x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cristian Cioacă - Partea nevăzută a interviului

0
Autor: Adriana Oprea-Popescu 08 Sep 2008 - 00:00
Cristian Cioacă - Partea nevăzută a interviului


"Copilului ăluia îi voi explica că într-o bună zi mama lui a ieşit pe uşă"
Din momentul în care i s-a demonstrat că, deşi susţinea că "90% Elodia îi trimite SMS-urile", nu a încercat atunci, în prima zi, să ia legătura telefonic cu ea, interviul cu Cristian Cioacă a intrat într-un alt registru. Dramatic şi tensionat. Unul din subiectele discuţiei: ce s-ar fi putut întîmpla în noaptea de 29/30 august 2007.



"Copilului ăluia îi voi explica că într-o bună zi mama lui a ieşit pe uşă"
Din momentul în care i s-a demonstrat că, deşi susţinea că "90% Elodia îi trimite SMS-urile", nu a încercat atunci, în prima zi, să ia legătura telefonic cu ea, interviul cu Cristian Cioacă a intrat într-un alt registru. Dramatic şi tensionat. Unul din subiectele discuţiei: ce s-ar fi putut întîmpla în noaptea de 29/30 august 2007.

Surprinzător, după ce am dat cărţile pe faţă, Cristian Cioacă a continuat interviul. Ba, mai mult, mi-a cerut să-i descriu un posibil "modus operandi". Rolurile în dialogul dintre noi s-au inversat adesea. El era cel care punea întrebările, interesat de răspunsuri.

  •  Jurnalul Naţional: Unde e Elodia?
Cristian Cioacă: Nu ştiu (rîde). De unde să ştiu eu unde e Elodia?
(...)

  •  Îţi spun că eşti pe un drum greşit acum. Eşti pe o variantă proastă. (...) Pentru că timpul trece în defavoarea ta (el dă din umeri). Pentru că timpul va trece şi nevastă-ta nu o să vină niciodată, şi tu ştii asta foarte bine.
Rămîne de văzut.

  • Ce să rămînă de văzut?
 Rămîne de văzut...

  • Dacă ce?
Rămîne de văzut... Înţelegi tu?

  • Rămîne de văzut dacă vine?
Dacă vine sau nu. Da.

  •  Eşti pe o variantă foarte proastă şi îţi spun că joci o mînă pierzătoare.
(Se joacă cu telefonul, dă din umeri) Adriana! Eu ştiu că nu i-am făcut nimic femeii ăşteia. Da?

  • Da, se poate!
Deci eu nu i-am făcut nimic femeii ăşteia.

  • Se poate. Să fi murit din greşeală.
Nu. Nici atît. Nici atît. Nici atîta... Parcă eşti Iacob. Parcă eşti Iacob la audiere (rîde). Da, aşa...

  • Vina ta este după...
Hai mă!

"Care martor?"

(...)

  • Tu ai stat un pic, să ieşi din încrîncenarea asta a ta, că mergi înainte aşa....
Care încrîncenare?

  • Nu ştiu, ţi-ai fixat o ţintă şi mergi.
Nu. Nu mi-am fixat nici o ţintă.

  • Te-ai oprit un pic din drum...
Cînd?

  •  ... să faci o reevaluare, aşa, a faptelor?
Nu.

  • E momentul!
Nu.

  • Ba da!
Ba nu!
(...)

  • Cînd ai de gînd să spui adevărul?
Păi, am spus adevărul, începînd de acum un an.

  • Nu adevărul tău. Adevărul adevărat.
N-am. Deci, alt adevăr în afară de ăla...

  • Adevărul pe care îl ştii tu... şi martorul.
Care martor?

  • Nu ştii că ai avut un martor?
La ce?

  • La ce s-a întîmplat.
Pe cine dracu’, mă! Băi, Adriana! Băi, Adriana...

  • Nu ştii că ai avut un martor?
... femeia aia a ieşit pe uşă şi gata, măi, Adriana!

  • Vrei să-ţi spun ce martor ai avut?
Adriana! Deja discuţia asta a luat... (îşi aprinde o ţigară)

  • Vrei să-ţi spun ce martor ai avut?
... a luat o altă tentă. (aprinde ţigara) Adriana...

"Pune-te în locul meu, în momentul ăla"

(...)
  • Cum crezi că arată ea acum?
(pauză lungă) Habar n-am.

  • O fi slăbit, s-o mai fi îngrăşat?
(dă din mîini) Posibil. Habar n-am.

  • Nu te gîndeşti aşa, cîteodată?
La ce?

