Cauza prostiei autorităţilor: neprecizată

Patru procurori în numai cinci luni, trei dintre ei fără competenţă în caz, conform Codului de Procedură Penală. Concluzii ale expertizelor de la INML date la presiunea poliţiştilor. O cauză a morţii năucitoare - "cauză neprecizată - cadavru scheletizat", după ce luni la rând legiştii au susţinut că băiatul a murit "refri-gerat" la 14 grade. Deasupra tuturor, o Poliţie clarvăzătoare care ştie dinaintea legiştilor că băiatul a murit de frig încă din prima noapte de la dispariţie. Acesta este filmul unei anchete care concurează la cea mai incompetentă şi inumană abordare a cazului morţii unui copil dispărut. Constantin Velcev.

Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici". Locul unde îţi doreşti să nu ajungi niciodată, cu atât mai puţin să vii să iei rămăşiţele propriului copil. Olga Velcev şi prietenul ei aleargă de la o cameră la alta, de la un etaj la altul pentru a face toate formalităţile. "De ce aţi venit aşa târziu?", sună a reproş cuvintele doamnei care eliberează certificatul constatator al morţii. Olga o priveşte de parcă i-ar fi fost înfipt un cuţit în inimă. Numai ea ştie cât a întrebat, cât a insistat în ultimele cinci luni să-şi vadă copilul înmormântat. "Nu ne-au dat nimic, nu ne-au lăsat...", îngaimă trist mama, care s-a topit pe picioare la gândul că băiatul ei zace prin cutii la INML şi la Parchet fără să-l poată îngropa creştineşte. Iar acum, cauza morţii pe care o citeşte pe certificatul constatator o lasă fără cuvinte: "cauză neprecizată". Se gândeşte Olga Velcev să mai ceară o contraexpertiză? "Şi unde o să se facă contraexpertiza? Nu tot la INML? Nu se vor contrazice unii pe alţii şi nu mai pot să ţin copilul neînmormântat cine ştie cât degeaba."

CINE ŢINE EXPERTIZA ANTROPOLOGICĂ DOSITĂ?
În ultimele trei zile, e al doilea drum pe care familia lui Costi îl face de la Constanţa la Târgu-Jiu via Bucureşti. 1.100 de kilometri străbătuţi de zeci de ori în ultimele luni. Nici nu mai au puterea să se supere că sunt puşi să străbată ţara de la est la vest, de multe ori degeaba. Vor să-şi ia copilul şi să obţină o explicaţie. Au fost amânaţi de la lună la lună cu scuza că se aşteaptă rezultatele unor expertize ale craniului copilului. Craniul lui Costi a fost descoperit de mama şi prietenul acesteia în luna septembrie, la aproape două luni de la dispariţia copilului. Venind să aprindă o lumânare în locul în care, în august, un văcar şchiop a dat peste celelalte rămăşiţe, mama a făcut o descoperire cruntă. Lângă o piatră a găsit doi dinţişori. I-a arătat poliţiştilor, care nu au fost interesaţi, aşa că femeia i-a îngropat. Tot atunci, Adi Păduraru, prietenul Olgăi, s-a îndepărtat puţin, încercând să-şi dea seama cum ar fi putut să ajungă copilul în acea zonă greu accesibilă. N-a făcut mulţi paşi şi a rămas ţintuit locului. I-a făcut un semn discret poliţistului care-i însoţea şi i-a arătat, cutremurat, o altă descoperire. La picioarele lor era un craniu. Telefoanele au început să zbârnâie şi o echipă de criminalişti a venit din nou la faţa locului după ce, cu trei săptămâni înainte, răscoliseră zona cu câini specializaţi fără să găsească nimic. Pentru expertizarea craniului, mama a tot fost dusă cu vorba şi înmormântarea copilului - amânată.

Numai că aceste hârtii cu concluziile expertizei au fost trimise de INML la Târgu-Jiu încă de la data de 12 noiembrie, conform datelor de înregistrare. La 17 noiembrie, procurorul de caz la acea dată  ne-a spus că încă nu a venit expertiza antropologică în cazul craniului, pentru că IPJ Gorj nu a plătit-o. Aproape o lună mai târziu, cel de-al patrulea procuror de caz, Emil Moţa, spune însă că toate expertizele solicitate au fost achitate şi că nu mai există nici un motiv ca documentul să nu vină. Unde s-a pierdut hârtia cu pricina?

