x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Coroana de oţel, emblema regalităţii

0
Autor: Adrian Buga 09 Mai 2010 - 00:00
Coroana de oţel, emblema regalităţii Colecţia Adrian Buga/
Vezi galeria foto


Începând cu anul 1881, ziua de 10 Mai capătă, pe lângă semnificaţia venirii lui Carol I în România şi a proclamării independenţei de către acesta, şi pe aceea de zi a Regalităţii, sărbătoarea naţională a României până în 1947. Ne putem înţelege istoria prin zilele care au marcat-o şi prin obiectele-simbol pe care le-a lăsat în urmă.

Ziua de 10 Mai - zi de mare sărbătoare - şi Coroana de oţel a Regelui Carol I - simbolul puterii şi al demnităţii suverane - sunt punctul de plecare al unei vieţi noi şi înălţătoare a poporului român, o fereastră deschisă către trecut şi un simbol viu pentru generaţiile de astăzi şi de mâine.

Colonelul P.V. Năsturel scria despre acele zile de sărbătoare: "Pe 9 Mai 1881, la ora 6:00 seara, două trăsuri de gală ale Curţii regale, escortate de două plutoane de jandarmi şi de un escadron de roşiori, au mers, conform ceremonialului stabilit, la preşedinţia Consiliului de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministrul de Finanţe au luat loc în prima trăsură, ţinând coroanele regale pe perne de catifea roşie. Pornirea cortegiului spre Mitropolie a fost anunţată prin 21 lovituri de tunuri.

La intrarea în biserică I.P.S.S. Mitropolitul Primat a primit coroanele şi le-a aşezat în faţa Iconostasului în mijlocul a patru drapele ale armatei din cele decorate cu Steaua României în Războiul de Independenţă. Serbările Încoronării au început la 10 Mai 1881. Regele Carol şi Regina Elisabeta, împreună cu Principele Leopold de Hohenzollern şi cu fiii acestuia, Principii Carol şi Ferdinand, au pornit din gara palatului Cotroceni cu un tren al Curţii şi au sosit la ora 11:00 în Gara de Nord.

De aici, întregul cortegiu care aştepta sosirea Suveranilor se puse în mişcare şi ajunse la ora 12:00 la poalele dealului Mitropoliei, unde Majestăţile Lor au fost întâmpinate de toţi Mitropoliţii şi Episcopii eparhioţi în veşmintele sacerdotale. Regele şi Regina intrară în biserică şi îşi făcură rugăciunea la icoane, înaintea cărora erau coroanele. De aici au pornit spre locul unde urma să se celebreze serviciul divin." (P.V. Năsturel, Medaliile şi decoraţiunile române. Coroana de Oţel a României, Tiparul, Bucureşti, 1901).

Patru generali au luat coroanele înconjurate de cele patru drapele din biserică, şi le-au aşezat în faţa Suveranilor pentru a începe ceremonia binecuvântării coroanelor. 101 de lovituri de tun, acompaniate de sunetul muzicii militare, anunţau ţării sfinţirea preţioaselor odoare, în timp ce acestea erau purtate solemn spre Palatul Regal de patru generali, asistaţi de patru colonei.

Aşezând coroanele în faţa tronului, preşedintele Senatului, Dimitrie Ghica, rosti în numele ambelor corpuri legiuitoare următoarea alocuţiune închinată Suveranilor şi augustelor Lor rude "(...) Poartă Sire, poartă Doamnă, cu fală şi credinţă această coroană regală, ea stă neclintită pe capetele Voastre, căci s-a oţelit prin sângele nostru şi s-a întărit prin devotamentul şi iubirea noastră. (...)

Astăzi România se încoronează pe sine însăşi, punând Coroana Regală pe capetele Majestăţilor Voastre". Suveranul, primind Coroana din mâinile preşedintelui Senatului, spuse: "Primesc cu mândrie, ca simbol al independenţei şi al ţărei României, această coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noştri, sfinţită de biserică. Ea va fi păstrată ca o comoară preţioasă, amintind momentele grele şi timpurile glorioase ce am străbătut împreună.

Ea va arăta generaţiilor viitoare voinicia Românilor din ăst timp şi unirea care a domnit între ţară şi Domn. Pentru Regină şi pentru Mine însă, coroana cea mai frumoasă este şi rămâne dragostea şi încrederea poporului pentru care nu am decât un gând - mărirea şi fericirea lui - în acest moment Regele înălţă coroana deasupra capului Său fiind salutat prin urări nesfârşite. Să ne unim în faţa acestor steaguri care au strălucit pe câmpul de onoare, în faţa acestor coroane, embleme ale Regatului, împrejurul cărora naţiunea se va strânge ca ostaşii în jurul drapelului." (Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I. Cuvântări şi Acte, Ediţia Academiei Române, Bucureşti, 1897)



Tradiţia coroanei de oţel este întâlnită încă de la regii lombarzi. Coroana de fier a vechilor regi ai Lombardiei se compunea dintr-un cerc de fier acoperit cu lame de aur. Ea a fost făcută astfel în scopul de a arăta acelui care avea să o poarte ca această coroană este o datorie a cărei incomoditate este ascunsă sub o strălucire înşelătoare.

