Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Au trecut şapte ani de cănd liderul de sindicat de la Tepro Iaşi, Virgil Săhleanu, a fost asasinat la ieşirea din scara blocului in care locuia. Unul dintre vinovaţii găsiţi de autorităţile romăne, cetăţeanul ceh Frantişek Priplata, nu poate fi intemniţat, deoarece Tribunalul Regional din Brno a decis ca Republica Cehă să nu il extrădeze.
Au trecut şapte ani de cănd liderul de sindicat de la Tepro Iaşi, Virgil Săhleanu, a fost asasinat la ieşirea din scara blocului in care locuia. Unul dintre vinovaţii găsiţi de autorităţile romăne, cetăţeanul ceh Frantişek Priplata, nu poate fi intemniţat, deoarece Tribunalul Regional din Brno a decis ca Republica Cehă să nu il extrădeze. Intre timp a inceput un nou proces, in care Priplata este acuzat de trecerea frauduloasă a frontierei.
In dimineaţa zilei de 7 septembrie 2000, Virgil Săhleanu a fost injunghiat mortal de Claudiu Irinel Bahnă şi Ioan Tofan. Criminalii au susţinut că l-au ucis pe Săhleanu la comandă, pentru o sumă mare de bani, promisă de mai multe persoane incomodate de liderul de sindicat. Printre cei care au plătit pentru capul lui Săhleanu se află şi Frantişek Priplata, susţin cei doi asasini. După cinci ani de la asasinat, cetăţeanul ceh Frantişek Priplata a fost condamnat de Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie la opt ani de inchisoare pentru instigare la omor deosebit de grav, in dosarul privind uciderea liderului sindical Virgil Săhleanu de la Tepro Iaşi. Imediat după ce a aflat verdictul, Frantişek Priplata a stat ascuns, iar la data de 28 iunie 2005 a fugit din Romănia in Cehia. Acesta a acordat in luna februarie un interviu in exclusivitate Jurnalului Naţional, in care povestea cu lux de amănunte cum a reuşit să treacă graniţa deghizat in "vagabond". "Eu am mers normal. Dacă mă opreau (n.r. - vameşii), nu ştiu dacă era legal sau ilegal. Aveam actele la mine, nimeni nu mi le-a cerut. Eu am plecat de acolo (n.r. - din Romănia) foarte simplu, foarte uşor. Eram imbrăcat ca un vagabond. Am ieşit ca şi cum aş fi fost angajatul vămii. Aveam o căciulă verde. Eram imbrăcat groaznic. Aveam nişte blugi vechi, nespălaţi. O haină albastru spre verde veche. Nu imi făcusem duş de căteva zile. Eram nebărbierit", ne-a declarat Frantişek Priplata. Acum, procurorii din Oradea l-au trimis din nou in judecată pe Frantişek Priplata pentru trecerea ilegală a frontierei de stat a Romăniei in Ungaria. Un nou termen de judecată va avea loc la data de 29 septembrie 2007.
ASCUNZĂTOAREA. Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie l-a condamnat pe Frantişek Priplata, la data de 2 iunie 2005, la opt ani de inchisoare. Imediat cum a aflat verdictul, Frantişek Priplata a dispărut. Tribunalul Satu-Mare a emis mandatul de executare a pedepsei, mandat care nu a fost pus in aplicare, deoarece Priplata nu a fost de găsit.
S-a ascuns aproximativ o lună, apoi a fugit din Romănia. In timp ce poliţiştii il căutau, Priplata s-a ascuns la sediul firmei lui, Ibarom Import-Export SRL, din Oradea. Tibor Csaba Szabo, angajat ca tămplar-tapiţer la firma Ibarom, declara in 2005 că: "Frantişek Priplata a locuit in ultima perioadă in incinta firmei, intrucăt acolo este şi un apartament, iar in propietate avea şi un autoturism marca Mercedes, inmatriculat cu numere cehe, şi arăt că in acea dimineaţă cănd eu nu l-am mai găsit in incinta firmei, nu mai era nici autoturismul şi cred că a plecat cu acel autoturism". Un alt martor, Ioan Conevalic, declara la parchet in acelaşi an că: "In cursul lunii iunie 2005 a constatat că invinuitul Priplata Frantişek s-a mutat la sediul firmei, unde stătea ascuns, şi că invinuitului ii era teamă că va fi ridicat de organele de poliţie".