  • Cum arată ea?
Nu, pentru că nu mă mai interesează, Adriana, pentru că pentru mine e un capitol încheiat. (pauză) Înţelegi? Pentru că copilului ăluia îi voi explica că într-o bună zi mama lui a ieşit pe uşă...

  • Aşa...
... ce s-a întîmplat după aia, nu ştiu ce s-a întîmplat, pentru că n-a ţinut de mine, da? Şi...

  • Ştii ce o să te întrebe? Chiar dacă, mă rog, te crede, nu te crede, mă rog...
Aşa...

  •  ... Da’ el o să te întrebe: "Tati, şi tu ce-ai făcut ca să o găseşti pe mami?".
(îi tremură buza, dă să plîngă) Adriana... eu aş fi făcut...

  • Nu trebuie să-mi răspunzi mie, ce-i răspunzi tu lui...
Ce să-i răspund lui? Că o perioadă am făcut. O perioadă am făcut, după care m-am prins în, am fost prins în nişte evenimente din care a trebuit să mă, să-mi găsesc eu... să-mi găsesc eu o posibilitate de ieşire. Pentru mine.

  • Aha...
Şi pentru el. Pentru că, dacă acum mă ocup de el, mă ocup pentru că atunci am reuşit să ies din situaţia aia în care eram. (pauză)
(...)

  • A fost o greşeală.
Ce-a fost o greşeală? Nu, a fost o greşeală, îţi spun eu ce a fost o greşeală... A fost o greşeală faptul că, faptul că m-am însurat cu ea. Aia a fost o greşeală. Singura greşeală. Şi după aia probabil a fost şi o altă greşeală, că trebuia să stau cu ochii după ea, să văd ce face, da’ dacă n-am stat, acu’ asta e! Şi-ţi repet: nu o să stau nici în continuare! Nu! Pentru că nu sînt genul ăla de om care să stau şi să văd ce face, pleacă dimineaţa la 8:00 şi vine seara la 20:00. Pe unde umblă şi aşa şi pe dincolo.

  • I-ai dat o palmă?
Nu. Nu i-am dat nici o palmă niciodată.

  • Ai împins-o?
N-am împins-o niciodată.

  • Ba ai împins-o.
Niciodată (se uita în jos).

  • Ai împins-o. Şi vrei să-ţi spun de ce?
De ce?

  • Pentru că ea ţi-a zis că divorţează.
Nu! Nu, Adriana.

  • Tu ai fi stat o mie de ani...
Nu, Adriana.

  •  ... căsătorit cu ea. Chiar nu te interesa.
(priveşte în altă direcţie) Nu cunoaşteţi alte lucruri. Am vreo zece, doişpe persoane care o să vină în instanţă şi o să zică că eu intenţionam să divorţez cu o zi înainte ca ea să se întoarcă din Dubai. Le-am spus la toţi lucrul ăsta.

  • A! Una e să spui, şi alta e să faci.
Da’, dar i l-am spus şi ei. Că n-am avut curajul să i-l spun atunci, pe 26, sau cînd s-a întors...

  • Da, da’ nu ai zece martori care să te audă că i l-ai spus ei... Atenţie!
Păi, aşa, n-am nici un martor.

  • Deci te-ai enervat, ai împins-o...
Nu...

  • Iar ea s-a lovit la cap.
Nu mai merge pe aşa ceva, că n-am împins-o, Adriana.

  • Vrei să-ţi spun şi unde?
Unde s-a lovit, Adriana? Ia zi. Ziii!

  • Pentru că am localizat toate picăturile alea de sînge din casă.
Unde? Unde? Ia, că mă faci curios.

  • În partea ei de pat s-a lovit.
Nu s-a lovit, Adriana, de nici o parte de pat.

  •  ... de noptiera ei, din fier forjat şi sticlă.
Nici atît, Adriana! Nici atît, Adriana! Nici atît!

  • Asta se întîmplă, e o greşeală.
Nu. Nu...

  • Se întîmplă.
Nu. N-am făcut aşa ceva! N-am împins-o, nu i-am dat o palmă, da? Niciodată nu i-am făcut aşa ceva.

  • Da’ ce i-ai făcut?
Nimic! Nimic!

  • Numai Dumnezeu ştie... Ce e în sufletul tău.
Da. Exact. Exact...

  • Şi vrei să-ţi mai spun ceva? El e martorul din seara aia!
Cine?

  • Dumnezeu.
Ai, mă... (ridică din umeri).

