Căţi votanţi sunt in Romănia?

Referendumul din 19 mai a scos la iveală o situaţie paradoxală legată de numărul cetăţenilor inscrişi pe listele electorale. BEC are două variante: 18.212.970, respectiv 18.301.309 de cetăţeni, iar Ministerul de Interne una: 18.212.980. Autoritatea Electorală Permanentă nu are nici măcar atăt. Motivul? Nu lucrează cu cifre.

Â
Inaintea referendumului din 19 mai, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) dădea publicităţii numărul alegătorilor inscrişi pe listele electorale: 18.212.980.
Potrivit paginii de internet a Institutului Naţional de Statistică (TEMPO-Online), la 1 iulie 2006 (cele mai recente date publice), populaţia in vărstă de 18 ani şi peste era de 17.314.896 persoane - cu aproape un milion mai puţin. Acest lucru este semnalat de sociologul Mircea Kivu, care, potrivit HotNews, se intreba de unde au apărut 900.000 de votanţi in plus. El aprecia că este imposibil ca populaţia Romăniei să crească cu un milion in mai puţin de un an, pentru că datele oficiale publicate de acelaşi institut au inregistrat lună de lună mai multe decese decăt naşteri, iar despre fluxuri masive de imigranţi nu avea ştiinţă. Nu putea fi vorba nici despre cetăţenii romăni din străinătate, aprecia Kivu, avănd in vedere că la alegerile din 2004 pe listele permanente din ambasade şi consulate au fost inscrişi, in total, doar 5.132 de alegători şi nici despre de cei care muncesc temporar in UE pentru că sunt deja inscrişi pe lista de votanţi de acasă, din localitatea in care işi au domiciliul.
Â

Surprizele nu se opresc insă aici. La 21 mai seara, la prezentarea rezultatelor finale ale referendumului, preşedintele BEC, Gheorghe Dumitru, anunţa că prezenţa la vot a fost de 44,45%, adică 8.135.272 din totalul celor 18.301.309 persoane inscrise in listele electorale. Apare deci o nouă cifră privind numărul cetăţenilor inscrişi pe listele electorale: 18.301.309, cu 87.329 mai mult decăt cifra anunţată de MIRA. Şi asta nu e tot. Inaintea referendumului, BEC a făcut public pe site-ul său, la capitolul "informaţii utile" numărul cetăţenilor inscrişi pe liste: 18.212.970. Cu zece mai puţin decăt anunţase MIRA. Care este de fapt numărul cetăţenilor inscrişi pe listele electorale?

Â

AŢI AUZIT DE AEP? O instituţie a statului special infiinţată pentru "a asigura la nivel naţional aplicarea unitară, in intervalul dintre două perioade electorale, a dispoziţiilor legale privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter naţional sau local" este Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Ce atribuţii are AEP, printre altele? Cităm chiar de pe site-ul oficial al instituţiei in cauză: "monitorizează şi controlează modul de intocmire şi actualizare a listelor electorale permanente şi de păstrare a registrelor cuprinzănd listele electorale permanente, precum şi modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege şi de operare a acestora, la timp, in listele electorale; urmăreşte modul de intocmire şi eliberare a cărţilor de alegător, in concordanţă cu listele electorale permanente; urmăreşte şi controlează modul de asigurare a concordanţei dintre conţinutul listelor electorale permanente existente la primării şi exemplarul aflat la judecătorii". Jachie Florea de la Serviciul de Comunicare al AEP ne-a spus insă că Autoritatea şi-a indeplinit atribuţiile legale prevăzute de lege in cazul referendumului din 19 mai. L-am intrebat şi dacă AEP are o cifră oficială a numărului cetăţenilor inscrişi pe listele electorale. "Nu numărul de pe liste este important. Noi nu lucrăm cu cifre. Noi verificăm dacă s-au operat comunicările făcute de judecătorii in cazul interzicerii drepturilor electorale ale unor cetăţeni şi de primării in cazul deceselor. Nu avem asemenea date. Dacă avem nevoie apelăm la Centrul naţional de administrare a bazelor de date. Ministerul Internelor are cifrele", ne-a declarat Florea.

