x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

CONTROVERSĂ/A vrut Iuliu Maniu autonomia Ardealului?

0
Autor: Ilarion Tiu 28 Noi 2008 - 00:00
CONTROVERSĂ/A vrut Iuliu Maniu autonomia Ardealului?


Unirea Transilvaniei cu “Vechiul Regat” nu s-a înfăptuit cu uşurinţă, aşa cum lasă să se înţeleagă manualele de istorie, mai vechi, sau mai noi. Evenimentul a depins de împrejurările internaţionale, dar şi de intenţiile liderilor ardeleni.

Proiectul unei Transilvanii autonome îi preocupa pe liderii românilor ardeleni încă din secolul al XIX-lea. Pe atunci, unirea cu România era un vis, politicienii de la nord de Carpaţi dorind să se autoguverneze în cadrul Austro-Ungariei. Ideea a prins contur după izbucnirea primului război mondial, când austriecii şi germanii doreau să le ofere ardelenilor autonomia, în schimbul acordului lor ca România să intre în război alături de Puterile Centrale. În mai 1915 au avut loc chiar negocieri directe în acest sens, între liderii Partidului Naţional Român şi trimişii împăratului german Wilhelm al II-lea. Tratativele au eşuat, datorită opoziţiei lui Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş şi Aurel C. Popovici. Aceştia nu admiteau o alianţă între România şi Austro-Ungaria, care ar fi dus cu siguranţă la abandonarea proiectului unionist.

CONSILIUL DIRIGENT
În toamna anului 1918, autonomia Transilvaniei a devenit din nou subiect de dezbatere în politica internaţională, pe fondul destrămării Austro-Ungariei. Diplomaţii maghiari făceau eforturi disperate să evite desprinderea teritoriilor româneşti, promiţându-le politicienilor ardeleni unele privilegii de auto-guvernare. Pe 13 noiembrie 1918, Oskar Jaszi, ministrul maghiar al minorităţilor, s-a întâlnit cu reprezentanţii Consiliului Naţional Român, la Arad. Deşi iniţial în cadrul şedinţelor plutea o atmosferă de derută şi incertitudine, sosirea lui Iuliu Maniu a doua zi la Arad a tranşat problema – Transilvania se va desprinde de Ungaria şi se va uni cu România.

Atât Iuliu Maniu, cât şi Alexandru Vaida-Voevod şi ceilalţi lideri ai Partidului Naţional Român cunoşteau neajunsurile vieţii politice a “Vechiului Regat”, dar nu puteau să refuze proiectul unirii. Însă un pic de autonomie tot ar fi dorit, fie şi numai pentru a-şi proteja interesele. Nu se împăcau deloc cu ideea că stăpânirea maghiară va fi înlocuită cu “dictatura” Bucureştiului. Prim-ministru era Ionel Brătianu, cunoscut pentru modul său autoritar de a guverna. La urechile ardelenilor ajunseseră zvonuri conform cărora Brătianu îşi socotea subordonaţii nişte “sclavi”, care nu aveau voie să-i iasă din cuvânt.

Declaraţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevedea ca, până la convocarea adunării constituante, Transilvania să fie administrată de un Mare Sfat Naţional. Organismul său executiv se numea Consiliul Dirigent, fiind compus din 15 membri. Aceştia formau un guvern provizoriu al Transilvaniei, sub preşedenţia lui Iuliu Maniu.

CONTACTUL CU “REGĂŢENII”
Iuliu Maniu avea să ia repede contact cu guvernul de la Bucureşti în calitatea sa oficială de preşedinte al Consiliului Dirigent. Iar experienţa nu a fost deloc plăcută! Sosit în Capitală la 24 decembrie 1918, a participat la o şedinţă a Consiliului de Miniştri, unde a expus doleanţelor politicienilor “de peste munţi”. Ardelenii doreau un portofoliu efectiv în Executiv, nu funcţii simbolice, cum le pregătiseră liberalii. La cererea lui Maniu, Ionel Brătianu intrase “în fierbere”, nemulţumit de pretenţiile noilor veniţi. În cele din urmă, guvernul de la Bucureşti a impus regulile jocului, iar Consiliul

Dirigent nu a obţinut decât un ministru fără portofoliu.

Cunoscut pentru calmul său, Iuliu Maniu nu a rispostat faţă de “dictatura regăţenilor”. Urma Conferinţa de Pace, unde românii trebuiau să fie din cale afară de uniţi, pentru a face faţă ofensivei maghiare.