Legenda pretinde că fierul interior provine de la unul din cuiele cele lungi care au servit la crucificarea Mântuitorului. Cu această coroană, creată în anul 594, s-au încoronat pe rând: Carol cel Mare (Charlemagne) în 774, când a fost uns rege al lombarzilor; Frederic al IV-lea, încoronat la Roma în 1452; Carol Quintul în 1530 la Bolonia, iar Napoleon la 26 mai 1805, la Milan. Cu această ocazie împăratul a repetat fraza primului care a purtat coroana: "Dieu me l'a donnée, gare ŕ qui y touchera! ".(Dumnezeul mi-a dat-o, vai de cel ce o va atinge!).

Coroana este emblema regalităţii. Regii nu erau cu adevărat regi decât după încoronare, actele lor devenind legitime şi definitive după ce sfântul metal le atingea fruntea. Pentru ideea coroanei de oţel a României promotorul a fost însuşi Carol I, care a voit să simbolizeze astfel temeinicia domniei sale, precum şi nestrămutata Lui încredere în credinţa, devotamentul şi vitejia poporului român, gata a se sacrifica pentru ţară, Rege şi Legea strămoşească.

De la 14 Martie 1881, când s-a proclamat regalitatea română, şi până la 10 Mai, când s-a sfinţit coroana de oţel şi s-a încoronat primul rege român în persoana augustă a Domnului Carol I, nimeni nu a ştiut despre proiectul coroanei de oţel. La ordinul expres al regelui Carol I, Arsenalul Armatei a făurit coroana regală din metalul unuia dintre numeroasele tunuri luate ca trofee de la inamic în bătălia de la Plevna, la 28 noiembrie 1877.

Coroana de oţel a fost făurită de către elevii şi soldaţii meseriaşi ai Arsenalului Armatei din Bucureşti. S-au făcut trei modele aproape identice. Unul dintre ele a rămas la Muzeul Arsenalului, nefiind terminat, cercul frontal diferind de acela al celorlalte două modele. Al doilea, modificat, a fost aşezat pe globul purtat de aquila din vârful unei coloane de piatră din Bulevardul Carol, Piaţa C.A. Rosetti. Al treilea model este cel primit de Regele Carol I, sfinţit la Mitropolia din Bucureşti în ziua de 10 mai 1881 şi se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane şi tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre preţioase, toate stilizate din oţel.

Cele opt fleuroane sunt unite, în vârful coroanei, de crucea Trecerea Dunării. Coroana cântăreşte 1.115 grame şi este realizată din zburătura unui tun (partea din faţă a ţevii) de calibru 90 mm, fabricat la F. Wöhlert din Berlin. Spre a comemora faptele strălucite săvârşite de ţară şi Domnul Carol, pe tun, sub turaua otomană care poartă semnătura sultanului Abd Al-Hamid nepotul lui Mahmud întotdeauna Victorios, este scrisă următoarea inscripţie: DIN ACEST TVN LVAT DE OASTEA ROMÂNEASCĂ LA PLEVNA ÎN XXVIII NOEMVRIE MDCCCLXXVII S'A LUCRAT ÎN ARSENAL COROANA DE OCEL A REGELUI ROMÂNIEI CAROL I - X MAI MDCCCLXXXI. Tunul s-a păstrat în Muzeul Arsenalului până la desfiinţarea muzeului, apoi a fost mutat în actualul Muzeu Militar Naţional.

Cu ocazia proclamării Regatului, Carol I a instituit cel de-al doilea ordin naţional românesc, Coroana României, şi a specificat în Regulamentul de înfiinţare al decoraţiei, ca micuţa coroană din centru să fie din oţelul aceluiaşi tun capturat la Plevna.

Istoria nu este numai o enumerare de întâmplări, ci este mai ales o expunere a eforturilor depuse de popoare pentru a-şi asigura dezvoltarea morală şi materială şi pentru ca prin aceste silinţe să-şi găsească un loc în progresul cultural al omenirii. Este util şi necesar pentru orice popor a-şi da seama de rostul mersului său, amintindu-şi trecutul şi examinând prezentul în lumina progreselor făcute de înaintaşii lor.

Citeşte mai multe despre:   special,   ziua regelui,   carol i,   monarhie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Regele Ferdinand revine la Oradea, după 100 de ani

Regele Ferdinand revine la Oradea, după 100 de ani
Foarte mulți români, nu doar orădenii, sunt revoltați, în aceste zile, după ce au văzut statuia voievodului Mihai Viteazul dată jos de pe soclu, în centrul orașului Oradea. Foarte puțini ştiau însă că pe...

Securiştii care au lucrat cu Băsescu înainte de ’89, colaboratori politici ai acestuia după 2004

Securiştii care au lucrat cu Băsescu înainte de ’89, colaboratori politici ai acestuia după 2004
Galerie Foto Toţi foştii agenţi şi ofiţerii de securitate care ar putea să elucideze trecutul de colaborator al lui Traian Băsescu, posesorul numelui de cod “Petrov”, au primit, după Revoluţie, dar cu precădere în...