INML a dat verdict "hipotermie" la presiunea IPJ Gorj
Poliţiştii de la IPJ Gorj au fost mai mult decât procurori în cazul copilului dispărut la 23 iulie din staţiunea Rânca. Drept dovadă stă mărturia doamnei medic primar legist Mariana Roşu, cea care s-a ocupat împreună cu prof. dr Panaitescu de expertize. Cum explică dumneaei drumul de la "hipotermie" la "cauză a morţii neprecizate" şi cum şi când s-au făcut şi au fost trimise expertizele citiţi şi vă minunaţi.  

"La început, vă spun sincer, din cauza presiunii Poliţiei, care ne tot suna «Hai daţi aşa, daţi, daţi», a apărut că e hipotermie (n.r. - la 1 septembrie, la două săptămâni după ce primele rămăşiţe au fost găsite, o expertiză medico-legală antropologică de la INML arăta că băiatul a murit de hipotermie, "posibil în prima noapte"). Când oamenii trebuie să îngroape mortul, dăm un rezultat preliminar, iar după aceea, în urma analizelor, cauza morţii se poate schimba. (n.r. - Nu a fost cazul. Nu era un rezultat preliminar, ci o expertiză medico-legală antropologică a primelor rămăşiţe descoperite. Iar familia Velcev îşi îngroapă copilul după cinci luni, fără să afle nimic despre moartea acestuia.) De aceea la început a fost hipotermie. Bine, sincer vă spun că ne-am gândit şi noi că la 14 grade n-ar avea cum să îngheţe, dar acolo, fiind la munte, fiind într-o râpă, din câte am înţeles, şi copilul fiind mai slăbuţ, se putea să fi căzut în letargie şi apoi să fi murit. Acum vă spun sincer, deci nu există indicii clare care să ne ducă la un rezultat concret. Pe calotă n-am găsit urme de leziuni, nici o coastă fracturată, să zicem că poate a căzut. Plus că rănile făcute de animale, muşcăturile, s-au produs când copilul era deja mort, aşa arată analizele. Aşa că nu ne putem pronunţa clar. Deci trebuie să fim cinstiţi, sincer vă spun, şi să dăm drept cauze ale morţii - neprecizate. Sincer, unui copil îi poţi pune mâna la gură sau o pernă pe faţă şi nu iese nimic la analiză... Toate expertizele sunt gata. Mai este doar ADN-ul de făcut. Cum să nu fie gata analiza antropologică a craniului? (n.r. - Ne arată filmele cu craniul şi dinţii, cu mulajele făcute la o clinică israeliană, cu ajutorul cărora au putut să potrivească dinţii cu calota găsită în septembrie şi cu mandibula găsită în august.) Le-am trimis documentele la Gorj din 12 noiembrie, uitaţi adresa. Aşa v-au zis cei de la Poliţie? Păi sigur, acum nu mai sună să se intereseze, dacă chiar voiau să ştie, nu mai fac presiuni. Ce să vă mai zic..."  

Abia acum îşi explică şi Olga Velcev întrebarea lipsită de sensibilitate a doamnei care face formalităţile la INML de ridicare a cadavrelor şi care se ocupă şi cu corespondenţa între INML şi alte instituţii. De ce nu i s-a spus familiei să vină să ridice copilul mai repede, de vreme ce formalităţile erau gata de luna trecută? Şi de ce specialiştii de la INML, care au susţinut că băiatul a murit de frig în prima noapte de la dispariţie, la 23 iulie, acum au specificat în certificatul de deces că data morţii e 16 august, iar cauzele decesului - neprecizate?...

