x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cinci rapoarte in căutarea unui verdict

Cinci rapoarte in căutarea unui verdict

de Diana Rucinschi    |    09 Oct 2007   •   00:00
Cinci rapoarte in căutarea unui verdict
Sursa foto: DANIEL MIHAILESCU/

Deşi are la dispoziţie cinci rapoarte de control pe care să se sprijine in efectuarea cercetărilor, DNA-ul ţine dosarul "dezinfecţiei aviare" de mai bine de un an in faza actelor premergătoare. Singurul succes de pănă acum, datorat şi el dezvăluirilor presei, rămăne intreruperea plăţilor către SRL-ul din Iaşi care stropea roţile autoturismelor cu ceea ce s-a dovedit a fi "apă de ploaie".


Deşi are la dispoziţie cinci rapoarte de control pe care să se sprijine in efectuarea cercetărilor, DNA-ul ţine dosarul "dezinfecţiei aviare" de mai bine de un an in faza actelor premergătoare. Singurul succes de pănă acum, datorat şi el dezvăluirilor presei, rămăne intreruperea plăţilor către SRL-ul din Iaşi care stropea roţile autoturismelor cu ceea ce s-a dovedit a fi "apă de ploaie".


Chiar in aceeastă perioadă, in 2005, Romănia era lovită de primul val de gripă aviară. Dincolo de disperarea oamenilor care vedeau cum, poate, singura sursă de hrană le este smulsă din bătătură şi de nemulţumirea medicilor veterinari transformaţi peste noapte in "ucigaşi in serie" de păsăret, in culise, se căutau de zor căi de a scoate bani frumoşi pe seama virusului H5N1.


Cei mai mulţi bani au fost alocaţi operaţiunii de dezinfecţie derulată pe drumurile naţionale şi coordonată de Ministerul Transporturilor. O operaţiune transformată intr-o bănoasă afacere, iar acum, intr-un dosar instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Insă, chiar dacă a trecut mai bine de un an şi jumătate de cănd Jurnalul Naţional a dezvăluit o serie de nereguli şi potenţiale fraude, dosarul DNA este incă in faza actelor premergătoare. Procurorii au la dispoziţie nu mai puţin de cinci rapoarte care pot servi ca punct de plecare in investigaţie: al corpului de control al Ministerului Transporturilor, al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, al Autorităţii de Control al Guvernului, al Curţii de Conturi şi al Gărzii Financiare.


REŢEAUA H5N1. Pe scurt, desfăşurătorul "tunului" aviarei a arătat astfel. SC Lumi, obscurul SRL-ul din Iaşi cu un singur angajat şi cifră de afaceri de căteva milioane de lei vechi, a primit spre realizare operaţiunea de dezinfecţie pentru combaterea gripei aviare pentru intreaga ţară prin selecţie de oferte, invocădu-se starea de urgenţă. Cu toate că operaţinea de dezinfecţie pentru combaterea gripei aviare se derula incă din octombrie 2005, Ministerul Transporturilor care gestiona cele mai mari fonduri tăcea mălc. Abia in ianuarie, după o lună de solicitări repetate, Transporturile au binevoit să dezvăluie suma care fusese cheltuită pănă la acea dată: peste 4 milioane de euro. Pe măsură ce conexiunile se devoalau, secretomania de la Ministerul Transporturilor a căpătat inţeles. Jurnalul Naţional a identificat o serie de legături de afaceri intre Tonel Ursachi, patronul SC Lumi SRL, şi Victor Butean, director in cadrul Agenţiei de Sănătate Publică, structura care avea obligaţia să verifice modul in care se derula dezinfecţie. Bomboana de pe colivă a fost o discuţie purtată chiar inainte de semnarea contractelor in biroul fostului secretar de stat Constantin Dascălu al Ministerului Transporturilor, in cursul căreia acesta le-a spus directorilor Companiei Naţionale de Autostrăzi să efectueze dezinfecţia cu SC Lumi SRL. La intălnire participau atăt Tonel Ursachi, patronul SC Lumi SRL, căt şi Mihaela Hăncu, directoarea Agenţiei de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Transporturilor. Existenţa intălnirii ne-a fost confirmată la vremea respectivă atăt de Tonel Ursachi, căt şi de Constantin Dascălu. Din acel moment, banii au continuat să curgă fie că au existat sau nu (perioada ianuarie-martie 2005) contracte cu SC Lumi SRL.


