x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceauşescu, "frunza verde" şi paturile de la Armată

0
Autor: Lavinia Betea 08 Mai 2011 - 13:02
Ceauşescu,
Vezi galeria foto


Integrate în arhitectura locală din nor­dul al judeţului Olt, casele Scorni­ceştiului s-au înălţat pe structura bâr­ne­lor groase de stejar. În stil românesc orientate spre sud şi cu pridvor cu stâlpi încrustaţi, erau văruite pe di­nafară cu alb. Vetrele încăperilor scunde se nivelau cu lut amestecat cu bălegar,  prelungindu-se în prispa de-afară.

Şi-n prima jumătate a secolului XX, satele continuau tradiţia vea­cu­ri­lor dinainte. Întemeiate pe albii mo­deste de văi, ce vor servi de uliţe, casele şi le construiau singuri sătenii. "Câţi­va pari înfipţi în pământ, între dân­şii o pânză de crăci împlete­rit, şi peste toate acestea, ceea ce este mai temeinic în această căscioară de ţară, vi­ne o pătură groasă de pământ şi hu­mă, a descris Nicolae Iorga meş­te­şugul locuinţei româneşti. Coperişul este făcut din coceni, ramuri, stuf şi iarăşi pământ aruncat pe deasupra. Până foarte târziu, deschizătura ferestrei era astupată cu hârtie".

Se poate spune, aşadar, pe drept cuvânt – observa ironic primul sociolog ro­mân Dumitru Drăghicescu – că zia­re­le au adus lumină în bordeie. Cu mai puţin de-un veac înainte, în vremea prunciei povestitorului Creangă, cu băşica porcului de Crăciun se astupa locul ferestrei. Era cald în zilele ier­nii în suprapopulata căsuţă, dar noaptea, gerul acoperea cu flori de gheaţă fe­restrele. În strâmtorarea şi în­tunericul casei lor "tradiţionale", ro­mânii aşteptau primăvara cu ne­răb­dare. Lumina vie şi verdeaţa co­tropitoare îi copleşeau atunci până-ntr-atât că-n fiecare cântec popular e pomenită "frunza verde", scrie Dră­ghicescu în lucrarea ce-a dedicat-o în 1906 psihologiei poporului român.

La fel ca locuinţa familiei Andruţă şi Lixandra din Tătărăi, casele mai răsărite ale scorniceştilor se compuneau din trei încăperi. "Vatra" – tinda prin care se intră din prispă în casă -, cu "ţestul" de copt, "frigarea" şi alte câteva puţine obiecte casnice de pregătit şi servit hrana. Uşile la­terale ale "vetrei" dau, spre stânga, în camera de locuit şi dormit pentru întreaga familie şi, spre dreapta, în odaia  "de la drum" unde se depozitau lucrurile mai de valoare (lăzi de zestre, "scoarţe" ţesute în război,  haine de sărbătoare). În vatra din casa lui Ceauşescu s-au păstrat ţestul, ceaunul, frigarea şi câteva oale de lut. O masă rotundă cu trei picioare şi câteva scaune de lemn par a fi mai degrabă mobilierul unei case a păpuşilor decât obiectele uzuale ale familiei. Cum se vor fi înghesuit părinţii cu copiii lor mulţi împrejurul mămăligii şi blidului cu fiertură ori lapte acru puse pe mica masă?...

Vara, aproape întrega familie se culca afară, aşternându-şi pe prispă sau, dacă-l aveau, în fânar. Se în­ghesuiau iarna într-o singură cameră, dormind pe laviţele aşezate de-a lungul pereţilor. În camera "bună" a caselor olteneşti se găseşte uneori o masă cu saune, şi încă mai rar un dulap, după descrierea făcută la 1936 de Anuarul judeţului. "Sărăcia inteligenţei, desăvârşita ei lipsă de rafinare se vede din traiul cu totul simplu, pe care ţăranul român, păstor sau agricultor, îl ducea în coliba lui goală", concluziona Drăghicescu despre spiritualitatea vieţii la ţară la începutul secolului XX descriind cele "câteva necioplite bucăţi de lemn" ce alcătuiesc mobilierul locuinţei tradiţionale.

Caracterul unei comunităţi se modelează după felul său de-a lucra, se judeca în spiritul vremii, mentalul colectiv şi personalitatea de bază a popoarelor. Astfel că, prin roadele şi trăinicia muncilor, sub semnul "neisprăvitului", resemnării, lipsei de energie ofensivă, prudenţei şi credinţei în fatalitate a fost pusă firea românului. Însăşi gospodăria rurală e o oglindă a felului românesc de a fi. "Nepăsarea, lenevirea şi nechibzuinţa" se întrevăd şi în construcţia caselor "efemere" şi în îngrijirile animalelor. "A fabrica cărămidă şi a zidi o casă, cu o anevoinţă care să le răpească chiar mai mult de 2-3 ani de zile, nu poate deloc încape în apucăturile populaţiei noastre de la ţară", scria Drăghicescu.

