x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cazul Noica şi şcoala de la Păltiniş (II)

0
Autor: General de brigadă (r) Aurel Rogojan 11 Ian 2011 - 19:05
Cazul Noica şi şcoala de la Păltiniş (II) "Tovarăşa", cu patru clase primare la bază, îşi asumase decizia asupra instituţiilor şi oamenilor de ştiinţă


146115-img-1972.jpgE bine de ştiut că atât Noica, cât şi alte mari personalităţi nu au respins nimic din ceea ce ei percepeau ca fiind constructiv, benefic şi necesar, potrivit convingerilor lor. Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu – mi-a relatat coordonatorul contras­pionajului britanic din acea perioadă – şi-au sporit frecvenţa vizitelor la "Vila 23" când Noica le-a evidenţiat posibilităţile sale de a-i sprijini să obţină burse de studii în Occident. Lunar, la sfârşit de săptămână, îi duceau alimente, presa şi veşti. În mansarda rezervată filosofului său în plimbările prin împrejurimi, ascultau expozeurile lui Noica pe teme aparent întâmplătoare şi se legau dialo­guri. Noica le punea probleme filosofice şi le evalua opiniile. Andrei Pleşu era discipolul ascultător şi sili­tor. Gabriel Liiceanu era mai în­drăz­neţ, uneori chiar uşor impertinent, ceea ce isca contradicţii.

Desigur, se ridică întrebarea: "Prin cine şi cum a perfectat Noica obţinerea burselor şi nominalizarea celor doi discipoli?". Foarte ingenios, fără nici o implicare oficială, Noica a dat un semnal unor fundaţii germane din zona de ocupaţie britanică a RF Germania. Acestea, în numele interesului reciproc al dezvoltării bunelor relaţii româno-germane, au făcut toată treaba. Filiera nu au ştiut-o nici beneficiarii burselor.

În raporturile cu autorităţile, Noi­ca era, cel puţin aparent, de un con­for­mism exemplar, întotdeauna re­cep­tiv şi săritor dacă putea să contri­buie la progresul şi îmbunătăţirea per­cepţiei Occidentului asupra ţării sale.

Îl vizita frecvent pe Aurel Cioran la Sibiu, care îl invita duminica la bi­serică, apoi îl reţinea la masă. "Relu" Cioran menţinea legăturile fireşti cu fratele său, aflat la Paris, căruia i-a relatat despre prietenia legată cu Noica. Emil Cioran comunica, la rândul său, cu Mircea Eliade, George Pa­lade şi cu alţi mari români de peste Ocean. Aşa a apărut contextul favo­rabil unei "operaţiuni de recuperare" a filosofului Emil Cioran şi a celui mai mare istoric al religiilor, profesorul Mircea Eliade. Acesta din urmă dorea să revină în ţară, unde trăia respectabila sa mamă, înaintată în vârstă şi aflată în întreţinerea profeso­rului. Şi Cioran, şi Eliade aveau re­ţineri şi temeri. Noica, cu exemplul Şcolii de la Păltiniş, precum şi cu contactele sale "nestingherite" în lumea oc­cidentală, le-a dat imbold în a da curs demersurilor regimului privind re­venirea lor în ţară. Mai exista şi pre­cedentul savantului Henri Coan­dă.

Numai imixtiunea factorului politic şi obtuzitatea Elenei Ceau­şes­cu, în faţa căreia secretarul CC al PCR cu propaganda a ţinut să se auto­evi­denţieze cu "recuperarea", au fă­cut ca aceasta să eşueze. Mircea Elia­de a pus o condiţie de bun-simţ: "Do­nez biblioteca mea Academiei Ro­mâne, unde să fie amplasată în «Aula Mircea Eliade»". Elena Ceau­şes­cu nu a fost de acord. Apoi a făcut ocol ştirea lipsei de fair-play, a aceleiaşi Elena Ceauşescu, în cazul Fun­daţiei Henri Coandă, care trebuia să fie constituită, după moartea sa­vantului, cu sediul în Palatul Coan­dă. Mai mult, s-a desfiinţat şi Institutul Naţional de Creaţie Ştiinţifică şi Teh­nică, al cărui preşedinte fusese ma­rele savant. Fap­tul a pus sub semnul întrebării se­riozitatea promisiunii că Eliade va avea o Catedră de Orientalistică la Uni­versitatea din Bu­cureşti.