Â
Cu alte cuvinte, "buba" ar fi la Ministerul Internelor, baza acestuia de date fiind singura pe care şi Biroul Electoral Central e abilitat să o folosească. Surse autorizate spun că diferenţa dintre numărul persoanelor inscrise pe listele electorale date de cele două instituţii ar fi apărut din cauza datei de referinţă stabilite de MIRA pentru centralizarea numărului de persoane inscrise pe listele electorale. Dacă această dată a fost stabilită cu o săptămănă inainte de referendum, atunci persoanele care au implinit 18 ani şi au obţinut drept de vot in acest interval lipsesc din baza de date şi sunt trecute in caz că votează pe listele suplimentare. Aceeaşi bază de date a MIRA este folosită şi de institutele de sondare a opiniei publice care oficial nu pot "cumpăra" informaţii legate de persoanele cu drept de vot decăt de la acest minister. Or, in acest caz apar erorile in măsurarea prezenţei la vot, opţiuni etc.

Â
Marius Tache, purtătorul de cuvănt al MIRA, ne-a declarat că "ministerul a comunicat numărul alegătorilor inscrişi pe listele permanente. In schimb, cifra absolută inseamnă numărul persoanelor de pe lista permanentă la care se adaugă cei care au votat pe listele speciale. Conform legii, pe aceste liste pot vota doar cei care sunt domiciliaţi in zonele arondate secţiilor respective, dar care nu se regăsesc pe listele permanente". Intrebat dacă ministerul deţine o cifră exactă a celor care au votat pe liste suplimentare, Marius Tache a spus că nu, BEC putănd să ne ofere o asemenea informaţie. Preşedintele BEC nu a putut fi contactat, iar site-ul oficial al instituţiei nu oferă date in acest sens. După cum nu oferă informaţii nici dacă inaintea validării referendumului, BEC a verificat prin sondaj votanţii de pe listele suplimentare. Potrivit unei decizii a Biroului, cei care nu s-au aflat in localitatea de domiciliu in ziua referendumului puteau vota pe liste suplimentare după ce au declarat pe propria răspundere că nu şi-au mai exercitat acest drept. Votul multiplu se pedepseşte conform legii cu inchisoare de la şase luni la cinci ani.

Â

DECIZIE CU CĂNTEC. De altfel, BEC s-a dovedit destul de secretos şi in ziua referendumului in ceea ce priveşte prezenţa la vot. O decizie a BEC luată la 11 mai stabilea patru ore de prezentare a prezenţei la vot: 11:30, 13:30, 15:30 şi 18:30. De asemenea, hotărărea stabilea ca ora 18:00 să fie ora pănă la care cele 2.700 secţii de votare cuprinse in eşantion să transmită informaţii la birourile electorale de circumscripţie. Cum s-a hotărăt ca la ora 20:00 preşedinţii secţiilor de votare incluse in eşantion să meargă să centralizeze datele votării, nu a mai avut cine să ofere informaţii privind prezenţa la vot la ora 20:00, ora inchiderii urnelor. In ziua referendumului, ultimele date referitoare la prezenţa la urne se raportau la ora 17:00 - 28,95%. Rezultatele finale asupra prezenţei la vot au fost date abia la 21 mai, seara.

Â

Â

Â

Plăngere penală impotriva AEP

PRM a depus o plăngere penală impotriva persoanelor din cadrul Autorităţii Electorale Permanente care ar fi trebuit să organizeze licitaţie pentru soft-ul folosit de BEC, acuzăndu-le de abuz in serviciu intrucăt nu au organizat licitaţie. Plăngerea penală vizează şi persoane din cadrul Institutului Naţional de Statistică, care a folosit programul de calculator in afara dispoziţiilor legale.

Â
CE PREVEDE LEGEA. In textul plăngerii penale, se precizează că, potrivit Legii 373/2004, era necesară selecţionarea, prin licitaţie, a programelor de calculator care urmau a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării. "Conform dispoziţiilor tranzitorii ale Legii 3/2000, dar şi celor ale Hotărării nr. 13 a Biroului Electoral Central din 9 mai 2007, pentru desfăşurarea alegerilor sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii 373/2004, care in art. 29, litera r), prevede in mod expres: «r) organizează licitaţii in vederea selecţionării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării»", se arată in plăngere.

