Cina de Iftar cu muftii, la Bucuresti

Vineri, 4 septembrie, a avut loc la hotelul Mariott a treia Conferinţă a liderilor spirituali musulmani din Balcani la care au participat reprezentanţi ai cultului musulman din Grecia, Bosnia Herţegovina, Albania, Macedonia, Muntenegru şi Slovenia. Liderilor spirituali musulmanili li s-au alăturat şi diplomaţii acreditaţi la Bucureşti din ţările arabe.

Mesajul Muftiului Iusuf Muurat a fost unul de deschidere şi cooperare atât faţă de ţările arabe, cât şi faţă de Turcia. După conferinţa muftiilor din Balcani a urmat cina musulmană de Iftar, oferită de Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat la care au mai participat Ali Bardakoglu ­ şeful Cultului Musulman din Republica Turcia şi totodată preşedintele Consiliului Muftiilor din regiunea Euro-Asia şi de ambasadorul Libiei, Mohammed El-Dib, decanul ambasadorilor din statele arabe, acreditaţi la Bucuresti. Întrevederea a fost onorată cu prezenţa şi de preşedintele Traian Băsescu. La finalul cinei de Iftar, Muftiul Cultului Musulman Iusuf Muurat ne-a acordat un interviu.

Reporter. Spuneţi-ne vă rog ce reprezintă sărbătoarea Ramazanului?

Iusuf Muurat. Luna Ramazan este cea de-a noua lună din calendarul islamic, este luna în care a început să fie revelat Coranul Cel Sfânt, luna milei şi a iertării. Allah ne-a poruncit să postim în această lună pentru a primi răsplata, binecuvântarea şi mila Lui.
Postul reprezintă unul din cei cinci stâlpi ai Islamului şi este o practică religioasă prin care îl slăvim pe Allah, abţinându-ne de la mâncare, băutură, fumat şi celelalte lucruri nepermise în timpul acestuia de la ivirea zorilor până la apusul Soarelui.

Rep. Ne puteţi face o caracterizare a situaţiei comunităţii musulmane din România. Problemele cu care se confruntă? Mulţi din musulmanii care trăiesc în mediul rural se confruntă cu o situaţie materială precară. Reuşeşte Muftiatul să-i ajute cu ceva?

I.M. Populaţia musulmană din România de naţionalitate tătară, turcă, arabă, albaneză aparţine în majoritate ramurii Sunnite şi este prezentă în ţara noastră din secolul al VIII-lea. Ca repartizare geografică, 80% din populaţia musulmană convieţuieşte în Dobrogea unde sunt 70 de comunităţi musulmane. O parte a musulmanilor de origine turcă şi tătară trăiesc în mediul rural unde se confruntă cu probleme sociale. Pentru rezolvarea unor astfel de probleme sociale, Muftiatul Cultului Musulman din România împreună cu Asociaţia oamenilor de afaceri turci încearcă să acorde sprijin umanitar familiilor defavorizate, atât în perioada postului, cât şi în decursul anului. În acest sens, facem un apel către credincioşi să vină în sprijinul acestor familii ca o dovadă a respectului faţă de semenii noştrii şi a valorilor religioase.

 

Rep. Care este acum situaţia lăcaşurilor de cult şi a cimitirelor musulmane din ţara noastră?

I.M. Muftiatul Cultului Musulman din România admisitrează 78 lăcaşe de cult şi 104 cimitire, reuşind în ultimii ani, să construiască şase noi geamii, 15 minarete şi să renoveze 16 lăcaşe de cult ale căror costuri s-au ridicat la 1.700.000 de dolari. Aceste obiective au fost realizate cu sprijinul statului român, al Departamentului Cultului Musulman din Turcia-Diyanet şi al unor oameni de afaceri din România.

