x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceauşescu, "frunza verde" şi paturile de la Armată

0
Autor: Lavinia Betea 08 Mai 2011 - 13:02
Ceauşescu,
Vezi galeria foto


Integrate în arhitectura locală din nor­dul al judeţului Olt, casele Scorni­ceştiului s-au înălţat pe structura bâr­ne­lor groase de stejar. În stil românesc orientate spre sud şi cu pridvor cu stâlpi încrustaţi, erau văruite pe di­nafară cu alb. Vetrele încăperilor scunde se nivelau cu lut amestecat cu bălegar,  prelungindu-se în prispa de-afară.

Şi-n prima jumătate a secolului XX, satele continuau tradiţia vea­cu­ri­lor dinainte. Întemeiate pe albii mo­deste de văi, ce vor servi de uliţe, casele şi le construiau singuri sătenii. "Câţi­va pari înfipţi în pământ, între dân­şii o pânză de crăci împlete­rit, şi peste toate acestea, ceea ce este mai temeinic în această căscioară de ţară, vi­ne o pătură groasă de pământ şi hu­mă, a descris Nicolae Iorga meş­te­şugul locuinţei româneşti. Coperişul este făcut din coceni, ramuri, stuf şi iarăşi pământ aruncat pe deasupra. Până foarte târziu, deschizătura ferestrei era astupată cu hârtie".

Se poate spune, aşadar, pe drept cuvânt – observa ironic primul sociolog ro­mân Dumitru Drăghicescu – că zia­re­le au adus lumină în bordeie. Cu mai puţin de-un veac înainte, în vremea prunciei povestitorului Creangă, cu băşica porcului de Crăciun se astupa locul ferestrei. Era cald în zilele ier­nii în suprapopulata căsuţă, dar noaptea, gerul acoperea cu flori de gheaţă fe­restrele. În strâmtorarea şi în­tunericul casei lor "tradiţionale", ro­mânii aşteptau primăvara cu ne­răb­dare. Lumina vie şi verdeaţa co­tropitoare îi copleşeau atunci până-ntr-atât că-n fiecare cântec popular e pomenită "frunza verde", scrie Dră­ghicescu în lucrarea ce-a dedicat-o în 1906 psihologiei poporului român.

La fel ca locuinţa familiei Andruţă şi Lixandra din Tătărăi, casele mai răsărite ale scorniceştilor se compuneau din trei încăperi. "Vatra" – tinda prin care se intră din prispă în casă -, cu "ţestul" de copt, "frigarea" şi alte câteva puţine obiecte casnice de pregătit şi servit hrana. Uşile la­terale ale "vetrei" dau, spre stânga, în camera de locuit şi dormit pentru întreaga familie şi, spre dreapta, în odaia  "de la drum" unde se depozitau lucrurile mai de valoare (lăzi de zestre, "scoarţe" ţesute în război,  haine de sărbătoare). În vatra din casa lui Ceauşescu s-au păstrat ţestul, ceaunul, frigarea şi câteva oale de lut. O masă rotundă cu trei picioare şi câteva scaune de lemn par a fi mai degrabă mobilierul unei case a păpuşilor decât obiectele uzuale ale familiei. Cum se vor fi înghesuit părinţii cu copiii lor mulţi împrejurul mămăligii şi blidului cu fiertură ori lapte acru puse pe mica masă?...

Vara, aproape întrega familie se culca afară, aşternându-şi pe prispă sau, dacă-l aveau, în fânar. Se în­ghesuiau iarna într-o singură cameră, dormind pe laviţele aşezate de-a lungul pereţilor. În camera "bună" a caselor olteneşti se găseşte uneori o masă cu saune, şi încă mai rar un dulap, după descrierea făcută la 1936 de Anuarul judeţului. "Sărăcia inteligenţei, desăvârşita ei lipsă de rafinare se vede din traiul cu totul simplu, pe care ţăranul român, păstor sau agricultor, îl ducea în coliba lui goală", concluziona Drăghicescu despre spiritualitatea vieţii la ţară la începutul secolului XX descriind cele "câteva necioplite bucăţi de lemn" ce alcătuiesc mobilierul locuinţei tradiţionale.

Caracterul unei comunităţi se modelează după felul său de-a lucra, se judeca în spiritul vremii, mentalul colectiv şi personalitatea de bază a popoarelor. Astfel că, prin roadele şi trăinicia muncilor, sub semnul "neisprăvitului", resemnării, lipsei de energie ofensivă, prudenţei şi credinţei în fatalitate a fost pusă firea românului. Însăşi gospodăria rurală e o oglindă a felului românesc de a fi. "Nepăsarea, lenevirea şi nechibzuinţa" se întrevăd şi în construcţia caselor "efemere" şi în îngrijirile animalelor. "A fabrica cărămidă şi a zidi o casă, cu o anevoinţă care să le răpească chiar mai mult de 2-3 ani de zile, nu poate deloc încape în apucăturile populaţiei noastre de la ţară", scria Drăghicescu.

Să treci cu bine pragul "casei părinteşti" din Scorniceşti, eşti nevoit să te-apleci. Pe lângă pereţii camerei "bune" dinspre drum sunt întinse laviţe, dar în cealaltă odaie e-o mobilă trainică din lemn masiv. Copiii lui Andruţă şi ai Lixandrei Ceauşescu, deveniţi "oameni mari", surprinşi neplăcut de amintirile habitatului copilăriei, le-au cosmetizat pe alocuri. Mama dormea cu fetele într-o cameră, iar tatăl cu băieţii în cealaltă, va povesti mai târziu Lina Bărbulescu consătenilor săi.

