x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cazul Noica şi şcoala de la Păltiniş (II)

0
Autor: General de brigadă (r) Aurel Rogojan 11 Ian 2011 - 19:05
Cazul Noica şi şcoala de la Păltiniş (II) "Tovarăşa", cu patru clase primare la bază, îşi asumase decizia asupra instituţiilor şi oamenilor de ştiinţă


146115-img-1972.jpgE bine de ştiut că atât Noica, cât şi alte mari personalităţi nu au respins nimic din ceea ce ei percepeau ca fiind constructiv, benefic şi necesar, potrivit convingerilor lor. Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu – mi-a relatat coordonatorul contras­pionajului britanic din acea perioadă – şi-au sporit frecvenţa vizitelor la "Vila 23" când Noica le-a evidenţiat posibilităţile sale de a-i sprijini să obţină burse de studii în Occident. Lunar, la sfârşit de săptămână, îi duceau alimente, presa şi veşti. În mansarda rezervată filosofului său în plimbările prin împrejurimi, ascultau expozeurile lui Noica pe teme aparent întâmplătoare şi se legau dialo­guri. Noica le punea probleme filosofice şi le evalua opiniile. Andrei Pleşu era discipolul ascultător şi sili­tor. Gabriel Liiceanu era mai în­drăz­neţ, uneori chiar uşor impertinent, ceea ce isca contradicţii.

Desigur, se ridică întrebarea: "Prin cine şi cum a perfectat Noica obţinerea burselor şi nominalizarea celor doi discipoli?". Foarte ingenios, fără nici o implicare oficială, Noica a dat un semnal unor fundaţii germane din zona de ocupaţie britanică a RF Germania. Acestea, în numele interesului reciproc al dezvoltării bunelor relaţii româno-germane, au făcut toată treaba. Filiera nu au ştiut-o nici beneficiarii burselor.

În raporturile cu autorităţile, Noi­ca era, cel puţin aparent, de un con­for­mism exemplar, întotdeauna re­cep­tiv şi săritor dacă putea să contri­buie la progresul şi îmbunătăţirea per­cepţiei Occidentului asupra ţării sale.

Îl vizita frecvent pe Aurel Cioran la Sibiu, care îl invita duminica la bi­serică, apoi îl reţinea la masă. "Relu" Cioran menţinea legăturile fireşti cu fratele său, aflat la Paris, căruia i-a relatat despre prietenia legată cu Noica. Emil Cioran comunica, la rândul său, cu Mircea Eliade, George Pa­lade şi cu alţi mari români de peste Ocean. Aşa a apărut contextul favo­rabil unei "operaţiuni de recuperare" a filosofului Emil Cioran şi a celui mai mare istoric al religiilor, profesorul Mircea Eliade. Acesta din urmă dorea să revină în ţară, unde trăia respectabila sa mamă, înaintată în vârstă şi aflată în întreţinerea profeso­rului. Şi Cioran, şi Eliade aveau re­ţineri şi temeri. Noica, cu exemplul Şcolii de la Păltiniş, precum şi cu contactele sale "nestingherite" în lumea oc­cidentală, le-a dat imbold în a da curs demersurilor regimului privind re­venirea lor în ţară. Mai exista şi pre­cedentul savantului Henri Coan­dă.

Numai imixtiunea factorului politic şi obtuzitatea Elenei Ceau­şes­cu, în faţa căreia secretarul CC al PCR cu propaganda a ţinut să se auto­evi­denţieze cu "recuperarea", au fă­cut ca aceasta să eşueze. Mircea Elia­de a pus o condiţie de bun-simţ: "Do­nez biblioteca mea Academiei Ro­mâne, unde să fie amplasată în «Aula Mircea Eliade»". Elena Ceau­şes­cu nu a fost de acord. Apoi a făcut ocol ştirea lipsei de fair-play, a aceleiaşi Elena Ceauşescu, în cazul Fun­daţiei Henri Coandă, care trebuia să fie constituită, după moartea sa­vantului, cu sediul în Palatul Coan­dă. Mai mult, s-a desfiinţat şi Institutul Naţional de Creaţie Ştiinţifică şi Teh­nică, al cărui preşedinte fusese ma­rele savant. Fap­tul a pus sub semnul întrebării se­riozitatea promisiunii că Eliade va avea o Catedră de Orientalistică la Uni­versitatea din Bu­cureşti.