"APÃ... DE PLOAIE". Prima structură care s-a sesizat la dezvăluirile din presă a fost Corpul de Control al Ministerului Transporturilor, care a şi confirmat cele prezentate. Corpul de Control a solicitat şi o analiză de specialitate a Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA), care să certifice calitatea substanţelor. Constatările au fost scandaloase: operaţiunea se desfăşura in condiţii precare de igienă, iar concentraţia substanţelor era sub limită. A urmat verificarea Autorităţii de Control a Guvernului (ACG), iar, la 20 august 2006, ministrul Cristian David, şeful ACG, confirma finalizarea cercetărilor şi trimiterea raportului la Parchet, susţinănd că "avem suficiente indicii cu privire la săvărşirea unor fapte care intră sub incidenţa penală". Indiciile vizau atăt modul de atribuire a contractului (lipsa experienţei anterioare cu privire la prestarea serviciilor de dezinfecţie, dar şi a unui număr de angajaţi suficient pentru un contract de o asemenea anvergură), dar şi tarifele de peste patru ori mai mari decăt costul real al operaţiunilor efectuate (constatare care a aparţinut Gărzii Financiare).


MENAJAŢII. Dacă implicările fostului secretar de stat al Ministerului Transporturilor, Constantin Dascălu, a şefei Agenţiei de Sănătate Publică, Mihaela Sorina Hăncu, şi responsabilităţile directorilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi CFR SA au fost confirmate de Autoritatea de Control a Guvernului, la bursa zvonurilor se vorbea şi despre implicări la nivel de miniştri. Unele dintre acestea zvonuri se bazau şi pe documente destul de bizare. A născut suspiciuni un ordin al ministrului Gheorghe Dobre nepublicat in Monitorul Oficial şi a cărui nulitate pe acest motiv a fost exprimată chiar de Consiliul Legislativ. Speculaţii au existat şi in ceea ce priveşte felul in care ministrul Gheorghe Flutur a interpretat legislaţia privind dezinfecţia, hotărănd să stropească pe suprafeţe mari tot ce mişcă, viu sau nu.


Jurnalul Naţional a descoperit şi o potenţială filieră de drenare a banilor care ducea către furnizorii de substanţe dezinfectante ai SC Lumi SRL, care aveau interesante conexiuni cu Răzvan Ţăru, secretar general al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Autoritatea de Control a Guvernului nu a săpat insă in nici una dintre aceste direcţii, iar Cristian David susţinea că este treaba procurorilor să aprofundeze cercetările: "Am văzut şi nişte corelaţii cu firme din Cluj (n.r. - Â furnizorii de substanţe dezinfectante), dar ele sunt in spatele problemei de natură administrativă asupra contractului, asupra modului in care Lumi şi-a executat obligaţiile, şi eu le-aş pune in sfera celeilalte probleme, a exercitării unei acţiuni de influenţă".


"Dau in judecată Ministerul Transporturilor"

Vă intrebaţi cum o mai duc personajele implicate? Gheorghe Dobre (foto) s-a cuibărit la Ministerul Lucrărilor Publice şi Dezvoltării Regionale, unde este secretar general adjunct, iar asupra lui Gheorghe Flutur nu este cazul să insistăm, activitatea sa fiind cunoscută. Mihaela Hăncu este in continuare director al Agenţiei de Sănătate Publică in cadrul Ministerului Transporturilor, iar Răzvan Ţăru, tot secretar general al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare.
Pentru firmele care s-au ocupat de operaţiune intreruperea robinetului cu bani a fost o lovitură destul de puternică. Tonel Ursachi, patronul SC Lumi SRL care a fost "vioara principală", ne-a declarat că din punct de vedere profesional nu regretă că a intrat in operaţiune, dar, din punct de vedere financiar, situaţia este tragică şi că se pregăteşte să dea Ministerul Transporturilor in judecată: "Am tot aşteptat, pentru că au existat promisiuni că ne vor plăti, dar şefii s-au tot schimbat, cei noi spun că nu s-a făcut in mandatul lor şi eu nu am altă soluţie decăt procesul. Nici pănă acum nu s-a semnat un contract pentru campania de la Braşov, cu toate că a existat o comandă fermă, cu preţuri negociate din partea Ministerului Transporturilor. Iar fără contract nu poate fi vorba despre plăţi. In vremea asta, eu a trebuit să-mi achit obligaţiile la buget, furnizorii de electricitate şi de alte utilităţi, şi chiar penalizări. Iar CFR, cu toate că au şi ei să-mi dea bani, m-au dat in judecată pentru nişte barăci pe care mi le-a pus la dispoziţie pentru cazarea muncitorilor şi pe care mi le-a facturat la preţ de 4 stele".




×