x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Coroana de oţel, emblema regalităţii

0
Autor: Adrian Buga 09 Mai 2010 - 00:00
Coroana de oţel, emblema regalităţii Colecţia Adrian Buga/
Vezi galeria foto


Începând cu anul 1881, ziua de 10 Mai capătă, pe lângă semnificaţia venirii lui Carol I în România şi a proclamării independenţei de către acesta, şi pe aceea de zi a Regalităţii, sărbătoarea naţională a României până în 1947. Ne putem înţelege istoria prin zilele care au marcat-o şi prin obiectele-simbol pe care le-a lăsat în urmă.

Ziua de 10 Mai - zi de mare sărbătoare - şi Coroana de oţel a Regelui Carol I - simbolul puterii şi al demnităţii suverane - sunt punctul de plecare al unei vieţi noi şi înălţătoare a poporului român, o fereastră deschisă către trecut şi un simbol viu pentru generaţiile de astăzi şi de mâine.

Colonelul P.V. Năsturel scria despre acele zile de sărbătoare: "Pe 9 Mai 1881, la ora 6:00 seara, două trăsuri de gală ale Curţii regale, escortate de două plutoane de jandarmi şi de un escadron de roşiori, au mers, conform ceremonialului stabilit, la preşedinţia Consiliului de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministrul de Finanţe au luat loc în prima trăsură, ţinând coroanele regale pe perne de catifea roşie. Pornirea cortegiului spre Mitropolie a fost anunţată prin 21 lovituri de tunuri.

La intrarea în biserică I.P.S.S. Mitropolitul Primat a primit coroanele şi le-a aşezat în faţa Iconostasului în mijlocul a patru drapele ale armatei din cele decorate cu Steaua României în Războiul de Independenţă. Serbările Încoronării au început la 10 Mai 1881. Regele Carol şi Regina Elisabeta, împreună cu Principele Leopold de Hohenzollern şi cu fiii acestuia, Principii Carol şi Ferdinand, au pornit din gara palatului Cotroceni cu un tren al Curţii şi au sosit la ora 11:00 în Gara de Nord.

De aici, întregul cortegiu care aştepta sosirea Suveranilor se puse în mişcare şi ajunse la ora 12:00 la poalele dealului Mitropoliei, unde Majestăţile Lor au fost întâmpinate de toţi Mitropoliţii şi Episcopii eparhioţi în veşmintele sacerdotale. Regele şi Regina intrară în biserică şi îşi făcură rugăciunea la icoane, înaintea cărora erau coroanele. De aici au pornit spre locul unde urma să se celebreze serviciul divin." (P.V. Năsturel, Medaliile şi decoraţiunile române. Coroana de Oţel a României, Tiparul, Bucureşti, 1901).

Patru generali au luat coroanele înconjurate de cele patru drapele din biserică, şi le-au aşezat în faţa Suveranilor pentru a începe ceremonia binecuvântării coroanelor. 101 de lovituri de tun, acompaniate de sunetul muzicii militare, anunţau ţării sfinţirea preţioaselor odoare, în timp ce acestea erau purtate solemn spre Palatul Regal de patru generali, asistaţi de patru colonei.

Aşezând coroanele în faţa tronului, preşedintele Senatului, Dimitrie Ghica, rosti în numele ambelor corpuri legiuitoare următoarea alocuţiune închinată Suveranilor şi augustelor Lor rude "(...) Poartă Sire, poartă Doamnă, cu fală şi credinţă această coroană regală, ea stă neclintită pe capetele Voastre, căci s-a oţelit prin sângele nostru şi s-a întărit prin devotamentul şi iubirea noastră. (...)

Astăzi România se încoronează pe sine însăşi, punând Coroana Regală pe capetele Majestăţilor Voastre". Suveranul, primind Coroana din mâinile preşedintelui Senatului, spuse: "Primesc cu mândrie, ca simbol al independenţei şi al ţărei României, această coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noştri, sfinţită de biserică. Ea va fi păstrată ca o comoară preţioasă, amintind momentele grele şi timpurile glorioase ce am străbătut împreună.

Ea va arăta generaţiilor viitoare voinicia Românilor din ăst timp şi unirea care a domnit între ţară şi Domn. Pentru Regină şi pentru Mine însă, coroana cea mai frumoasă este şi rămâne dragostea şi încrederea poporului pentru care nu am decât un gând - mărirea şi fericirea lui - în acest moment Regele înălţă coroana deasupra capului Său fiind salutat prin urări nesfârşite. Să ne unim în faţa acestor steaguri care au strălucit pe câmpul de onoare, în faţa acestor coroane, embleme ale Regatului, împrejurul cărora naţiunea se va strânge ca ostaşii în jurul drapelului." (Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I. Cuvântări şi Acte, Ediţia Academiei Române, Bucureşti, 1897)



Tradiţia coroanei de oţel este întâlnită încă de la regii lombarzi. Coroana de fier a vechilor regi ai Lombardiei se compunea dintr-un cerc de fier acoperit cu lame de aur. Ea a fost făcută astfel în scopul de a arăta acelui care avea să o poarte ca această coroană este o datorie a cărei incomoditate este ascunsă sub o strălucire înşelătoare.

