Cel mai iubit, cel mai urât

Exerciţiu de imaginaţie

Ediţie de colecţie – Ceauşescu: Cel mai iubit, cel mai urât - 28 ianuarie 2008
La Congresul al XIV-lea, Ceauşescu a aprobat "planul de perspectivă" al României până în... 2010! Dacă ar fi trăit, azi am fi avut alte sărbători.


Printre documentele produse de aparatul birocratic al PCR, s-a păstrat în arhivă un material, din 9 noiembrie 1987, semnat de adjunctul Secţiei de Propagandă – Constantin Mitea –, cu propunerile de aniversare a diverse fapte şi eroi ai istoriei, culturii şi "educaţiei socialiste" din România. Suntem în măsură, pe baza documentelor de arhivă, să cunoaştem "bucătăria" în care se pregăteau sărbătorile calendarului comunist al României. Documentul intitulat "Calendarul popular pe anul 1988" ne ajută să ne imaginăm ce prilejuri de aniversare, "mândrie" şi "bucurie" colectivă am fi avut în acest an, după mintea lui Ceauşescu sau a unuia ce i-ar fi continuat "progresul" de "patriotism comunist".


1 ERA CEAUŞESCU, 2 – BUREBISTA. Planul de serbări începea, obligatoriu, cu zilele de naştere a Lui şi a Ei. Urmau "strămoşii" Ceauşeştilor: Burebista, ca întemeietor al primului stat centralizat şi independent al geto-dacilor, Decebal, "regele-erou" al Daciei, şi toţi întemeietorii formaţiunilor feudale – Gelu, Glad, Menumorut. Cui îi păsa, că din punct de vedere istoric, nu pot fi datate cu precizie "faptele de viaţă şi luptă" ale acestora? Cine putea să spună cu voce tare că între poporul român şi apartenenţa "etnică" a sărbătoriţilor sunt multe "noduri"?


Urmau apoi toţi domnitorii în ordine cronologică – de la Basarab I şi Bogdan I la Mircea cel Bătrân, rebotezat "cel Mare", şi Mihai Viteazu, de la Vlad Ţepeş la Horea, Cloşca şi Crişan. Nu conta dacă de la naşterea sau moartea acestora se împlinea o vârstă "rotundă", nu conta nici epoca în care s-au produs evenimentele. Tot ce interesa era ca sărbătorile să fie cât mai multe şi să aibă o motivaţie ideologică legată de "lupta pentru independenţă şi neatârnare a poporului român, pentru fericirea şi bunăstarea lui", pe care o ducea, cu mai multe victorii decât ei, Ceauşescu.

Laolată cu domnitorii erau adunaţi oameni de ştiinţă şi cultură. Se subînţelege că şi aceştia erau precursori ce "puseseră umărul" la chintesenţa "geniului din Carpaţi" – Nicolae Ceauşescu întruchipând "magistrul". Astfel, erau sărbătoriţi Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie, Gheorghe Asachi, "om de cultură şi propagator al învăţământului", Marx, Engels şi Lenin, aniversările ultimilor trei făcând parte dintre sărbătorile "obligatorii" asemeni zilelor petroliştilor, pionierilor, ceferiştilor sau pompierilor.


"REVOLUŢIA" LUI HOREA ŞI ABOLIREA MONARHIEI. "La grămadă", calendarul aduna aniversările "rotunde" ale deceniilor sau secolelor scurse de la un anumit eveniment. După alcătuirea aceluia, în 2008 am fi sărbătorit: 149 de ani de la Unirea Principatelor Române, 75 de ani de la "luptele revoluţionare" ale petroliştilor, ceferiştilor, textiliştilor şi metalurgiştilor", răscoala din 1907, "procesul de la Braşov al militanţilor comunişti şi antifascişti în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a devenit din acuzat acuzator" (6 iunie 1936), "revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan (1784), abolirea monarhiei şi proclamarea republicii ca nouă formă de stat a României (30 decembrie 1947).


Cum ar fi? Dacă în România anului 2008 ar fi rămas regimul comunist, am fi sărbătorit printre altele 120 de ani de la prima grevă a lucrătorilor tipografi (13 decembrie 1888), 65 de ani de la constitutirea Frontului Patriot Antihitlerist, 160 de ani de la revoluţia paşoptistă. Frecvenţa sărbătorilor oficiale ar fi fost de una, două pe lună. O viaţă "veselă şi fericită" s-ar zice!



Alte titluri din editia de colectie:

• Partidul, Ceauşescu, România

Din 1944 şi până în 1989 timp de o jumătate de secol Nicolae Ceauşescu s-a aflat la vârfurile puterii din România.

• Se intitula "Niculaie"

Recent s-a pus în circuitul public dosarul de cadre alcătuit după război lui Ceauşescu. În cele 24 de pagini sunt date de mare interes, înregistrate în anii 1945-1946.

• Petrecerile aniversare

După 1990, invitaţii la petrecerile din spatele uşilor închise au povestit ce se mânca, ce muzică se asculta şi cine o cânta.

• Două doctorate într-o singură zi

Titluri ştiinţifice – cadou din partea "prestigioaselor instituţii academice".

• Daruri pentru El şi Ea

De la "oamenii muncii" şi până la regi sau şefi de stat, Ceauşescu a primit mii de daruri.

• O dimineaţă în biroul lui

Silviu Curticeanu a fost şeful Cancelariei CC al PCR (1982-1989). În această calitate, era în contact permanent cu faptele şi preocupările primului om al ţării.

• Au cuvântul... "foştii"

Confirmarea lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general era făcută la congresele PCR.

• Piaza rea de la Petreşti

Impresiile copiilor din satul natal al Elenei Ceauşescu sunt pline de năstruşnicii.

• Urmaşul lui Dracula

Despre membrii familiei Ceauşescu s-au ţesut legende şi s-au spus minciuni şi înainte şi după 1989!

• Folclor de cimitir

Nu-l dezgroapă pentru că: nu vor "boierii ăştia de-acuma"; nici n-a murit – trăieşte bine mersi în Cuba sau în Filipine sau în Iran sau...

• Averea Ceauşeştilor

Cei care l-au cunoscut pe Ceauşescu spun că acesta n-a fost deloc preocupat de avere.

• "Conturile elveţiene"

Deşi nu ocupase vreo funcţie politică, Zoia Ceauşescu a petrecut mai bine de 7 luni în detenţie.