Să treci cu bine pragul "casei părinteşti" din Scorniceşti, eşti nevoit să te-apleci. Pe lângă pereţii camerei "bune" dinspre drum sunt întinse laviţe, dar în cealaltă odaie e-o mobilă trainică din lemn masiv. Copiii lui Andruţă şi ai Lixandrei Ceauşescu, deveniţi "oameni mari", surprinşi neplăcut de amintirile habitatului copilăriei, le-au cosmetizat pe alocuri. Mama dormea cu fetele într-o cameră, iar tatăl cu băieţii în cealaltă, va povesti mai târziu Lina Bărbulescu consătenilor săi.

Deşi Ceauşeştii, ca toţi ceilalţi săteni, petrecuseră ier­ni­le claie peste grămadă într-o singu­ră încăpere. Greu de imaginat traiul acela, fie şi numai prin consecinţele datorate volumului de aer pe cap de membru al familiei, unul dintre indicatorii de azi ai calităţii vieţii. Când 30 de metri cubi aer sunt stabiliţi ca minimul necesar fiecărei persoane dintr-un spaţiu locuibil, câtă frustrare, agresivitate şi promiscuitate vor fi cumulat toţi membrii unei numeroase familii dintr-o încăpere cu suprafaţa sub 20 de metri patraţi?! La răsuflările şi vorbele numeroaselor guri se mai alătura uneori câte-un miel sau viţel fătat timpuriu pri­mă­va­ra, alteori cloşca cu pui... Pe cuptorul tindei şi "culmea" camerei de locuit se întindeau seara obielele din opinci la uscat, hainele de postav – jilave de nea, burniţă, ceaţă – laolaltă cu scutecele "ude" ale copiilor. 

După ce-au crescut, în locuinţa Ceau­şeştilor din Scorniceşti n-a ră­mas însă nici unul dintre copii. Mă­ri­tată "acasă", Lina împreună cu soţul ei Vasile Bărbulescu şi-au construit în apropiere o gospodărie potrivită cu st­a­rea lor de fruntaşi ai satului. În 1964, Nicolae Ceauşescu s-a mutat "de la bloc" în vila din Snagov ca­do­risindu-şi părinţii cu mobila dormito­rului ce-l avea de prin anii ’50, când lu­cra la Armată. După moartea lui An­druţă (1969) şi a Lixandrei (1970), au venit diverşi cu propunerea ame­na­jării unei case memoriale. În faţa lui Constantin Neacşu, primarul co­mu­nei, Nicolae Ceauşescu a fost cate­go­ric: "Nu deschideţi muzeu, eu sunt încă în viaţă. Asta e căsuţa părinţilor noştri, iar moştenitorii ei sunt toţi copiii lui Andruţă." Mai târziu i-a dat surorii bani s-o recondiţioneze. "Au fost şi între fraţi discuţii dacă să-i mai adauge o cameră, două dar el nu a vrut, îşi aminteşte nepotul Emil Bărbulescu. Le-a spus că nu vrea nici sobă de teracotă, nici parchet."

"Le-am făcut cârciumă din miliţie", s-a lăudat Nea Andruţă
După lectura amintirilor despre tatăl lui Nicolae Ceauşescu publicate în Jurnalul Naţional, prof. univ. dr Justin C. Dumitru Diaconu şi-a amintit câ­teva istorii auzite în 1962-1964, când era tânăr medic de circumscripţie la Măr­gineni, sat aparţinător comunei Scorniceşti. Pe vremea lui Dej, ca alţi "cooperatori fruntaşi", Andruţă Ceauşescu a fost trimis în concediu de odihnă şi tratament să-şi refacă forţa de muncă. La Govora sau Olăneşti a stat mai mult prin bufete decât la băi. S-a-ncăierat într-o seară cu alţi co­lect­ivişti de soiul lui şi a ajuns la miliţie. Sunt tatăl lui Ceauşescu, a zis el, dar miliţienii n-au vrut să-l creadă. Daţi-mi telefonul. Să stiţi că nu vă torn, doar să vă convingeţi. În năuceala ce-a urmat, a propus să-i aducă ei bău­tu­ra în sediul miliţiei. Nu mai calc prin bufet să vă fac greutăţi, le-a promis, vin la voi la miliţie. Şi s-a ţinut de cuvânt tot restul sejurului. "Le-am făcut cârciumă din miliţie", s-a lăudat Nea Andruţă consătenilor după concediul la băi.

Anul 1920, în date importante
● 10 ianuarie –     intră în vigoare pactul Societăţii Naţiunilor
● 23 aprilie –     Mustafa Kemal devine preşedintele Turciei
● 16 mai –     canonizarea Ioanei d’Arc
● 27 mai –     Thomas Masaryk devine primul preşedinte al Republicii Cehoslovace
● 4 iunie –     Tratatul de la Trainon prin care Ungaria pierde două treimi din teritoriu
● 10 august –     Tratatul de la Sevres între Imperiul Otoman şi Aliaţi prin care se consfinţeşte dezmembrarea Imperiului Otoman
● 29 decembrie –    apare Partidul Comunist Francez

Citiţi mâine despre CEC-ul lui Păcală şi adevăratele mese tradiţionale servite de Ceau­şescu la Scorniceşti
Citeşte mai multe despre:   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”
Galerie Foto Reținerea fostei vedete a DNA Ploiești, ex-procurorul Mircea Negulescu, zis “Portocală”, are legătură cu unele dintre cele mai grave fapte pentru care poate fi acuzat un anchetator în instrumentarea unui dosar...
Serviciul de email marketing furnizat de