Legenda pretinde că fierul interior provine de la unul din cuiele cele lungi care au servit la crucificarea Mântuitorului. Cu această coroană, creată în anul 594, s-au încoronat pe rând: Carol cel Mare (Charlemagne) în 774, când a fost uns rege al lombarzilor; Frederic al IV-lea, încoronat la Roma în 1452; Carol Quintul în 1530 la Bolonia, iar Napoleon la 26 mai 1805, la Milan. Cu această ocazie împăratul a repetat fraza primului care a purtat coroana: "Dieu me l'a donnée, gare ŕ qui y touchera! ".(Dumnezeul mi-a dat-o, vai de cel ce o va atinge!).

Coroana este emblema regalităţii. Regii nu erau cu adevărat regi decât după încoronare, actele lor devenind legitime şi definitive după ce sfântul metal le atingea fruntea. Pentru ideea coroanei de oţel a României promotorul a fost însuşi Carol I, care a voit să simbolizeze astfel temeinicia domniei sale, precum şi nestrămutata Lui încredere în credinţa, devotamentul şi vitejia poporului român, gata a se sacrifica pentru ţară, Rege şi Legea strămoşească.

De la 14 Martie 1881, când s-a proclamat regalitatea română, şi până la 10 Mai, când s-a sfinţit coroana de oţel şi s-a încoronat primul rege român în persoana augustă a Domnului Carol I, nimeni nu a ştiut despre proiectul coroanei de oţel. La ordinul expres al regelui Carol I, Arsenalul Armatei a făurit coroana regală din metalul unuia dintre numeroasele tunuri luate ca trofee de la inamic în bătălia de la Plevna, la 28 noiembrie 1877.

Coroana de oţel a fost făurită de către elevii şi soldaţii meseriaşi ai Arsenalului Armatei din Bucureşti. S-au făcut trei modele aproape identice. Unul dintre ele a rămas la Muzeul Arsenalului, nefiind terminat, cercul frontal diferind de acela al celorlalte două modele. Al doilea, modificat, a fost aşezat pe globul purtat de aquila din vârful unei coloane de piatră din Bulevardul Carol, Piaţa C.A. Rosetti. Al treilea model este cel primit de Regele Carol I, sfinţit la Mitropolia din Bucureşti în ziua de 10 mai 1881 şi se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane şi tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre preţioase, toate stilizate din oţel.

Cele opt fleuroane sunt unite, în vârful coroanei, de crucea Trecerea Dunării. Coroana cântăreşte 1.115 grame şi este realizată din zburătura unui tun (partea din faţă a ţevii) de calibru 90 mm, fabricat la F. Wöhlert din Berlin. Spre a comemora faptele strălucite săvârşite de ţară şi Domnul Carol, pe tun, sub turaua otomană care poartă semnătura sultanului Abd Al-Hamid nepotul lui Mahmud întotdeauna Victorios, este scrisă următoarea inscripţie: DIN ACEST TVN LVAT DE OASTEA ROMÂNEASCĂ LA PLEVNA ÎN XXVIII NOEMVRIE MDCCCLXXVII S'A LUCRAT ÎN ARSENAL COROANA DE OCEL A REGELUI ROMÂNIEI CAROL I - X MAI MDCCCLXXXI. Tunul s-a păstrat în Muzeul Arsenalului până la desfiinţarea muzeului, apoi a fost mutat în actualul Muzeu Militar Naţional.

Cu ocazia proclamării Regatului, Carol I a instituit cel de-al doilea ordin naţional românesc, Coroana României, şi a specificat în Regulamentul de înfiinţare al decoraţiei, ca micuţa coroană din centru să fie din oţelul aceluiaşi tun capturat la Plevna.

Istoria nu este numai o enumerare de întâmplări, ci este mai ales o expunere a eforturilor depuse de popoare pentru a-şi asigura dezvoltarea morală şi materială şi pentru ca prin aceste silinţe să-şi găsească un loc în progresul cultural al omenirii. Este util şi necesar pentru orice popor a-şi da seama de rostul mersului său, amintindu-şi trecutul şi examinând prezentul în lumina progreselor făcute de înaintaşii lor.

