Copacii din Parcul Bordei, pusi la pamant

Copacii din Parcul Bordei, luat sub stapanire de Costel Constanda prin amabilitatea Primariei Capitalei, au fost taiati fara nici o jena. Ba mai mult, acordul pentru aceasta fapta "mareata" a fost dat inca de pe vremea cand Traian Basescu era primar general si semnat, in prima faza, de Sulfina Barbu, sefa Directiei Protectiei Mediului pe vremea aceea.

Zilele trecute, aproximativ 120 de copaci din Parcul Bordei au fost secerati dintr-o rasuflare. Comanda a fost data de Costel Constanda, persoana care detine parcul, si executata sub protectia unor aprobari date de mai multe comisii si directii din Primaria Capitalei.

Intentia lui Constanda de a taia pomii a fost inca din ziua in care a intrat in posesia parcului. Nu de alta, dar voia sa ridice un cartier de vile de lux. Nu putea sa construiasca nimic printre copaci, asa ca a trecut la fapte. Si a avut si aprobari, multe la numar. Prima care a girat taierea copacilor a fost Sulfina Barbu, actualul ministru al Mediului, fost director al Directiei Protectiei Mediului din Primaria Capitalei.

La data de 23.07.2004, cand la sefia Capitalei se afla actualul presedinte Traian Basescu, doamna Sulfina aproba taierea a 128 de copaci din Parcul Bordei. Motivul, des intalnit in astfel de situatii, a fost evident si de data asta ca arborii erau uscati. Din diferite motive, decizia nu a fost luata pe moment, insa a fost pusa in aplicare acum.

APROBARI PESTE APROBARI. Conform legii, proprietarul Parcului Bordei nu trebuie sa se atinga de nici un copac, lucru promis chiar de Traian Basescu. Numai ca nimic n-a stat in calea lui Costel Constanda. El a revenit la data de 6.09.2005 si a cerut Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB), precum si consilierilor generali din cadrul Comisiei de Ecologie si Protectia Mediului defrisarea a 121 de copaci. Iar dorinta i-a fost indeplinita. Tudor Gheorghe, director adjunct al ALPAB, Stelian Ifrim, director adjunct al Directiei de Mediu din cadrul Municipalitatii, precum si consilierii generali din Comisia de protectie a mediului (Mioara Radu, Tudor Popesci Cristian, Isabela Robe, Florescu Dragos, Stelian Galetuse, Antonel Tanase si Marian Zlotea) au fost de acord cu taierea copacilor din Parcul Bordei.

SANCTIUNI. Cazul a fost semnalat la Primaria Capitalei de "Jurnalul National", iar Razvan Murgeanu, viceprimar general, a reactionat imediat. "Am oprit taierea copacilor. Il voi sanctiona pe Stelian Ifrim pentru ca a aprobat acest lucru. In calitatea sa de director al Directiei de Mediu trebuia sa ma informeze despre solicitarea venita din partea lui Costel Constanda. Indiferent cate aprobari mai erau, eu nu-i dadeam voie sa taie nici un copac. Am constituit si o comisie care va ancheta cazul", ne-a spus Murgeanu.

Interesant este modul in care angajatii administratiei locale au motivat defrisarea arborilor. Smecherie, smecherie, dar macar sa fie trecuta si pe hartie. "Datorita conditiilor de mediu nefavorabile s-au prabusit unele exemplare. La verificarea pe teren a fost inventariat urmatorul material dendrologic, cu crestere inclinata, cu scorbura la colet sau uscat in diferite procente", acestea au fost motivele cu ajutorul carora Constanda a reusit sa obtina aprobarea pentru defrisare. Penibilul situatiei nu s-a oprit aici. Pentru ca actele eliberate de la Primaria Capitalei sa iasa "beton", va prezentam si ce-au scris "specialistii" la fiecare arbore care urma sa fie taiat. "Tilia (tei) prezinta ciuperci saprofite si urme de carii, Dud cu scorbura pe sarpante, Fraxinus (frasin) cu scorbura pe trunchi cu deschidere 1m, Catalpa (arbore decorativ) prezinta trunchiul fisurat, Prunus (prun) are crestere inclinata 20 de grade si scorburi pe trunchi". Cu alte cuvinte, o adevarata teza de doctorat pusa pe hartie de meseriasii municipalitatii si o mana de ajutor data lui Constanda pentru a-si urma scopul.

Curios este ca angajatii Primariei au omis sa ia in calcul faptul ca Parcul Bordei a fost incadrat la V4 (zona verde) si, conform Hotararii 269 din 2000, este considerat zona de protectie a Lacului Floreasca. Proprietarul nu poate sa construiasca decat pe o suprafata de 15%, iar inaltimea maxima a cladirilor nu trebuie sa depaseasca doua niveluri.

ISTORIC. Scandalul iscat in jurul retrocedarii Parcului Bordei unei persoane private a inceput in septembrie 2003. Fratii Lincaru, primii proprietari ai parcului, au castigat in instanta dreptul de proprietate asupra a 18.000 de metri patrati de teren din zona Satului Francez. Cum Primaria Capitalei nu putea sa-i retrocedeze terenul in cauza pe motiv ca il inchiriase deja societatii World Trade Center, a facut o fapta "buna" si i-a dat familiei Lincaru 33.000 de metri patrati de teren in Strada Turgheniev nr. 11-15 si Bulevardul Aviatorilor 110-112, Sector 1, adica actualul amplasament al Parcului Bordei. Lincaru a primit un teren mai mare si intr-o zona ultracentrala pentru ca functionarii care se ocupau cu aplicarea Legii 10/2001 au spus ca in parc nu exista utilitatile pe care le avea terenul din Satul Francez. Decizia a socat pe toata lumea la vremea respectiva. Imediat, fratii Lincaru au vandut terenul lui Costel Constanda.

INAUGURAT DE CASA REGALA

Gradina Bordei a fost atestata inca din 1895, iar Parcul Bordei a fost inaugurat in 1936 o data cu Parcul Herastrau de Carol al II-lea. Incarcat de istorie si de amintirile bucurestenilor, Parcului Bordei i s-a furat identitatea. Asta in conditiile in care spatiile verzi ale Bucurestiului sunt pe cale de disparitie. Daca in 1989, in Capitala erau 34,7 milioane mp de spatii verzi, in 1995 suprafata scazuse la 22,8 milioane mp, in 2001 la 17,8 milioane mp, iar in prezent se estimeaza la aproximativ 15 milioane mp. Normele internationale prevad minimum 12 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor. Unui bucurestean ii revin doar intre 3 si 4 mp.