LA CONFERINŢA DE PACE DE LA PARIS
Din partea Consiliului Dirigent, la Paris a plecat o delegaţie condusă de Alexandru Vaida-Voevod. Aceasta se afla în contact permanent cu Iuliu Maniu, care activa la Sibiu (sediul Consiliului). În Capitala franceză au plecat şi o serie de experţi, ceruţi de organizatorii Conferinţei de Pace, pentru a lămuri problemele litigioase ale Transilvaniei. Cu acest prilej, ardelenii au avut parte de un nou “conflict cultural” cu “regăţenii”, care nu aveau deprinderi de lucru organizat, pe comisii. Se supuneau “orbeşte” ordinelor şefului – Ionel Brătianu –, care venea cu soluţii la toate problemele.

Deşi Maniu făcea într-una apel la calm, desfăşurarea evenimentelor la Conferinţa de Pace întărea neîncrederea ardelenilor în politicienii “Vechiului Regat”. Astfel, Ionel Brătianu a refuzat sistematic să le dea transilvănenilor bani din fondurile statului. Spre exemplu, finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării unui centru de presă la Berna. Problema Transilvaniei era insuficient prezentată în gazetele internaţionale, iar crearea centrului de presă a contribuit la ameliorarea acestui neajuns. Câţiva ziarişti străini au făcut chiar deplasări în Ardeal, scriind despre problema unirii românilor şi celorlalţi conaţionali ai lor, de la faţa locului.

AUTONOMIŞTI ŞI UNIONIŞTI
După Conferinţa de Pace, existenţa Consiliul Dirigent era socotită inutilă de majoritatea politicienilor din România Mare. Însă gruparea Maniu-Vaida-Voevod avea dubii că unirea deplină ar fi soluţia bunăstării Transilvaniei, mai ales după experienţele neplăcute din timpul Conferinţei. La 4 februarie 1920, şedinţa Clubului parlamentar al Partidului Naţional Român a luat în dezbatere problema continuităţii Consiliului Dirigent. Proiectul lui Iuliu Maniu prevedea metamorfozarea Consiliului în mai multe directorate ale administraţiei centrale, prin care ardelenii să controleze administraţia provinciei. De partea sa nu a avut decât 33 de membri ai Clubului – din 117 –, restul îmbrăţişând proiectul lui Vasile Goldiş, care prevedea unirea deplină.

Noul guvern condus de Alexandru Averescu nu a mai aşteptat autodizolvarea Consiliului Dirigent, desfinţând prin decret-lege instituţia, la 4 aprilie 1920. Iuliu Maniu s-a supus hotărârii, cu toate că nu era de acord cu aceste maniere “brutale” şi “centraliste”. Până la arestarea sa în 1947, i-a privit deseori cu neîncredere pe “regăţeni”, contestând deprinderile lor “balcanice” de rezolvare a chestiunilor curente ale ţării. Poate i-ar fi convenit o Transilvanie autonomă... Însă nu s-a pronunţat niciodată public, considerând că unirea poate rezista numai prin consolidarea statului naţional.

 
“Minte lipede, îndrumat de o serioasă cultură generală şi om de drept cu o perfectă pregătire teoretică, în ultimele două decenii Maniu a fost un spirit călăuzitor al frământării noastre de peste munţi”
Octavian Goga, 30 august 1915

 

Soldaţii români, apărătorii Vienei

În momentul izbucnirii primului război mondial, Iuliu Maniu era o personalitate a clasei politice româneşti din Transilvania. Avocat al Mitropoliei Unite de la Blaj, se implica activ în problemele curente ale ardelenilor, fiind “luat la ochi” de autorităţile maghiare. Tocmai de aceea a fost mobilizat în mai 1915, deşi în mod normal ar fi trebuit lăsat la vatră, datorită funcţiei sale pe lângă Mitropolia Unită. A luptat pe frontul rus şi italian, iar în vara lui 1918 a dezertat de la postul său din localitatea Piave. Armata imperială era în descompunere, iar Maniu a decis să vină la Arad pentru a contribui la eforturile românilor de a se desprinde de Austro-Ungaria. Ulterior s-a dus la Viena, pentru a reprezenta intersele ardelenilor în Capitala Imperiului. Acolo a găsit o situaţie dezolantă, cu greve şi jafuri. Cu acordul Ministerului de Război, i-a organizat pe soldaţii şi ofiţerii români din jurul Vienei. Unităţile lui de ardeleni au asigurat săptămâni bune ordinea în oraş. Maniu a ajutat chiar la formarea statului cehoslovac, organizându-i pe soldaţii români, prin emisari, la Praga. Oraşul se afla în degringoladă, rămăşiţele armatei imperiale sabotând eforturile de independenţă ale localnicilor. Gărzile româneşti au contribuit la întemeierea unei armate naţionale a cehilor şi slovacilor. Într-un climat de linişte, Consiliului Naţional Cehoslovac a putut funcţiona, punând bazele statului modern Cehoslovacia.