Cu nume de cod "Nica Dan" despre Eliade
"În ziua de 29.05.1973 a fost contactat şi predat echipei de filaj de la Dir. IX numitul N.C. (Nica Dan, nu­me­le de cod în dosarul de urmărire informativă al lui Constantin Noica, n.red.). Discuţiile cu N.C. au fost purtate pe problemele pentru care permanent manifestă interes, prin­tre care despre M.E. (iniţialele lui Mircea Eliade, n.red.), S.L. şi S.D., despre care N. anterior a făcut re­latări şi în cadrul contactărilor sale de către conducerea ministerului nostru. În legătură cu M.E., N. a afirmat: «M. este omul care crede în viitorul culturii româneşti mai mult decât în viitorul culturii europene. El vede ceva deosebit în cultura ţă­rii noastre. M.E. consideră că Ro­mâ­nia este ţara în care se întâlnesc toate marile curente spirituale ale lumii şi numai cultura românească poate mijloci legături trainice între cultura românească şi cea orientală. Am discutat anul trecut cu E. la Paris şi el este convins că noi, ro­mânii, suntem chemaţi să pre­gă­tim dialogul Apusului cu Răsăritul îndepărtat. M.E. este necesar culturii româneşti. Regret că, deşi am făcut memoriu anul trecut la organele dvs. şi am mers şi la un tovarăş la Comitetul Central al PCR, recomandat fiind de P.A., până în prezent nu s-a rezolvat nimic în problema lui M.E. Încă nu este pu­blicat şi operele lui E. de istorie a culturii tradiţionale nu sunt recunoscute la noi. Eu, ca şi M.E., continuu să cred că ţara noastră ar avea nevoie de colaborarea lui M.E., dar se constată încă rezerve din partea unor cercuri culturale din România. Eu am propus şi arătat că dorinţa lui E. este să se facă în România un mare institut de studii orientale, la care să se înveţe limbile vii, s-ar forma specialişti care să poată fi folosiţi pentru dialogul dintre Apus şi Răsărit. Se poate şi trebuie să se facă aşa ceva în România. Peste zece ani se va simţi nevoia pentru acest institut, dar va fi prea târziu. Vor dispărea posibilităţile existente în prezent. Mi-a scris M.E. că în iunie şi iulie vine la Paris, unde va putea fi găsit de un reprezentant al culturii româneşti şi unde se pot rezolva anumite probleme. Mi-a spus M.E. că a fost vizitat de tot felul de oameni din ţară, dar în ultimul timp i-a plăcut mai mult de M.C., M.Z. din Cluj, C.B. şi P.A. La M.E. ar putea fi trimis ca reprezentant al culturii româneşti P., conducătorul Societăţii de Orientalistică din ţara noastră. Ar mai putea merge Z.D.B., ar face şi ea o treabă bună, dar nu-i prea reuşesc acţiunile, nu este operativă. Dar tot mai bun este P. Îl cunoaşte bine pe M.E. În vara aceasta, la sfârşitul lunii iunie, începutul lui iulie, are loc în străinătate Congresul de Orientalistică la care cred că va pleca şi dr S.A.G., medic ORL ,dar specializat în filozofia orientală»"
(Fragment de raport reprodus de cercetătorii Carmen Chivu şi Mihai Albu în "Dosarele Securităţii. Studii de caz", Polirom, 2007)

Invitaţie la microfonul "Europei Libere"
"M.L. (Monica Lovinescu, n.red.) zice: Tu crezi că ai vreo activitate în ţară. Crezi că poţi face ceva în ţară? Poţi să publici. Nu vezi că abia publici câte o carte? Dar dacă ai sta aici, ai vorbi o dată pe săptămână întregii naţiuni române. Eu le-am spus că nu-i mai ascultă lumea. Că eu nu-i mai ascult de ani de zile, şi ştiţi de ce, nu pentru că-mi este greu.... Nu vă ascultă lumea aşa cum credeţi. Din când în când mai deschide omul radio, ia să vedem ce mai spun ăia, dar nu sunteţi chiar aşa de... Adică ea aşa credea că de acolo aş putea face treabă mai multă decât de aici. Eu le-am spus însă că chiar dacă nu mi se publică cărţile, suntem oameni de cultură, tendinţa noastră este frecvent să creăm o obligaţie, că intrarea mea în cultură a creat în specialitatea mea anumite obligaţii"
(Fragment din reproducerea discuţiei purtate de conducerea Securităţii cu Constantin Noica în 8 iulie 1972, reprodus de cercetătorii Carmen Chivu şi Mihai Albu în "Dosarele Securităţii. Studii de caz", Polirom, 2007)
Va urma
Citeşte mai multe despre:   constantin noica,   securitatea si intelectualii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Calculii renali favorizează infecţiile urinare

Calculii renali favorizează infecţiile urinare
Până acum, nu s-au găsit confirmări ale eficienţei unui regim alimentar după o colică renală, care să evite recidiva pietrelor la rinichi. Iar calculii, prin blocarea eliminării urinei din vezică, deschid...

IT-istul lui Boc, proaspăt “cumpărat” de francezi, primeşte de la Romgaz încă 4,3 milioane de euro

IT-istul lui Boc, proaspăt “cumpărat” de francezi, primeşte de la Romgaz încă 4,3 milioane de euro
Galerie Foto Afacerile cu statul merg “şnur” şi în 2019 pentru compania de IT a businessman-ului clujean Marcel Borodi, unul dintre apropiaţii primarului Emil Boc. În timp ce, la Bucureşti, situaţia promulgării Bugetului...