CAUTĂRI. Poliţiştii au incercat să dea de urma lui Priplata, dar fără succes. In rechizitoriu se specifică faptul că: "Organele de poliţie au procedat la căutarea condamnatului in vederea punerii in aplicare a mandatului de executare a pedepsei inchisorii. Invinuitul nu a fost găsit la reşedinţa sa declarată din Romănia". La data de 15 iunie 2005 , Priplata a fost dat in consemn la frontieră, iar 15 zile mai tărziu a fost dat in urmărire generală şi in consemn la toate punctele de frontieră. Dar se pare că Priplata a fost cu un pas inaintea autorităţilor romăne pentru că a părăsit ţara la 28 iunie. O lună mai tărziu Priplata avea să participe la o prezentare de modă organizată cu ocazia "festivalului usturoiului" din localitatea Buchlovice, din Cehia.
DEMERSURI. Autorităţile romăne au incercat in repetate rănduri să obţină extrădarea lui Frantişek Priplata, pentru ca acesta să execute pedeapsa de opt ani de inchisoare. La data de 18 august 2005, Ministerul Justiţiei a transmis autorităţilor cehe cererea de extrădare formulată de Curtea de Apel Oradea in privinţa lui Priplata. Tribunalul Regional din Brno a decis la sfărşitul anului 2005 să nu il extrădeze pe Frantişek Priplata. Astfel, primul demers al autorităţilor romăne s-a soldat cu un eşec, deoarece Romănia incă nu era membru al Uniunii Europene, dar şi din cauză că Republica Cehă nu işi extrădează cetăţenii, conform Codului Penal ceh. In schimb, era posibilă numai extrădarea către o ţară a Uniunii Europene in baza unui mandat de arestare european. O dată cu aderarea Romăniei la Uniunea Europeană, procedurile "clasice" de extrădare au fost inlocuite cu procedura de aplicare a deciziei cadru 584/JAI privind mandatul de arestare european. Pentru a mai indeplini incă o formalitate, Tribunalul Satu-Mare a emis mandatul de arestare european la data de 24 ianuarie 2006. Degeaba. Pentru că Cehia a formulat o declaraţie potrivit căreia "acest stat aplică procedura de predare in baza unui mandat european de arestare numai pentru fapte săvărşite după data de 1 noiembrie 2004". O soluţie in cazul lui Frantişek Priplata ar fi ca autorităţile romăne să predea dosarul autorităţilor din Cehia pentru a il rejudeca. "Numai in situaţia nedorită in care autorităţile judiciare cehe nu ar recunoaşte hotărărea definitivă pronunţată de instanţa romănă şi, pe cale de consecinţă, ar respinge cererea de preluare a executării pedepsei, s-ar pune problema ca autorităţile romăne să transfere procedura penală către autorităţile cehe, pentru a fi judecat din nou in Republica Cehă, pentru aceleaşi fapte pentru care a fost condamnat de instanţa supremă romănă", a declarat Alexandru Muraru, consilier personal al ministrului Justiţiei.