Citeşte mai multe despre:   special,   ziua regelui,   carol i,   monarhie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Naty Badea: Poezia e ca spălatul pe dinți, o scriu zilnic. Romanul e altceva

Naty Badea: Poezia e ca spălatul pe dinți, o scriu zilnic. Romanul e altceva
Naty Badea a făcut trecerea de la poezie la roman. "Rămâi cu bine! Rămâi cu mine!" este primul volum lansat de Naty. Este o poveste de dragoste emoționantă, cu un final atipic. Romanul a fost scris în întregime...

Protezele în artroză se pun după ce s-au epuizat tratamentele nechirurgicale

Protezele în artroză se pun după ce s-au epuizat tratamentele nechirurgicale
Există două mari categorii de boli reumatismale, cele de uzură, cum sunt artrozele, şi altele, inflamatorii, mai grave şi mai rare. Despre aceste boli, explică reumatologul Florin Rădulescu....

Suspiciuni de încălcare a legii în cazul pensionării lui Augustin Lazăr

Suspiciuni de încălcare a legii în cazul pensionării lui Augustin Lazăr
Galerie Foto Graba cu care Secţia pentru Procurori de la CSM a decis să aprobe cererea de pensionare a lui Augustin Lazăr, începând chiar cu ziua în care i se termină, la termen, mandatul de procuror general al României, dar...

Poprită într-un dosar de executare silită, o companie deţinută de mama lui Puiu Popoviciu îşi majorează capitalul

Poprită într-un dosar de executare silită, o companie deţinută de mama lui Puiu Popoviciu îşi majorează capitalul
Galerie Foto În timp ce unele dintre companiile pe care omul de afaceri Puiu Popoviciu le mai deţine, încă, în România, prin intermediul mamei sale, în vârstă de 89 de ani, trag oblonul, o altă societate din siajul...

Cum creştem copii generoşi

Cum creştem copii generoşi
Generozitatea şi empatia sunt abilităţi ce pot fi învăţate de copii încă de la vârste fragede. Uneori, dorinţa unui copil de a împărți mâncarea sau o jucărie nu vine natural, însă nu trebuie să vă...

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună
Augustin Lazăr alege să-și finalizeze cariera de procuror în cel mai urât mod posibil. Luptându-se să rămână în funcția de procuror general, până în ultima zi a mandatului, deși, încă de acum șase luni...

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți
Galerie Foto Scriitorul Radu Găvan şi-a cucerit cititorii prin stilul său direct. „Diavoli fragili" este al treilea roman al autorului, un roman întunecat dar din care reiese dragostea pentru literatură. O carte despre fragili...

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă
Un bau-bau mai recent sperie lumea: osteoporoza. Adică, prin pierderea de masă osoasă, se şubrezesc oasele şi apar fracturi la căderi banale. Sunt atacate de osteoporoză mai cu seamă femeile, după instalarea...

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg
Cu două săptămâni înainte de Paște, în Piața Obor, un kilogram de struguri e mai ieftin decât 2 legături de ceapă. Nu e scumpă ceapa, cum s-ar putea crede, ci strugurii sunt cei care au eclipsat verdețurile...

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei
Galerie Foto Una dintre încercările disperate de a anihila Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, structura de parchet care investighează “unităţile de elită” ale DNA din Ploieşti şi Oradea, care a...

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor
Într-unul dintre multele mandate pe care actualul preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, le-a avut în calitate de primar al Sibiului, acesta a încercat să desfiinţeze reglementările legale care dădeau dr...

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia
Galerie Foto Curtea Constituţională va decide, astăzi, dacă va admite sau nu sesizarea făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură...

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”
Galerie Foto Dacă până acum un deceniu bolile de inimă şi infarctul miocardic păreau apanajul persoanelor cu vârste mai înaintate, în ultimii ani tot mai mulţi tineri sub 40 de ani ajung pe masa de operație şi chiar mor...

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele
Un pas important făcut de chirurgie a însemnat extinderea intervenţiilor minim invazive. Nu se mai practică o tăietură mare, cu bisturiul, ca în chirurgia clasică, se fac 2-3 incizii mici, cât butoniera de la c

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora

Torţionarul C.I.-ist Gheorghe Lazăr compromitea deţinuţii. Procurorul Augustin Lazăr se opunea eliberării acestora
Galerie Foto Dezvăluirile legate de modul în care Comisia de Liberări Condiţionate de la Penitenciarul Aiud, din perioada 1985-1986, condusă de actualul procuror general Augustin Lazăr, a refuzat, de două ori, eliberarea...
Serviciul de email marketing furnizat de