Refuzul ÎCCJ de a constitui complete specializate riscă să arunce în aer mii de dosare penale

Refuzul ÎCCJ de a constitui complete specializate riscă să arunce în aer mii de dosare penale
Galerie Foto Excepția de nulitate absolută a sentinței de condamnare pe fond, invocată de avocații lui Liviu Dragnea, în dosarul privind angaările fictive de la DGASPC Teleorman, referitoare la nelegala constituire a...

Box cu astenia de primăvară

Box cu astenia de primăvară
În fiecare primăvară ne plângem că suferim de astenie fără să știm exact ce înseamnă. Astenia nu este o boală, dar dacă nu luăm câteva măsuri simple, aceasta se poate transforma în depresie,...

Document-bombă. Dragnea cere anularea hotărârii prin care a fost condamnat. DNA încearcă să pună batista pe țambal

Document-bombă. Dragnea cere anularea hotărârii prin care a fost condamnat. DNA încearcă să pună batista pe țambal
Galerie Foto Situație explozivă în dosarul judecat, în apel, la Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care, pe fond, președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, în vara anului...

„Cu mâinile legate” și cu sufletul la gură

„Cu mâinile legate” și cu sufletul la gură
Adrian Onciu este numit un maestru al suspansului românesc. După trei romane care i-au ținut pe cititori cu sufletul la gură, autorul a lansat recent un nou volum plin de mister a cărui acțiune se petrece chiar...

Semnalul de alarmă transmis de durerile de abdomen apărute noaptea

Semnalul de alarmă transmis de durerile de abdomen apărute noaptea
Unii oameni suferă o cascadă de tulburări în sistemul digestiv, în mijlocul unor stări emoţionale. Când aşteaptă să intre la un examen, la un interviu pentru loc de muncă, aceşti emotivi sau stresaţi se...

Capul listei PNL pentru europarlamentare, bani grei din contracte cu statul

Capul listei PNL pentru europarlamentare, bani grei din contracte cu statul
Galerie Foto Jurnalist, până săptămâna trecută, când a devenit politicianul în care Partidul Național Liberal își pune toate speranțele în alegerile europarlamentare de anul acesta, realizatorul TV Rareș Bogdan se...

Fraţii Băsescu şi-au băgat nevestele la “înaintare”, în afacerile controversate ale familiei

Fraţii Băsescu şi-au băgat nevestele la “înaintare”, în afacerile controversate ale familiei
Galerie Foto Schimbare de strategie în ceea ce priveşte business-urile controlate de familia ex-prezidenţială. Două dintre afacerile cele mai scandaloase în spatele cărora se află fostul preşedinte al României, Traian...

Motivarea CCR privind protocoalele: Justiția nu a putut fi înfăptuită în numele legii

Motivarea CCR privind protocoalele: Justiția nu a putut fi înfăptuită în numele legii
Galerie Foto Motivarea Deciziei CCR, prin care a s-a constatat încălcarea gravă a Constituției prin încheierea protocolului secret între SRI și Parchetul General, condus, în 2009, de Laura Codruța Kovesi, devoalează modul...

Cum îi facem pe copii să citească din plăcere

Cum îi facem pe copii să citească din plăcere
Cum îi învăţăm pe cei mici să iubească lectura? Este o întrebare pusă de mulţi părinţi. Copiii se plâng de multe ori că nu înţeleg materia la clasă iar unele romane sunt prea greoaie pentru ei. Aşa...

Cum deosebim durerile de coloană de cele provocate de calculii renali

Cum deosebim durerile de coloană de cele provocate de calculii renali
Durerile de spate sunt cauzele cele mai frecvente în lume ale cererilor de concedii medicale. Cei mai mulţi oameni au fost necăjiţi cel puţin o dată de aceste dureri, dar puţini îşi dau seama exact dacă...

Eveniment istoric: Regele Carol al II-lea va fi înmormântat lângă fiul său, Regele Mihai

Eveniment istoric: Regele Carol al II-lea va fi înmormântat lângă fiul său, Regele Mihai
Controversatul rege al României, Carol al II-lea, care nu şi-a găsit încă, metaforic vorbind, odihna veşnică, va fi reînhumat alături de fiul său, Regele Mihai. Amintim că, la capătul unei vieţi zbuciumat...

Kovesi, dublă urmărită penal. Colegă de dosar cu “paraditorii” Onea și Negulescu

Kovesi, dublă urmărită penal. Colegă de dosar cu “paraditorii” Onea și Negulescu
Fosta șefă a DNA are două dosare penale în care Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a început urmărirea penală împotriva ei. Pe lângă dosarul “Jakarta”, anchetatorii au pus-o pe Laura...

Absolvenţi de Medicină seduși de sistemul sanitar din Vest. Acum, vor să trateze bolnavii de acasă, ca în Occident

Absolvenţi de Medicină seduși de sistemul sanitar din Vest. Acum, vor să trateze bolnavii de acasă, ca în Occident
Galerie Foto În timp ce, anual, mii de doctori aleg să muncească în spitalele de peste hotare, atraşi nu doar de salariile mari, ci şi de condiţiile şi facilităţile care li se oferă acolo, sunt şi câţiva – din...
Serviciul de email marketing furnizat de