In dimineaţa zilei de 7 septembrie 2000, Virgil Săhleanu a fost injunghiat mortal de Claudiu Irinel Bahnă şi Ioan Tofan. Criminalii au susţinut că l-au ucis pe Săhleanu la comandă, pentru o sumă mare de bani, promisă de mai multe persoane incomodate de liderul de sindicat. Printre cei care au plătit pentru capul lui Săhleanu se află şi Frantişek Priplata, susţin cei doi asasini. După cinci ani de la asasinat, cetăţeanul ceh Frantişek Priplata a fost condamnat de Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie la opt ani de inchisoare pentru instigare la omor deosebit de grav, in dosarul privind uciderea liderului sindical Virgil Săhleanu de la Tepro Iaşi. Imediat după ce a aflat verdictul, Frantişek Priplata a stat ascuns, iar la data de 28 iunie 2005 a fugit din Romănia in Cehia. Acesta a acordat in luna februarie un interviu in exclusivitate Jurnalului Naţional, in care povestea cu lux de amănunte cum a reuşit să treacă graniţa deghizat in "vagabond". "Eu am mers normal. Dacă mă opreau (n.r. - vameşii), nu ştiu dacă era legal sau ilegal. Aveam actele la mine, nimeni nu mi le-a cerut. Eu am plecat de acolo (n.r. - din Romănia) foarte simplu, foarte uşor. Eram imbrăcat ca un vagabond. Am ieşit ca şi cum aş fi fost angajatul vămii. Aveam o căciulă verde. Eram imbrăcat groaznic. Aveam nişte blugi vechi, nespălaţi. O haină albastru spre verde veche. Nu imi făcusem duş de căteva zile. Eram nebărbierit", ne-a declarat Frantişek Priplata. Acum, procurorii din Oradea l-au trimis din nou in judecată pe Frantişek Priplata pentru trecerea ilegală a frontierei de stat a Romăniei in Ungaria. Un nou termen de judecată va avea loc la data de 29 septembrie 2007.
ASCUNZĂTOAREA. Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie l-a condamnat pe Frantişek Priplata, la data de 2 iunie 2005, la opt ani de inchisoare. Imediat cum a aflat verdictul, Frantişek Priplata a dispărut. Tribunalul Satu-Mare a emis mandatul de executare a pedepsei, mandat care nu a fost pus in aplicare, deoarece Priplata nu a fost de găsit.
S-a ascuns aproximativ o lună, apoi a fugit din Romănia. In timp ce poliţiştii il căutau, Priplata s-a ascuns la sediul firmei lui, Ibarom Import-Export SRL, din Oradea. Tibor Csaba Szabo, angajat ca tămplar-tapiţer la firma Ibarom, declara in 2005 că: "Frantişek Priplata a locuit in ultima perioadă in incinta firmei, intrucăt acolo este şi un apartament, iar in propietate avea şi un autoturism marca Mercedes, inmatriculat cu numere cehe, şi arăt că in acea dimineaţă cănd eu nu l-am mai găsit in incinta firmei, nu mai era nici autoturismul şi cred că a plecat cu acel autoturism". Un alt martor, Ioan Conevalic, declara la parchet in acelaşi an că: "In cursul lunii iunie 2005 a constatat că invinuitul Priplata Frantişek s-a mutat la sediul firmei, unde stătea ascuns, şi că invinuitului ii era teamă că va fi ridicat de organele de poliţie".
CAUTĂRI. Poliţiştii au incercat să dea de urma lui Priplata, dar fără succes. In rechizitoriu se specifică faptul că: "Organele de poliţie au procedat la căutarea condamnatului in vederea punerii in aplicare a mandatului de executare a pedepsei inchisorii. Invinuitul nu a fost găsit la reşedinţa sa declarată din Romănia". La data de 15 iunie 2005 , Priplata a fost dat in consemn la frontieră, iar 15 zile mai tărziu a fost dat in urmărire generală şi in consemn la toate punctele de frontieră. Dar se pare că Priplata a fost cu un pas inaintea autorităţilor romăne pentru că a părăsit ţara la 28 iunie. O lună mai tărziu Priplata avea să participe la o prezentare de modă organizată cu ocazia "festivalului usturoiului" din localitatea Buchlovice, din Cehia.
