Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În Germania, termenul Historikerstreit (cearta istoricilor) a desemnat polemicile slujitorilor lui Clio pe tema Holocaustului. La scară redusă, pe teme "dâmboviţene", şi istoricii români s-au încăierat, după 1989. Cum se plasaseră oamenii de ştiinţă faţă de regim era pretinsul măr al discordiei care îi învrăjbea.
Foşti colegi de institute, de reviste şi de asociaţii s-au atacat în presă, cu sau fără drept la replică. Într-un număr din februarie al revistei "22", Ştefan Andreescu semnala un caz de oportunism. Subiectul denunţului, istoricul Cristian Popişteanu, fost redactor-şef al revistei "Magazin istoric", la care şi Ştefan Andreescu lucrase ca redactor stagiar (1970-1972).
Îi reproşa vizitele în străinătate la conferinţe în care lăuda "Geniul din Scorniceşti". În aprilie 1983, mai spunea Andreescu, semnase şi un editorial intitulat "Preşedintele istoriei româneşti". Dar câţi dintre istorici nu reproduceau, la începutul volumelor, pasaje din "gândirea creatoare" a "genialului om politic"?
CELIBIDACHE A ADUS VERDI ŞI "AJUTOARE" NEMŢEŞTI
După ani de exil, dirijorul de talie mondială Sergiu Celibidache a revenit în ţară, în fruntea Orchestrei Filarmonicii din München. În februarie 1990, Ateneul Român şi-a deschis porţile pentru cel dintâi turneu muzical de după evenimentele din decembrie. Guvernul Republicii Federale Germane şi Primăria oraşului München au susţinut material concertul pe care cancelarul Helmut Kohl îl recomanda ca pe un mijloc de solidarizare a germanilor cu poporul român. "Este un simbol deosebit de frumos pentru o Europă unită, în pace şi libertate, un ţel pentru a cărui realizare ne simţim şi noi angajaţi", considera Kohl în mesajul transmis românilor cu această ocazie. Pe lângă darurile de virtuozitate pe care orchestra condusă de Sergiu Celibidache le-a oferit românilor, mesagerii germani au adus în România cadouri din partea firmelor müncheneze şi a particularilor.
PLĂMÂN VERDE PENTRU CAPITALĂ
"Oamenii de bine", cetăţenii cu iniţiativă şi cei care îşi descoperiseră subit calităţi de formatori de opinie îşi găseau cu uşurinţă o tribună în noua presă postdecembristă. O temă frecventă era administrarea eficientă a resurselor ţării. În ziarul "Dreptatea", oficiosul Partidului Naţional-Ţărănesc Creştin-Democrat (PNŢCD), se propunea înfiinţarea unui inel verde în jurul Capitalei. Cum în partea de nord şi de nord-est a oraşului existau deja pădurile Băneasa, Andronache, Pasărea şi Cernica, se propunea închiderea acestui "cerc" prin plantarea de arbori în zona de sud şi de est. Stejarul, frasinul, coniferele ar fi trebuit să fie nelipsite din zonă. Cum lipsa fructelor proaspete din pieţe şi din galantarele aprozarelor fusese o constantă a ultimilor ani, se propunea ca jumătate din arborii plantaţi să fie pomi fructiferi, îmbinând astfel utilul cu plăcutul. Locurile de joacă, terenurile de sport, spaţiile de relaxare şi ochiurile de apă ar fi dat şi alte funcţii zonei verzi. Printre altele, iniţiativa se justifica şi prin creşterea numărului autovehiculelor comparativ cu deceniile anterioare.
Nu numai aerul, dar şi subsolul ţării era un bun care trebuia administrat cu responsabilitate, mai scria presa vremii. Se atrăgea atenţia asupra exploatării haotice a zăcămintelor subterane.
RECORD ABSOLUT LA COPII BOLNAVI DE SIDA
Anul 1990 a fost şi momentul dezvăluirilor şocante despre soarta persoanelor cu nevoi speciale. România căpătase renumele trist al ţării cu cei mai mulţi copii infestaţi cu HIV şi al ţării în care copiii cu handicap erau legaţi cu lanţurile de paturile de fier şi hrăniţi cu fierturi imunde. Potrivit studiilor, cele mai multe îmbolnăviri cu HIV din România se înregistrau în rândul copiilor. În legătură cu aceste subiecte "tari", din luna ianuarie s-au desfăşurat intense campanii de presă şi de informare a opiniei publice din ţară şi din străinătate. Drept urmare, la jumătatea lunii februarie au sosit în România ajutoare şi specialişti care se ofereau să îi sprijine pe medicii români. Organizaţia "Medecins du monde", Asociaţia "Help" din Elveţia, firma de produse farmaceutice "Pfizer", firma austriacă "Biomedica" au trimis în ţară seturi de diagnostic şi confirmare SIDA, medicaţie specifică, laboratoare de retrovirusuri. Mai erau aşteptate 1 milion de seringi şi 1 milion de ace de unică folosinţă, adevărată mană cerească pentru spitalele româneşti, încremenite în practica sterilizării şi a utilizării la nesfârşit a seringilor din sticlă.
