x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cei mai frumoşi...80 de ani de Radio România

0
Autor: Loreta Popa 31 Oct 2008 - 00:00
Cei mai frumoşi...80 de ani de Radio România


La 1 noiembrie 1928, o baghetă magică aducea în casele românilor cea dintâi emisie a radioului, care de atunci a fost considerat ca făcând parte din familie. La 80 de ani de la înfiinţare, radioul public îşi sărbătoreşte trecutul.

Clădirea Radio, aşa cum există ea astăzi, pare construită de un arhitect şugubăţ. Este greu să te descurci în ea, uneori te poţi chiar rătăci, dar pentru furnicuţele care trudesc aici drumul este unul de neuitat. Este furnicarul lor, este locul unde creează, unde ideile prind viaţă. Aici trăiesc momente de mare intensitate, de maximă solicitare intelectuală şi sufletească. Aici, ele au învăţat lecţia autenticităţii, a faptului radiofonic unic, irepetabil. Dacă i-ai trezi noaptea din somn ţi-ar spune cum este furnicarul lor pe dinăuntru, ar fi în stare să-ţi arate cabinele cu magnetofoane, pupitrele, fişierele din fonotecă, studiourile de emisie. Amintiri sunt cu carul, de aceea, la sugestia Ruxandrei Săraru, director Direcţia Comunicare şi Marketing, am pătruns în lumea Arhivei Radiodifuziunii şi am stat de vorbă cu Liliana Muşeţeanu, care, aidoma lui Don Quijote, flutură steagul speranţei.

PATRIMONIU
Am răsfoit documente, am citit scrisori, am descoperit fotografii care ne-au tăiat respiraţia şi am aflat istoria acestei minuni numite Radio. Arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune este o sursă puţin cunoscută. Este păstrătoarea unor documente inedite ce reflectă viaţa politică în România. “Arhiva Societăţii de Radiodifuziune păstrează în colecţiile sale documente şi publicaţii care prezintă fenomenul radiofonic din România încă de la începuturile sale, din 1928. Primii 25 de ani de radiofonie românească, şi nu numai, îşi găsesc locul în arhiva noastră, urmând ca de la începutul anilor 1950 apariţia benzii magnetice să întregească istoria radioului şi prin mărturii sonore”, spune Liliana Muşeţeanu, care conduce arhiva SRR. Un colectiv restrâns, dar pasionat alcătuit din Alina Spiridon, Ramona Dobre, Cristina Ghiţă şi Alexandru Lancuzov conservă şi valorifică acest fond inestimabil. “Avem documente care constituiau la vremea respectivă conferinţe, interviuri, poezii, şi toate acestea au rămas în scris, sau avem fotografii de la începuturile radioului. Pe de-o parte, vrem să le conservăm, pe de altă parte, încercăm să le valorificăm în primul rând în emisiunile noastre, pentru că avem emisiuni suficiente la dispoziţie în paleta de posturi pe care o gestionează Radioul Public, pe de altă parte avem o Editură – Casa Radio şi edităm acolo o parte din arhiva pe care o avem şi încercăm să aducem mai aproape de public această valoare de care dispune Radioul din România partea care ţine de arhivă. Ceea ce avem noi în arhiva Radioului este până la urmă patrimoniul naţional, un patrimoniu naţional este valoros numai în măsura în care el este accesibil publicului, pentru că poţi să ai un lucru extraordinar, dacă el nu este văzut de nimeni, nu are nici un fel de valoare”, spune Liliana Muşeţeanu.

PAS CU PAS

În 1925, la Institutul Electrotehnic al Universităţii Bucureşti, avându-l în frunte pe Dragomir Hurmuzescu, era construit şi dat în folosinţă primul receptor radiofonic ce făcea posibile primele audiţii publice, ţinute de două ori pe săptămână, joia şi sâmbăta, la ora 21:30. “Regulamentul pentru aplicarea Legii pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi a posturilor radioelectrice” în care se preconiza înfiinţarea unei societăţi de difuziune pe acţiuni (60% capital de stat şi 40% capital particular) era adoptat la 1 septembrie 1925, iar la 26 octombrie prin Decretul regal nr. 245 se aproba statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România. În 1926, în România erau circa 2.000 deţinători de aparate de radiorecepţie. La 19 iulie 1928, imobilul din Str. Gen. Berthelot nr. 60, primul sediu al Societăţii Române de Radiodifuziune era achiziţionat şi la 1 noiembrie se difuza în eter prima emisiune cu anunţul: “Alo, alo, aici Radio Bucureşti”, urmat de discursul preşedintelui Societăţii, Dragomir Hurmuzescu. Postul emitea pe 402 m lungime în undă cu o putere de 0,15 kw. Radioul a devenit treptat principalul mijloc de informare şi propagandă a statului român în perioada interbelică. Postul de radio emisie depăşea, prin raza lui de acţiune, aria de influenţă a presei scrise.