Cu nume de cod "Nica Dan" despre Eliade
"În ziua de 29.05.1973 a fost contactat şi predat echipei de filaj de la Dir. IX numitul N.C. (Nica Dan, nu­me­le de cod în dosarul de urmărire informativă al lui Constantin Noica, n.red.). Discuţiile cu N.C. au fost purtate pe problemele pentru care permanent manifestă interes, prin­tre care despre M.E. (iniţialele lui Mircea Eliade, n.red.), S.L. şi S.D., despre care N. anterior a făcut re­latări şi în cadrul contactărilor sale de către conducerea ministerului nostru. În legătură cu M.E., N. a afirmat: «M. este omul care crede în viitorul culturii româneşti mai mult decât în viitorul culturii europene. El vede ceva deosebit în cultura ţă­rii noastre. M.E. consideră că Ro­mâ­nia este ţara în care se întâlnesc toate marile curente spirituale ale lumii şi numai cultura românească poate mijloci legături trainice între cultura românească şi cea orientală. Am discutat anul trecut cu E. la Paris şi el este convins că noi, ro­mânii, suntem chemaţi să pre­gă­tim dialogul Apusului cu Răsăritul îndepărtat. M.E. este necesar culturii româneşti. Regret că, deşi am făcut memoriu anul trecut la organele dvs. şi am mers şi la un tovarăş la Comitetul Central al PCR, recomandat fiind de P.A., până în prezent nu s-a rezolvat nimic în problema lui M.E. Încă nu este pu­blicat şi operele lui E. de istorie a culturii tradiţionale nu sunt recunoscute la noi. Eu, ca şi M.E., continuu să cred că ţara noastră ar avea nevoie de colaborarea lui M.E., dar se constată încă rezerve din partea unor cercuri culturale din România. Eu am propus şi arătat că dorinţa lui E. este să se facă în România un mare institut de studii orientale, la care să se înveţe limbile vii, s-ar forma specialişti care să poată fi folosiţi pentru dialogul dintre Apus şi Răsărit. Se poate şi trebuie să se facă aşa ceva în România. Peste zece ani se va simţi nevoia pentru acest institut, dar va fi prea târziu. Vor dispărea posibilităţile existente în prezent. Mi-a scris M.E. că în iunie şi iulie vine la Paris, unde va putea fi găsit de un reprezentant al culturii româneşti şi unde se pot rezolva anumite probleme. Mi-a spus M.E. că a fost vizitat de tot felul de oameni din ţară, dar în ultimul timp i-a plăcut mai mult de M.C., M.Z. din Cluj, C.B. şi P.A. La M.E. ar putea fi trimis ca reprezentant al culturii româneşti P., conducătorul Societăţii de Orientalistică din ţara noastră. Ar mai putea merge Z.D.B., ar face şi ea o treabă bună, dar nu-i prea reuşesc acţiunile, nu este operativă. Dar tot mai bun este P. Îl cunoaşte bine pe M.E. În vara aceasta, la sfârşitul lunii iunie, începutul lui iulie, are loc în străinătate Congresul de Orientalistică la care cred că va pleca şi dr S.A.G., medic ORL ,dar specializat în filozofia orientală»"
(Fragment de raport reprodus de cercetătorii Carmen Chivu şi Mihai Albu în "Dosarele Securităţii. Studii de caz", Polirom, 2007)

Invitaţie la microfonul "Europei Libere"
"M.L. (Monica Lovinescu, n.red.) zice: Tu crezi că ai vreo activitate în ţară. Crezi că poţi face ceva în ţară? Poţi să publici. Nu vezi că abia publici câte o carte? Dar dacă ai sta aici, ai vorbi o dată pe săptămână întregii naţiuni române. Eu le-am spus că nu-i mai ascultă lumea. Că eu nu-i mai ascult de ani de zile, şi ştiţi de ce, nu pentru că-mi este greu.... Nu vă ascultă lumea aşa cum credeţi. Din când în când mai deschide omul radio, ia să vedem ce mai spun ăia, dar nu sunteţi chiar aşa de... Adică ea aşa credea că de acolo aş putea face treabă mai multă decât de aici. Eu le-am spus însă că chiar dacă nu mi se publică cărţile, suntem oameni de cultură, tendinţa noastră este frecvent să creăm o obligaţie, că intrarea mea în cultură a creat în specialitatea mea anumite obligaţii"
(Fragment din reproducerea discuţiei purtate de conducerea Securităţii cu Constantin Noica în 8 iulie 1972, reprodus de cercetătorii Carmen Chivu şi Mihai Albu în "Dosarele Securităţii. Studii de caz", Polirom, 2007)
Va urma
Citeşte mai multe despre:   constantin noica,   securitatea si intelectualii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Actele pentru firma lui Bica din Madrid, depuse de o persoană acuzată că exercită ilegal profesia de avocat

Actele pentru firma lui Bica din Madrid, depuse de o persoană acuzată că exercită ilegal profesia de avocat
Avocata împuternicită, prin notariatul Ioanei Băsescu, de către fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, pentru a-i depune actele de înființare, la Madrid, a unei case de avocatură, nu este avocată. Acest lucru reiese...

Alegeri europarlamentare sub amenințarea fenomenului ”fake news”

Alegeri europarlamentare sub amenințarea fenomenului ”fake news”
”Spre deosebire de scrutinele anterioare, în 2019 nu va mai fi vorba numai de alegerea membrilor Parlamentului European și a președintelui Comisiei, ci de viitorul Uniunii”, a declarat recent Jaume Duch Guillot,...