  • Te-ai uitat în stînga, în dreapta – nu e nimeni. Dar deasupra...
Unde, măi, Adriana? Băi, Adriana, stai aşa să... Tu zici de LCM-u, da? Ce s-a întîmplat? Deci, pune-te în locul meu, în momentul ăla. Aşa, LCM-u...

"Apar picături la dracu’"

  • Ai zis "măi, a murit, eu singur cu ea în casă, clar – pe mine (n.r. – cade)!".
Eu singur şi cu copilul, Adriana. Pardon. Hopa!

  • Da, da’ copilul era mic, săracul, nu ştie să spună ce s-a întîmplat.
Adriana, copilul ăla spune multe lucruri, să ştii!

  • Da?
Da.

  • Eşti de acord să fie audiat?
Copilul?

  • Da. În prezenţa unui psiholog de la Direcţia pentru Protecţia Copilului...
Au fost înainte, Adriana. Au fost înainte... Au fost atunci, cînd era treaba caldă. Au fost atunci. Deci... (ridică din umeri)

  • Da’ dormea. Copilul noaptea doarme, nu era treaz.
Adriana... Da? Aşa, şi? În continuare.

  • Te-ai trezit cu...
Da’ de unde, de unde-s picăturile? Ia spune.

  • Te-ai speriat.
De unde-s picăturile? Demonstrează-mi tu de unde apar picături la... nu la 1,80, stai că 1,80 (n.r. –  metri) am eu. La 2 metri şi ceva înălţime.

  • Nu ştiu ce-ai făcut cu ea, frate, în baie. (el rîde) Că ai făcut ceva în baie.
(îşi pune mîna stîngă în cap) Aşa... Ce-am făcut cu ea în baie?

  • Ceva ai făcut tu în baie...
Ce-am făcut, Adriana, cînd apar picături la dracu’ (arată cu mîna în sus)?

  • Nu ştiu, erai murdar de sînge pe mîini, ai luat perdeaua de la duş, pentru că aia e schimbată, şi de la tine de pe mînă e picătura de la 1,80...
Mergem la Braşov să vezi că perdeaua de la duş acum este exact cum era acum un an?

  • Păi, ţi-am mai explicat, dacă nu te speli şi nu foloseşti (n.r. – acea baie), o să fie aşa şi peste cinci ani.
Adriana, am locuit în casa aia.

  • Da, da’ e posibil să fi folosit baia cealaltă.
Nu.

  • Pentru că baia aia îţi trezea nişte amintiri...
Nu, Adriana. Nici atît. Nu-mi trezeşte, mă, nimic. Casa aia, mă, nu-mi trezeşte nimic. Băi, fraţii mei... înţelegi, măi, că n-am ce să...

  • Ş-atunci de ce ai plecat din ea şi de ce voiai să o vinzi?
Am plecat din ea pentru că cineva m-a ajutat să mă mut şi să fiu aproape de copilul meu. Da?

  • Şi din aceeaşi cauză voiai să o şi vinzi?
Pentru că plătesc rate, Adriana. Pentru că iau 15 milioane pe lună. Şi am rate de 18 şi... aproape 19.

  • Aşa, bun. Deci, ea a murit... (îl pufneşte rîsul)... tu, murdar de sînge, ai luat perdeaua – picătura la 1,80.
Aşa... Nu e la 1,80, ţi-am spus, e la 2 şi... (arată cu mîna în sus)

  • La 2 şi... Exact lîngă ţeava de la perdea.
Deci, trebuie să întinzi mîna.

  • Exact lîngă ţeavă e.
Exact. Exact.

  • Şi te-ai gîndit "măi, ce fac?".
Aşa.

  • Cu ea.
Aşa, ia zi.

  • Vrei să ştii varianta mea?
Zi. Hai zi, că d’aia sîntem aici, să aud variante (rîde nervos).

"Unde am transportat-o?"

  • Unii susţin că tu ai fi transportat-o exact în noaptea aia (dă din cap).
Unde?

  • Eu cred că...
Unde, Adriana?

  •  ... nu te riscai să-ţi laşi copilul singur în casă (n.r. – se uită fix la reporter). Aşa cred eu.
Aşa.

  • Şi că-n noaptea aia doar ai dus-o în portbagaj.
Aşa.

  • Şi-ai transportat-o după.
Aşa. Unde am transportat-o? Cînd am transportat-o, Adriana, după?

  • Vrei să-ţi mai spun varianta mea?
Aşa... Zi-mi varianta ta.

  • Ei au căutat aiurea în Braşov.
Aşa.