O incursiune în lumea „foarte oltenilor”. Băilești. Realitatea e mai haioasă ca bancurile

O incursiune în lumea „foarte oltenilor”. Băilești. Realitatea e mai haioasă ca bancurile
Galerie Foto Se spune că sunt câteva locuri pe care este obligatoriu să le vizitezi în viață. Piramidele, Babilonul, Marele Canion, Cascada Niagara. Dar eu spun că Băileștiul trebuie inclus în acest „must do it”. Este...

Procurorul DNA, schimbat cu cel de la SIIJ în dosarul Alinei Bica

Procurorul DNA, schimbat cu cel de la SIIJ în dosarul Alinei Bica
Instanţa supremă consideră că poate participa la procesul în care se rejudecă apelul Alinei Bica doar un procuror de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, şi nu procurorul desemnat de DNA....

Poliartrita reumatoidă este sistemică: atacă şi inima, plămânii, rinichii, sistemul nervos

Poliartrita reumatoidă este sistemică: atacă şi inima, plămânii, rinichii, sistemul nervos
În capitolul medicinii despre bolile reumatismale se încadrează două categorii: boli de uzură, de degradare a articulaţiilor, boli degenerative şi boli reumatismale inflamatorii, mai puţine, dar mai grave. Cea...

Ancheta în afacerea „Peştele contaminat” va urca spre înalţi funcţionari ai statului

Ancheta în afacerea „Peştele contaminat” va urca spre înalţi funcţionari ai statului
Galerie Foto Afacerea “Peştele contaminat”, care a ieşit la iveală în aceste zile, după ce procurorul Teodor Niţă, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a luat urma unei reţele...

Ziua cuţitelor lungi. Verdictele care pot arunca în aer alegerile

Ziua cuţitelor lungi. Verdictele care pot arunca în aer alegerile
Galerie Foto Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, astăzi, un nou termen în apelul formulat de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în ceea ce presa a numit “Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”. Este f...

Înalta Curte a achitat-o pe Kovesi înainte de proces

Înalta Curte a achitat-o pe Kovesi înainte de proces
Judecătoarea Francisca Vasile, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a dispus ridicarea măsurii controlului judiciar instituit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie pe numele...

Sindromul „burnout” distruge și afacerea, nu doar angajații

Sindromul „burnout” distruge și afacerea, nu doar angajații
Una dintre „maladiile” contemporane care afectează, în egală măsură, angajații și companiile, este sindromul „burnout”. Atunci când oamenii sunt suprasolicitați și încearcă să rezolve toate...

O bancă nu-şi poate recupera datoriile de la o companie debitoare din cauza SRI

O bancă nu-şi poate recupera datoriile de la o companie debitoare din cauza SRI
Galerie Foto Aflată în procedura insolvenţei, compania Mira Telecom, abonată, de ani de zile, la contracte importante încheiate cu structurile de forţă ale statului, se află în litigiu cu Banca Transilvania. Mai exact,...

Minunile Poliției Locale: a pus cetățenii să atace metroul

Minunile Poliției Locale: a pus cetățenii să atace metroul
Galerie Foto Primăria Sectorului 4 din Bucureşti este decisă să facă ordine în construcţii şi a dispus demolarea tuturor construcţiilor ridicate ilegal în aria sa de acoperire. Numai că în graba lor de a se conforma ordin...

Povestea românilor care au ajuns în Coreea de Nord

Povestea românilor care au ajuns în Coreea de Nord
Galerie Foto Alexandra şi Adrian sunt doi tineri pasionaţi de călătorii, care îşi transformă fiecare vacanţă în documentare filmate pe care le postează pe canalul lor de youtube. Cei doi nu pot sta liniştiţi la plajă,...

Planul de anihilare a Secţiei speciale. Cum pot fi blocate dosarele lui Kovesi

Planul de anihilare a Secţiei speciale. Cum pot fi blocate dosarele lui Kovesi
Galerie Foto Numirea, de către Camera Deputaţilor, a procurorului Gheorghe Stan, şef în funcţie al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ca judecător în cadrul Curţii Constituţionale are un...

Antitusivele, doar la recomandarea medicului

Antitusivele, doar la recomandarea medicului
Cu privire la plămâni şi boli ale aparatului respirator,  circulă în populaţie o serie de variante inexacte de tratamente şi modul lor de administrare. Prin urmare, încercăm să limpezim legendele din popor...

Candidat PLUS, salariat la o firmă cu contracte date de PSD şi plătit de o companie care a sponsorizat PDL

 Candidat PLUS, salariat la o firmă cu contracte date de PSD şi plătit de o companie care a sponsorizat PDL
Galerie Foto Banul nu are culoare politică. Nici atunci când beneficiarul face politică antisistem politic, aşa cum este cazul lui Dragoş Pîslaru, candidat din partea formaţiunii lui Dacian Cioloş pentru un fotoliu de...
Serviciul de email marketing furnizat de