dupa ce s-a organizat licitatia centralizata. Problema pretului mare ar putea fi explicata pentru ca nu se poate ajunge direct la sursa ca sa iei carbune. Pe de alta parte, pe piata carbunelui, in Indonezia, Australia etc., pretul acestuia este de 40-45 de dolari pe tona. Este drept transportul costa si pretul carbunelui creste. Am vorbit cu o companie producatoare din Polonia, de la granita cu Ucraina. De exemplu, ei vand tona cu 68 de euro. Nimeni insa nu vrea sa comunice pretul carbunelui la gura minei. Noi avem totusi informatii ca acesta ar fi aproximativ 37 de dolari".

Pe de alta parte, Dorin Ivana, directorul CET Iasi, a admis ca in raport cu achizitiile de anul trecut, preturile au crescut alarmant. Si ca justificarea costului impus de transport explica doar partial acest fenomen.