 
Urmează
După “Marea Unire”, politicienii români au înfăptuit concomitent reformele agrară şi electorală. Noile legi s-au aplicat în toate provinciile României Mari. Erau însă mai prejos de promisiuni şi aşteptări.

Citeşte mai multe despre:   special,   national,   maniu,   iuliu maniu,   consiliului,   iuliu,   dirigent

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur
Înainte ca Bucureștiul să se extindă la nivelul la care a ajuns astăzi, zona Lacului Văcărești reprezenta o margine neinteresantă și lipsită de importanță pentru Ceaușescu. Faptul că acolo erau câteva...

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban
Galerie Foto După ce, în plină stare de urgență, Primăria Municipiului Timișoara a contractat lucrări de proiectare și construire a unei fântâni arteziene, în plină stare de alertă, aceeași instituție condusă de...

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România
Galerie Foto Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan, desființează, cu argumente logice, juridice și constituționale, decizia Curții Europene a Drepturilor Omului,...

„Petrov”, surclasat de „Traian”. Document din 1989 al Securității care arată cum Băsescu îl fila și turna pe George Pădure

„Petrov”, surclasat de „Traian”. Document din 1989 al Securității care arată cum Băsescu îl fila și turna pe George Pădure
Galerie Foto Documente incendiare sunt scoase la lumină cu privire la notele informative scrise de Traian Băsescu și ajunse la Securitate, la 31 de ani de la întocmirea lor. O astfel de notă informativă, semnată de sursa...

Agricultura românească intră în zodia cactusului. Clima africană s-a mutat în țara noastră

Agricultura românească intră în zodia cactusului. Clima africană s-a mutat în țara noastră
Galerie Foto Problemele generate de criza sanitară, peste care s-a suprapus o secetă extremă, readuc în atenţie aspecte mai vechi legate de agricultura românească. Este ea pregătită să facă faţă unor crize majore, în ce...

Artrozele sunt cele mai frecvente suferinţe reumatismale

Artrozele sunt cele mai frecvente suferinţe reumatismale
Bolile reumatismale sunt fie de uzură, cum sunt artrozele, fie inflamatorii. În artroze, se roade cartilajul, compoziţia lichidului sinovial de ungere în articulaţii se strică. Afecțiunile reumatismale...

MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”

MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”
Galerie Foto Recent am celebrat ziua nașterii, dar și a morții celui mai mare dramaturg al tuturor timpurilor, William Shakespeare. Televiziunea Română a programat recitalul dumneavoastră „Recitindu-l pe Shakespeare…...

Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători

Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători
Galerie Foto Intenționați să călătoriți, în următoarea perioadă, cu trenul, cu avionul, cu taxiul, la bordul navelor sau al mijloacelor de transport de pasageri? Vă veți gândi de două ori înainte de a o face,...

HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție

HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție
Galerie Foto Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea cere Curții de Apel București suspendarea executării Hotărârii Guvernului României nr. 394, din 19 mai 2020, prin care a fost declarată starea de alertă la nivel național,...

Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență

Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență
Galerie Foto Compania de furnizare a produselor farmaceutice și a echipamentelor medicale controlată de omul de afaceri Octavian Niculescu, denunțătorul principal din dosarul DNA în care este judecată Sorina Pintea, a primit,...

Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”

Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”
Galerie Foto Colonelul Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, îi acuză pe procurorii DIICOT care instrumentează dosarul “Black Cube” că au săvârșit infracțiunea de rupere a sigiliilor de pe o probă de la dosar. Acesta...

Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban

Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban
Ignoranță, neglijență sau decizie deliberată de a ascunde un mare pericol care amenința și România? Acestea sunt variantele în care poate fi înscrisă trecerea sub tăcere de către Guvernul României a unui...

„Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”

„Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”
Coronavirusul surprinde mereu lumea cu aspecte nebănuite privind cruzimea lui, căci colţii cu care muşcă din sănătatea oamenilor sunt numeroşi. Cercetările au arătat că la 4% din cazurile de coronavirus...

Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență

Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență
Compania care a furnizat, în toamna anului trecut, Serviciului de Telecomunicații Speciale, celebrele tablete folosite pentru scanarea cărților de identitate la alegerile prezidențiale, a fost contractată, cu o zi...

Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”

Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”
În contextul pandemiei, George Soros a răspuns întrebărilor lui Gregor Peter Schmitz, redactor-șef Augsburger Allgemeine.   GREGOR PETER SCHMITZ: Ați trecut în viață prin multe crize. Se compară...
Serviciul de email marketing furnizat de