DEMERSURI. Autorităţile romăne au incercat in repetate rănduri să obţină extrădarea lui Frantişek Priplata, pentru ca acesta să execute pedeapsa de opt ani de inchisoare. La data de 18 august 2005, Ministerul Justiţiei a transmis autorităţilor cehe cererea de extrădare formulată de Curtea de Apel Oradea in privinţa lui Priplata. Tribunalul Regional din Brno a decis la sfărşitul anului 2005 să nu il extrădeze pe Frantişek Priplata. Astfel, primul demers al autorităţilor romăne s-a soldat cu un eşec, deoarece Romănia incă nu era membru al Uniunii Europene, dar şi din cauză că Republica Cehă nu işi extrădează cetăţenii, conform Codului Penal ceh. In schimb, era posibilă numai extrădarea către o ţară a Uniunii Europene in baza unui mandat de arestare european. O dată cu aderarea Romăniei la Uniunea Europeană, procedurile "clasice" de extrădare au fost inlocuite cu procedura de aplicare a deciziei cadru 584/JAI privind mandatul de arestare european. Pentru a mai indeplini incă o formalitate, Tribunalul Satu-Mare a emis mandatul de arestare european la data de 24 ianuarie 2006. Degeaba. Pentru că Cehia a formulat o declaraţie potrivit căreia "acest stat aplică procedura de predare in baza unui mandat european de arestare numai pentru fapte săvărşite după data de 1 noiembrie 2004". O soluţie in cazul lui Frantişek Priplata ar fi ca autorităţile romăne să predea dosarul autorităţilor din Cehia pentru a il rejudeca. "Numai in situaţia nedorită in care autorităţile judiciare cehe nu ar recunoaşte hotărărea definitivă pronunţată de instanţa romănă şi, pe cale de consecinţă, ar respinge cererea de preluare a executării pedepsei, s-ar pune problema ca autorităţile romăne să transfere procedura penală către autorităţile cehe, pentru a fi judecat din nou in Republica Cehă, pentru aceleaşi fapte pentru care a fost condamnat de instanţa supremă romănă", a declarat Alexandru Muraru, consilier personal al ministrului Justiţiei.
Eroul necunoscut
Un rol important in rezolvarea cazului "Virgil Săhleanu" l-a avut fata unui subofiţer de poliţie, care locuia in acelaşi bloc cu liderul de sindicat. Aceasta a coborăt in dimineaţa tragicului eveniment in faţa blocului, pentru că şi-a confundat o rudă apropiată cu Claudiu Irinel Bahnă, unul dintre asasini. Fostul inspector-şef adjunct al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Iaşi, colonelul Dumitru Birliga, declara intr-un interviu acordat lui Cristian Chiriac că: "Unul dintre martorii care au coborăt in acea dimineaţă era fata unui subofiţer, o copilă extraordinar de isteaţă. Intămplarea s-a consumat in felul următor. Această copilă i-a povestit tatălui său că a avut senzaţia că trebuie să-l imbrăţişeze pe unul din cei doi asasini, deoarece i se păruse că este o rudă de-a lor dintr-o comună ieşeană, Focuri. Fiind in impasul acesta (n.r. - cu ancheta), intr-o zi - ştiu că era duminică - am trimis la Focuri imediat maşina, omul respectiv era tehnician veterinar in comuna respectivă, şi l-am dus la Iaşi. Era obosit după o nuntă... Persoana in fond nu avea nici o vină... Da... Faza era foarte tare... Bine, important că nu era el (n.r. - ruda), iar fata, cănd s-a intors spre dănsul, a rămas blocată, fiindcă nu era el. Era altcineva, dar din profil (n.r. - ruda) semăna extraordinar cu unul dintre cei doi criminali, şi mă refer aici la Bahnă. Şi cănd l-am adus, am avut şi eu o reacţie... deşi omul era obosit un pic după nuntă, nu am avut ce face, l-am fotografiat la criminalistică, l-am intors pe toate părţile... Şi atunci am mers la Bahnă". Acest aspect a fost determinant in prinderea criminalilor Claudiu Irinel Bahnă şi Ioan Tofan, condamnaţi la căte 23 de ani de inchisoare fiecare.