Ionuț Budișteanu, unul dintre cei mai influenți tineri din lume, știe cum va arăta lumea de mâine!

Ionuț Budișteanu, unul dintre cei mai influenți tineri din lume, știe cum va arăta lumea de mâine!
Galerie Foto Ionuț Budișteanu a devenit bursier al Fundațiai Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României când avea 15 ani. În 2013 a obţinut recunoaşterea internaţională, după ce a obținut marele premiu la una dintre cele...

Rinichii, organele de lux care depoluează organismul

Rinichii, organele de lux care depoluează organismul
Rinichii, spectaculoase organe în stare să facă o depoluare deşteaptă a organismului, să discearnă care sunt otrăvurile şi să le îndepărteze din corpul omului şi să păstreze elementele utile. Care sunt...

Triunghiul Udrea, Ponta, Bica și afacerea spaniolă

Triunghiul Udrea, Ponta, Bica și afacerea spaniolă
Galerie Foto Reţinerea, în Costa Rica, a Alinei Bica şi a Elenei Udrea scoate la lumină amănunte incendiare. Presa central-americană titra că fosta şefă a DIICOT, ajunsă prima în Costa Rica, anul trecut, a devenit om de af...

Fosta soție a lui Dan Adamescu, căzută „pe arest” în bătălia pe magazinul Unirea  

Fosta soție a lui Dan Adamescu, căzută „pe arest” în bătălia pe magazinul Unirea  
Carmen Adamescu, fosta soţie a magnatului Dan Grigore Adamescu, a fost ridicată, ieri, de polițiștii de la IGPR, care desfășoară o anchetă referitoare la posibila săvârșire a unor infracțiuni de delapidare ș...

Polițist român, Sherlock Holmes sau Agentul 007

Polițist român, Sherlock Holmes sau Agentul 007
Munca de polițist este plăcută pentru cei care și-au ales această meserie din convingere. Dan Antonescu, fost șef al Serviciului Omoruri, din cadrul Poliției Capitalei, și fost adjunct al Direcției Operațiuni...

Coincidenţele acţiunilor din România, înainte de arestarea Elenei Udrea în Costa Rica

Coincidenţele acţiunilor din România, înainte de arestarea Elenei Udrea în Costa Rica
Galerie Foto Mai multe evenimente judiciare, aparent fără nicio legătură între ele, au avut loc în zilele premergătoare reţinerii fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, în Costa Rica. Cu cinci zile înainte de...

Obsesie rurală: parcuri mici pe sume mari

Obsesie rurală: parcuri mici pe sume mari
În Vânătorii Mici, o comună fără canalizare, apă curentă și fără un strop de asfalt, fostul edil a hotărât că e neapărată nevoie de investiții masive într-un parc cu plante exotice și sistem de...

Cum poate schimba fizionomia secreţia insuficientă a tiroidei

Cum poate schimba fizionomia secreţia insuficientă a tiroidei
Dacă întrebi 10 români întâlniţi pe stradă care este cea mai populară glandă, toţi vor răspunde “tiroida”. Legat de tiroidă circulă şi multe critici, multe păreri, şi nu toate conţin măcar un...

Capii Parchetelor, mai tari în salarii și averi decât capii Justiției

Capii Parchetelor, mai tari în salarii și averi decât capii Justiției
Galerie Foto Veniturile anuale, proprietățile imobiliare, mașinile și conturile bancare menționate în ultimele declarații de avere, depuse la mijlocul acestui an, arată discrepanțe semnificative între situația materială...

Efectele Referendumului pentru familie asupra căsătoriilor gay încheiate în străinătate

Efectele Referendumului pentru familie asupra căsătoriilor gay încheiate în străinătate
În cazul validării Referendumului care va avea loc, la sfârşitul acestei săptămâni, cu referire la redefinirea familiei şi dacă scrutinul va întruni majoritatea de voturi cerută pentru inserarea în Constituţ...

Gyorgy Berbece: „Nu ai voie să ţi se facă frică atunci când vine vorba de apărarea ţării”

Gyorgy Berbece: „Nu ai voie să ţi se facă frică atunci când vine vorba de apărarea ţării”
Galerie Foto Astăzi vă oferim o nouă poveste din șirul emoționant al interviurilor-document pe care le realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare. Oameni care au trecut prin viaţă atât de repede, deşi au...

Şeful liberalilor, Ludovic Orban, este, din această vară, omul de la Gaze

Şeful liberalilor, Ludovic Orban, este, din această vară, omul de la Gaze
Angajatorul oficial al preşedintelui Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, compania mureşeană Revicond Canaltech SRL, a renunţat, recent, la obiectul de activitate din domeniul construcţiilor şi a devenit op...

România Anei Mihu: „Oamenii erau mai optimişti, mai uniţi, gata oricând să meargă la luptă pentru ţară

România Anei Mihu: „Oamenii erau mai optimişti, mai uniţi, gata oricând să meargă la luptă pentru ţară
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...
Serviciul de email marketing furnizat de