În urma acordului de reciprocitate între statul român şi cel turc, Muftiatul Cultului Musulman din România a reuşit să obţină un teren care a primit destinaţia de cimitir turco-tătar. În prezent, instituţia noastră depune eforturi pentru a obţine încă un teren în care se va organiza un alt cimitir musulman destinat comunităţii arabe din Bucureşti. În rest, pe viitor ne-am propus să construim şi alte geamii.

În Bucureşti avem un proiect pentru un lăcaş de cult cu o capacitate de peste 500 de personae. Alte proiecte de geamii mai avem în Lazu, Castelu. De asemenea, ne-am propus renovarea unor lăcaşuri de cult care sunt şi monumente istorice cum ar fi cele din Cernavodă, Amzacea şi Isaccea. Ne dorim să putem achiziţiona o tipografie pentru a tipări revista instituţiei noastre şi celelate materiale necesare comunităţii musulmane, precum şi să susţinem postul de Radio T.

 

Rep. Am citit prin presă tot felul de comentarii despre dumneavoastră. Care sunt relaţiile dumneavoastră cu lumea musulmană, cu Turcia laică şi cu ţările arabe mai conservatoare din punct de vedere al religiei musulmane?

I.M. Instituţia noastră are un protocol de colaborare cu Departamentnul Cultului Musulman din Turcia-Diyanet care acordă asistenţă religioasă şi sprijin comunităţii musulmane din România. Totodată, instituţia pe care o reprezint are relaţii instituţionale cu toţi reprezentanţii statelor arabe acreditate la Bucureşti şi cu o parte a organizaţiilor non-guvernamentale din România şi din străinătate în domeniul religios.

Rep. Ce a însemnat atacul din 11 septembrie 2001 pentru lumea islamică? A afectat în vreun fel imaginea lumii islamice şi a musulmanilor în general?

I.M. Atacurile din 11 septembrie au afectat întreaga lume în general şi religia islamică în mod special, care a fost asimilată în mod eronat cu terorismul din cauza unor comportamente deviante şi izolate ale unor persoane interzise de însăşi religia islamică.

Rep. Credeţi că sunt respectate drepturile şi libertăţile musulmanilor din România?

I.M. Comunitatea Musulmană din România se bucură de drepturile şi libertăţile de care beneficiază şi ceilalţi cetăţeni români, semnificativ fiind faptul că pot alege şi pot fi reprezentaţi în Parlamentul României, drepturi ce nu se regăsesc în toate statele lumii.

Rep. Cu ocazia cinei de Iftar organizată de Muftiatul Cultului Musulman din România, chiar în mijlocul postului, la Bucureşti s-au reunit lideri religioşi din Turcia, Grecia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Bulgaria, Macedonia şi diplomaţi din ţările arabe acreditaţi la Bucureşti. Cum apreciaţi această prezenţă şi care sunt primele impresii după reuniune?

I.M. Cu muftiii din zona Balcanică am hotărât să ne întălnim din şase în şase luni. Cu ocazia acestei cine de Iftar ne-am reunit a treia oară în România şi mă bucură faptul că au fost prezenţi majoritatea muftiilor din ţările balcanice şi de asemenea că ne-au onorat cu prezenţa şi toţi diplomaţii ţărilor arabe acreditaţi la Bucureşti. Au fost câţiva ambasadori care din motive obiective nu au fost prezenţi, dar şi-au trimis înlocuitorii. Muftiatul Cultului Musulman din România îi reprezintă pe toţi musulmanii din România.

Nu se fac diferenţe între musulmanii turci, cei tătari, cei veniţi din ţările arabe sau balcanice ori cei convertiţi la islam. Cu ocazia acestei cine de Iftar, Muftiatul şi-a deschis porţile tuturor reprezentanţilor musulmanilor. Prezenţa muftiilor din Balcani alături de diplomaţii ţărilor arabe demonstrează acest lucru. Să ştiţi că avem discuţii şi am identificat probleme comune. Una dintre ele este combaterea extremismului.