Â
OBLIGAŢIE. PRM precizează că Autoritatea Electorală Permanentă era obligată să procedeze la organizarea unei licitaţii pentru selecţionarea programelor de calculator ce vor fi utilizate pentru centralizarea rezultatelor, cu atăt mai mult cu căt legea prevede in mod explicit că selecţionarea programelor de calculator se face numai prin licitaţie, orice formă de incredinţare directă fiind exclusă. "Din informaţiile pe care le deţinem, Autoritatea Electorală Permanentă nu a respectat această cerinţă, soft-ul fiind preluat fără nici un fel de licitaţie de la firma Net Consulting, cu privire la care au existat şi la alegerile din 28 noiembrie 2004 reclamaţii penale, nesoluţionate pănă in prezent. Rezultă că persoanele abilitate nu şi-au respectat obligaţiile de serviciu, cauzănd o gravă tulburare bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145, incadrăndu-se, aşadar, in urmarea imediată a infracţiunii de mai sus.

Â
CERERE. "Avănd in vreme implicaţiile pe care le are utilizarea unui program de calculator care nu a fost selecţionat conform procedurilor in vigoare, apreciem că se impun luarea unor măsuri urgente pentru a se preintămpina centralizarea in mod ilegal a rezultatului referendumului, precum şi cercetarea şi pedepsirea celor care se fac vinovaţi de incălcarea obligaţiilor legale", se mai arată in plăngerea semnată de C.V. Tudor.

Â

Â

Listele suplimentare, preluate in saci

BEC a transmis de lunea trecută Autorităţii Electorale Permanente conduse de Octavian Opriş listele suplimentare de vot. Potrivit lui Jachie Florea de la Serviciul de Comunicare al AEP, listele au fost transmise fizic, in saci, in baza unui proces-verbal incheiat cu BEC. Ca atare, centralizarea datelor cuprinse in aceste liste va dura foarte mult, termenul legal fiind de 60 de zile. Jachie Florea nu a putut estima căt va dura această operaţiune şi cănd va fi dat publicităţii numărul celor care au votat pe listele suplimentare, dar a dat asigurări că AEP va incerca să respecte termenul legal. Căt priveşte verificarea celor care au votat pe aceste liste, Florea spune că nu e nevoie de efectuarea unui sondaj pentru că AEP deţine un soft care semnalează atunci cănd apar persoane care au votat de mai multe ori.

Â

Â

Buget de 138,11 milioane RON

Pentru a-şi indeplini atribuţiile legale, Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de Octavian Opriş, a primit de la bugetul de stat in acest an 138,11 milioane RON (13,81 miliarde de lei vechi). Din această sumă sunt alocate pentru cheltuieli salariale - 37,6 milioane RON, din care pentru salarii de bază - 23,05 milioane, pentru salarii de merit - 440.000, 1,34 de milioane RON pentru indemnizaţii de conducere, 2,28 de milioane RON pentru sporuri de vechime, 4,29 milioane RON pentru alte sporuri, 890.000 RON pentru ore suplimentare, 3,1 milioane RON pentru fondul de premii, 1,83 de milioane RON pentru prima de vacanţă, 380.000 RON pentru indemnizaţii de delegare. Angajaţii AEP beneficiază, de asemenea, de un milion RON pentru deplasări interne, detaşări, transferări, de 1,75 milioane RON pentru deplasări in străinătate, de 300.000 RON pentru pregătire profesională, ei mai primind bani şi pentru a-şi plăti chiriile - 3,3 milioane RON, pentru prime de asigurare non-viaţă - 400.000 RON şi pentru protocol şi reprezentare - 50.000 RON. Celor care lucrează la această instituţie le-au fost alocaţi bani de la stat pentru maşini, echipamente şi mijloace de transport - 3,8 milioane RON, mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale - 1 milion RON. Autoritatea Naţională Permanentă are un număr maxim de 108 posturi, din care trei sunt persoane care ocupă funcţii de demnitate publică. Pentru aceste trei persoane sunt alocate ca fond de salarii anual 1,9 milioane de lei noi (19 miliarde de lei vechi). (Dana Piciu)

Â