Deşi Ceauşeştii, ca toţi ceilalţi săteni, petrecuseră ier­ni­le claie peste grămadă într-o singu­ră încăpere. Greu de imaginat traiul acela, fie şi numai prin consecinţele datorate volumului de aer pe cap de membru al familiei, unul dintre indicatorii de azi ai calităţii vieţii. Când 30 de metri cubi aer sunt stabiliţi ca minimul necesar fiecărei persoane dintr-un spaţiu locuibil, câtă frustrare, agresivitate şi promiscuitate vor fi cumulat toţi membrii unei numeroase familii dintr-o încăpere cu suprafaţa sub 20 de metri patraţi?! La răsuflările şi vorbele numeroaselor guri se mai alătura uneori câte-un miel sau viţel fătat timpuriu pri­mă­va­ra, alteori cloşca cu pui... Pe cuptorul tindei şi "culmea" camerei de locuit se întindeau seara obielele din opinci la uscat, hainele de postav – jilave de nea, burniţă, ceaţă – laolaltă cu scutecele "ude" ale copiilor. 

După ce-au crescut, în locuinţa Ceau­şeştilor din Scorniceşti n-a ră­mas însă nici unul dintre copii. Mă­ri­tată "acasă", Lina împreună cu soţul ei Vasile Bărbulescu şi-au construit în apropiere o gospodărie potrivită cu st­a­rea lor de fruntaşi ai satului. În 1964, Nicolae Ceauşescu s-a mutat "de la bloc" în vila din Snagov ca­do­risindu-şi părinţii cu mobila dormito­rului ce-l avea de prin anii ’50, când lu­cra la Armată. După moartea lui An­druţă (1969) şi a Lixandrei (1970), au venit diverşi cu propunerea ame­na­jării unei case memoriale. În faţa lui Constantin Neacşu, primarul co­mu­nei, Nicolae Ceauşescu a fost cate­go­ric: "Nu deschideţi muzeu, eu sunt încă în viaţă. Asta e căsuţa părinţilor noştri, iar moştenitorii ei sunt toţi copiii lui Andruţă." Mai târziu i-a dat surorii bani s-o recondiţioneze. "Au fost şi între fraţi discuţii dacă să-i mai adauge o cameră, două dar el nu a vrut, îşi aminteşte nepotul Emil Bărbulescu. Le-a spus că nu vrea nici sobă de teracotă, nici parchet."

"Le-am făcut cârciumă din miliţie", s-a lăudat Nea Andruţă
După lectura amintirilor despre tatăl lui Nicolae Ceauşescu publicate în Jurnalul Naţional, prof. univ. dr Justin C. Dumitru Diaconu şi-a amintit câ­teva istorii auzite în 1962-1964, când era tânăr medic de circumscripţie la Măr­gineni, sat aparţinător comunei Scorniceşti. Pe vremea lui Dej, ca alţi "cooperatori fruntaşi", Andruţă Ceauşescu a fost trimis în concediu de odihnă şi tratament să-şi refacă forţa de muncă. La Govora sau Olăneşti a stat mai mult prin bufete decât la băi. S-a-ncăierat într-o seară cu alţi co­lect­ivişti de soiul lui şi a ajuns la miliţie. Sunt tatăl lui Ceauşescu, a zis el, dar miliţienii n-au vrut să-l creadă. Daţi-mi telefonul. Să stiţi că nu vă torn, doar să vă convingeţi. În năuceala ce-a urmat, a propus să-i aducă ei bău­tu­ra în sediul miliţiei. Nu mai calc prin bufet să vă fac greutăţi, le-a promis, vin la voi la miliţie. Şi s-a ţinut de cuvânt tot restul sejurului. "Le-am făcut cârciumă din miliţie", s-a lăudat Nea Andruţă consătenilor după concediul la băi.

Anul 1920, în date importante
● 10 ianuarie –     intră în vigoare pactul Societăţii Naţiunilor
● 23 aprilie –     Mustafa Kemal devine preşedintele Turciei
● 16 mai –     canonizarea Ioanei d’Arc
● 27 mai –     Thomas Masaryk devine primul preşedinte al Republicii Cehoslovace
● 4 iunie –     Tratatul de la Trainon prin care Ungaria pierde două treimi din teritoriu
● 10 august –     Tratatul de la Sevres între Imperiul Otoman şi Aliaţi prin care se consfinţeşte dezmembrarea Imperiului Otoman
● 29 decembrie –    apare Partidul Comunist Francez

Citiţi mâine despre CEC-ul lui Păcală şi adevăratele mese tradiţionale servite de Ceau­şescu la Scorniceşti
Citeşte mai multe despre:   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură

Tupeu: Cum a cerut „Portocală” anularea legii care a permis suspendarea sa din magistratură
Galerie Foto Cu un tupeu greu de egalat, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, zis „Portocală”, cerea, în 2017, după ce a fost suspendat din magistratură, ca urmare a unei anchete disciplinare...

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu

Prim-ministeriabilul Remus Pricopie a fost partener de afaceri cu fostul director Microsoft, trimis în judecată alături de Florică și Pescariu
Galerie Foto Rector al SNSPA, instituție care a găzduit, în noiembrie, așa-zisa “dezbatere” electorală a lui Klaus Iohannis, Remus Pricopie este nominalizarea PSD și Pro România pentru funcția de prim-ministru, după ce...

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA
Galerie Foto Planul guvernului liberal de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost pus, la propriu, pe hârtie, fiind adus în dezbatere publică un proiect de lege inițiat, în acest...
Serviciul de email marketing furnizat de