ADEVĂRATELE VEDETE
Vocile de la radio au făcut epocă în anii de început ai radioului. Un nume răsunător este cel al Titelei Haque  sau Tanti Radio. Programul dedicat în special copiilor din şcolile primare s-a bucurat de o audienţă numeroasă încă de la debutul său, de la 12 ianuarie 1929. Tanti Radio reuşea în fiecare joi să aducă în imaginaţia micuţilor cele mai cunoscute poveşti din literatura naţională şi universală. Pe lângă acestea se mai prezentau teme legate de viaţa şcolară şi a elevilor sau din istoria şi folclorul românesc. Mai erau şi crainicii Puia Vasilescu-Rebreanu (fiica marelui prozator Liviu Rebreanu), Domnica Păun, Teodor Scarlat, comicii Stroe şi Vasilache, profesori-conferenţiari ca Nicolae Iorga sau Vasile Voiculescu. După marele război care a îndurerat naţiuni întregi, vedetele radioului public s-au numit altfel: Dinu Ianculescu, Cleo Ştiber, Eugen Turjanski, Ion Ghiţulescu, Victoria Andrei. Misiunea a fost grea de la bun început, chiar dacă “pionierii” nu puteau să prevadă, în acei ani tineri, cât de mare va fi întinderea ei, cât de neliniştitoare profunzimea.

Pe undele radio îi simţeai Bucureştiului casele, copacii, tufişurile, grădinile. Aşa că din primii ani de la înfiinţarea postului Radio Bucureşti se simţea nevoia unor vorbe de duh, care să uimească urechile şi să descreţească frunţile ascultătorilor. Marele animator Gheorghe Mugur, poetul Vasile Voiculescu şi scriitorul Horia Furtuna au hotărât debutul unei noi emisiuni! Ora veselă... Şi câte voci sonore nu au făcut românii să râdă cu poftă acasă la ei, unde aparatul de radio era la mare preţ.

În 1929 debutează principalele emisiuni din grila postului: “Copiii noştri”, inaugurată de Isabela Sadoveanu, “Ora copiilor”, “Cronica dramatică” – I.M. Sadoveanu, “Cronica muzicală” – Constantin Brăiloiu, “Cronica literară” – Perpessicius, “Cronica modei” – Tudor Arghezi, “Cronica cinematografică” – D.I. Suchianu. La 1 septembrie  1929 se dă în funcţiune postul de emisie de la Băneasa (Radio Bucureşti) sub conducerea ing. Mircea Georgescu, inaugurat cu prilejul Expoziţiei Internaţionale de Radio.

La 25 decembrie 1932 se difuza prima transmisie de la Patriarhie, cu pastorala Patriarhului Miron Cristea, iar la 11 iunie 1933 avea loc prima transmisie în direct a unui meci de fotbal (România – Iugoslavia). Numărul abonaţilor radio din România în 1935 abia atingea procentul de 1% din populaţie. Un fapt consemnat de registru de rapoarte asupra emisiunilor difuzate zilnic este cel de la 21 septembrie 1939, când opt legionari înarmaţi au pătruns în sediul Societăţii Române de Radiodifuziune şi au anunţat la microfon asasinarea primului-ministru Armand Călinescu. Funerariile primului-ministru au fost transmise în direct pe post.

DICTATURA REGALĂ
La 10 februarie 1938 se instaura dictatura regală. Noul regim va determina restructurări atât în programele de radio, cât şi în administrarea societăţii. Casa Regală a României se bucurase de o prezenţă apreciabilă în programele Radiodifuziunii. În revistele de radio ale vremii, reprezentanţii Casei Regale şi ai Castelului Peleş erau frecvent prezentaţi în articole şi fotografii. Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i-au fost dedicate zile speciale la Radio însoţite în revistele de radio, de fotografii şi articole speciale.

Dar Carol al II-lea a avut cea mai consistentă prezenţă la radio, având în vedere şi apetitul său pentru prezenţa publică, dar mai ales datorită instalării dictaturii regale. Materialele aflate în Arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune sunt importante şi sub aspectul modalităţilor de construire a cultului personalităţii în epoca dictaturii regale.

 

Trecut şi viitor

Este imposibil să parcurgi istoria acestei instituţii în câteva mii de semne cuprinse într-o pagină de ziar, de aceea este important să ne amintim că radioul a schimbat de-a lungul timpului foarte multe destine. Istoria ultimilor 80 de ani în România se confundă cu istoria radioului public. Fără trecut şi fără viitor nu existăm. Aşa cum au lăsat scris în piatră strămoşii noştri, noi avem posibilitatea de a lăsa cultura mai departe urmaşilor noştri în stil modern digital... Este demn de o instituţie ca Radiodifuziunea Română să păstreze valorile vremii, tezaurul de nepreţuit, pe suport digital. Pentru cei care vor veni şi ca să nu se uite...

Mâine este Ziua porţilor deschise la Radio România, între 10:00 şi 14:00, vizitatorii vor fi conduşi, într-un tur al instituţiei, la principalele compartimente ale Radio România. Şi expoziţia “80 de ani de radiofonie şi radio românesc 1928-2008” şi-a deschis porţile la 24 octombrie 2008. Până la 10 noiembrie sunt aşteptaţi, în holul Studioului de concerte “Mihail Jora”, toţi cei interesaţi să retrăiască sau să descopere istoria radioului public.


“Arhiva Societăţii de Radiodifuziune păstrează în colecţiile sale documente şi publicaţii ce prezintă fenomenul radiofonic din România încă de la începuturile sale, din 1928”

“Primii 25 de ani de radiofonie românească, şi nu numai, îşi găsesc locul în arhiva noastră, urmând ca, de la începutul anilor 1950, apariţia benzii magnetice să întregească istoria Radioului şi prin mărturii sonore”
Liliana Muşeţeanu, coordonator arhivă

Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   radio,   societăţii,   istoria,   arhiva,   radioului

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...
Serviciul de email marketing furnizat de