UN DOSAR SUBŢIAT DE PROBE ŞI PĂRINŢI ACUZAŢI DE "PROFANARE DE CADAVRE"
Vinerea trecută, când familia lui Costi spera să-şi poată lua copilul şi au bătut ţara degeaba, au putut măcar să vadă dosarul. Nu mică le-a fost mirarea când au văzut că lipsesc declaraţii şi documente: hărţile de căutare, procesele-verbale încheiate după fiecare zi de căutări, declaraţii ale martorilor care l-au văzut ultimii pe copil, ale ciobanilor din zonă, declaraţiile familiei despre cel care i-a sunat în a treia zi de la dispariţie şi le-a spus să nu mai caute copilul că e la el şi că vrea o sumă de bani şi o maşină. Deşi familia a dat toate datele şi fotografii ale listingului din telefon, Poliţia nu a mers pe această pistă şi nu apare nimic la dosar în acest sens. "Lipseşte declaraţia ciobanului de la stâna aflată pe drumul pe care a fost văzut Costi ultima oară de cei patru martori. Ciobanul a fost chemat la testarea poligraf în aceeaşi zi cu Adi (n.r. - Vasile Păduraru, prietenul Olgăi Velcev), însă nu a fost testat. A spus că e răcit. La întoarcere, l-a dus Adi cu maşina, iar pe drum n-a strănutat, n-a tuşit, nu i-a curs nasul. Lipsesc declaraţiile celor patru martori care l-au văzut ultima oară pe copil. Poliţiştii n-au vrut să-mi spună atunci cine sunt ei, au spus că nu e treaba mea. Lipseşte raportul preliminar cu analiza craniului, despre care mi-a spus Roibu că a sosit încă din septembrie", povesteşte Olga Velcev aproape pe nerăsuflate. "În schimb, există la dosar un act semnat de procurorul Oprea în care scrie că noi suntem suspecţi că am mutat craniul când l-am găsit şi că, dacă reuşesc să probeze, intrăm pe profanare de cadavre", a continuat femeia. Procurorul Moţa spune că va cere Poliţiei să-i dea toate hârtiile necesare şi toate declaraţiile, dacă ele există. Explicaţiile de la IPJ Gorj, referitor la posibilitatea ca părţi din dosar să fie la dumnealor, sunt neconvingătoare. Purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj, Daniel Tică, spune că toate actele referitoare la caz se află la dosar, iar Poliţia nu a făcut nici un demers fără delegarea procurorului. Când îl întrebăm concret de hărţi de căutare şi declaraţii ale unor persoane-cheie în caz revine şi spune: "N-aş putea să vă spun ce acte sunt la noi şi ce acte sunt la Parchet...".

PROCURORII FĂRĂ COMPETENŢĂ
Nu puţine au fost cazurile când reporterii Jurnalului Naţional au fost îndemnaţi de procurorii vremelnici de caz să caute informaţii la Poliţia Gorj, răsturnând ierarhia normală în astfel de cazuri. De parcă procurorii ar fi avut nevoie de aprobarea Poliţiei pentru a da anumite date. Nu e de mirare că poliţiştii au fost mai bine "informaţi", având în vedere că de dosar s-au ocupat patru procurori în decurs de cinci luni.  

Primul procuror de caz a fost Gheorghe Roibu, delegat doar pentru trei luni la Parchetul Novaci, din mai până în iulie, pentru că procurorul-şef de aici se pensionase. Prin urmare, atunci când a intrat pe cazul Velcev, Roibu era pe final de mandat la Novaci. Mai mult, şi-a depus cererea de pensionare, cerere care i-a fost aprobată în luna octombrie. Toată luna septembrie, procurorul Roibu a dus cu vorba familia Velcev cu privire la desfăşurarea anchetei şi, într-un final, nu le-a mai răspuns la telefon. De ce un procuror aflat în tranzit la Parchetul Novaci şi pe picior de pensionare acceptă un astfel de caz? N-am vrea ca răspunsul să fie că acest dosar a fost preluat de Roibu pentru ca, în caz de nereguli, oalele să se spargă în capul unui pensionar care-şi poate trece la CV, pe lângă celebrul caz Ţundrea, şi anchetarea exemplară a morţii suspecte a unui copil... Roibu este procurorul care a decis că nu mai are nevoie de hainele copilului, găsite o dată cu rămăşiţele în luna august, şi le-a zis părinţilor să vină să le ia, că altfel le aruncă. Nu a luat nici o mostră de pe ele pentru analize.

Al doilea procuror de caz a avut un scurt contact cu dosarul. După ieşirea la pensie a procurorului Roibu, a intrat în scenă Cantemir Oprea, tot de la Novaci.

O meteorică apariţie, care a apucat doar să trimită câteva adrese la INML.

Al treilea procuror a fost Marcu Cârstea, procuror la Parchetul Novaci, cel care spunea în noiembrie că mai aşteaptă ultimele expertize ale craniului pentru a închide cazul. Cârstea a fost procurorul care susţine că a mers la faţa locului în septembrie, după ce mama şi prietenul ei au descoperit craniul copilului. Dupe ce a intrat în concediu la sfârşitul lui noiembrie, acest procuror şi-a declinat brusc competenţa.

Indiferent care ar fi numele acestor procurori, după data de 16 august, când au fost descoperite primele rămăşiţe ale copilului, nici unul dintre ei nu mai avea competenţa de a se ocupa de dosar, conform Codului de Procedură Penală (CPP). Pentru că încadrarea faptei s-a schimbat. Dacă la început dosarul a fost deschis "in rem", pentru infracţiunea de "lipsire de libertate", o dată cu descoperirea cadavrului, fapta se înscrie la articolul 27 din CPP, privind competenţa procurorilor în cazurile de privare de libertate, soldate cu moartea victimei, aşa cum se presupune în cazurile de dispariţii de copii, când se găsesc cadavrele şi nu sunt alte indicii. Astfel, ar fi trebuit ca din acel moment un procuror de pe lângă Tribunalul Gorj să preia cazul. "Nu ştiu de ce nu şi-a declinat competenţa domnul Roibu atunci", recunoaşte procurorul Cârstea. Acum, cei de la Parchetul Novaci au avut o străfulgerare şi şi-au declinat în cele din urmă competenţa de la începutul lunii noiembrie. Procurorul care se ocupă acum de caz este Emil Moţa, cel care a decis să îi reaudieze pe mama şi pe concubinul acesteia şi care vrea să afle unde sunt documentele lipsă de la dosar. Lui Moţa mama i-a predat hainele copilului pentru examinări, haine înapoiate de procurorul Roibu. Constantin Velcev, băieţelul dispărut în pădurile din Rânca, Gorj, şi găsit pe bucăţi, dar cu hăinuţele întregi, a fost înmormântat miercuri în Techirghiol. Să le fie conştiinţa grea tuturor celor care vor să îngroape adevărul despre moartea lui.

Cerem Ministerului de Interne declanşarea unei anchete
Având în vedere modul în care au fost organizate căutările copilului dispărut la Rânca, dar mai ales evoluţia evenimentelor ulterioare găsirii copilului, solicităm MAI declanşarea unei anchete interne pentru a stabili:

1) dacă au fost respectate, în cazul de la Rânca, procedurile interne privind modul de acţiune al Poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi;

2) dacă s-au făcut căutări în zona pârâului Dâlbanu, zonă în care a fost găsit ulterior copilul.

Cine a făcut aceste căutări şi de ce copilul nu a fost găsit acolo, având în vedere rezultatul expertizei, care arată că băieţelul ar fi murit de frig în prima noapte;

3) care sunt motivele pentru care coordonatorul căutărilor, comisarul-şef Salvador Caragea, nu a solicitat de la minister elicopter cu termoviziune în primele 24 de ore de la dispariţie?

4) cum au fost organizate operaţiunile de căutare în noaptea de 23/24 iulie, cine a coordonat în acea noapte Centrul de Monitorizare şi cine - Punctul de Comandă?

5) la ce interval de timp de la primirea sesizării dispariţiei prin 112 s-a deplasat inspectorul-şef Salvador Caragea la faţa locului, în Rânca?

6) cum a realizat şeful Centrului de Monitorizare, "Evaluarea acţiunilor pentru rezolvarea cazului", raport care trebuie efectuat, conform procedurilor interne, în timpul operaţiunilor de căutare a minorului dispărut.

De asemenea, solicităm public conducerii INML să verifice rezultatele analizelor care stau la baza raportului de expertiză eliberat de prof. Viorel Panaitescu.

În sprijinul cererii noastre, menţionăm că, în zona Rânca, temperatura minimă înregistrată în  noaptea de 23/24 iulie a fost de 13,9 grade Celsius, conform răspunsului oficial primit de Jurnalul Naţional de la Administraţia Naţională de Meteorologie, document pe care îl putem pune la dispoziţia INML.