  • Pentru că ea nu e în Braşov.
Da’ unde e, măi, Adriana? Păi, o fi în Dubai.

  • N-ai zburat cu avionul pînă-n Dubai, n-are cum să fie în Dubai.
Nu? (rîde). Deci, Adriana, tu reţine că ăştia au mişcările mele pe telefoane peste tot pe unde am fost.

  • Reţine că au mişcările tale pe telefon numai cînd vorbeşti tu la telefon.
Nu, Adriana, pentru că semnalul poate fi urmărit. Din releu în releu cînd trece.

  • Da... mai mult sau mai puţin.
Au fost interesaţi să vadă pe unde am fost eu, Adriana. Au fost interesaţi.

  • Păi, pe undeva, pe traseul ăla e...
(rîde) Mă rog...

  • Dar nu în Braşov.
Mă rog... Asta e, vezi, asta e bine, fiecare are, poa’ să-şi emită varianta lui, să creadă ce vrea, da? Alţii dezbat problema asta de două sute... de peste şapte luni de zile, în fiecare seară.

  • Şi varianta ta?
Varianta mea? E aia pe care am susţinut-o de atunci. Ce s-a întîmplat.

  • Că a ieşit pe uşă.
Ce s-a întîmplat.

  • Da’ e scurtă, măi. E o propoziţie, atît. Tu nu dezvolţi varianta asta, asta e problema.
Aşa... Adică? Adică ce?

  • Păi, nu dezvolţi.
Ce să dezvolt?

  • "A plecat pe uşă şi s-a dus".
Da!

  • Unde?
De unde să ştiu, Adriana! De unde să ştiu, pentru că dacă, dacă eram bărbatul ăla care să stea să... lăsam copilul singur în casă şi ieşeam după ea să mă uit. Da’ nu numai în ziua aia!

  • Nu-ţi lăsai copilul singur, deci eu am dreptate!
Nu numai în ziua aia... Şi cînd era bona acasă, şi pleca la 11:00, da? Şi, dacă eu eram acasă, ieşeam după ea să văd unde se duce. N-am făcut niciodată lucrul ăsta! Nu l-am făcut.

  • Ce aveai în portbagaj cînd ai plecat cu copilul?
(dă din umeri) E fotografiat portbagaju’ cu ce aveam în el. Aceleaşi lucruri pe care le aveam şi cînd l-au...

  • Bagajul copilului unde l-ai pus?
Nu mai ştiu unde l-am pus. Probabil în portbagaj, în portbagaj sigur. Pentru că, dacă pleca pentru cîteva zile, pleca cu mai multe haine. Şi nu stătea copilu’, pentru că el trebuia să aibă loc pe bancheta din spate.  

  • Corect.
Să facă nani. Bagajul l-am pus în portbagaj.

  • Deci în portbagaj aveai...
Şi în portbagaj aveam multe lucruri... Şi acu’ am cîteva din ele.

  • Aha...
Mergem uite acu’, să te uiţi să vezi şi tu ce e în portbagaj. Da! Şi o să vezi că sînt cîteva din alea care erau şi atunci. Pentru că... e portbagaj.

  • Nu o să spui niciodată adevărul?
De ce?

  • Tu filmezi? (îl întreabă reporterul pe cameraman) Soţia ta este moartă, zic eu, tu susţii că este în viaţă, transmite-i, te rog, un mesaj.
Să facă bine să vină la divorţ. Ca să terminăm odată cu problemele astea.
(...)

  • N-am văzut aşa ceva... O mie de ani de-aş trăi de acum înainte, n-o să mai văd aşa ceva.
De ce, măi! Hai să mergem mai departe, Adriana. Aşa... am pus-o în portbagaj.

  • Da.
Aşa, şi? Ce-am făcut cu ea?

  • Ai aruncat-o!
Unde dracu’ am aruncat-o, băi, frate?

  • În apă ai aruncat-o.
Unde, băi, apă, mă mînca-v-aş! Băi!

  • Tu nu eşti om care să sape. Ştii foarte bine.
Băi. (rîde)

  • Nu te văd dînd cu sapa. Deci, de săpat, n-ai săpat.
Băi, oameni buni...!

  • Într-o apă...
Unde, mă, apă?

  • Nu ştiu, "s-o ia apa!" (n.r. – e o expresie des folosită de el).
Apa cui? Apa... sîmbetei, care?

  • Dacă ai fi fost deştept, ai fi aruncat-o într-o apă curgătoare. Da’ n-ai ştiut asta.
Şi? În ce apă am aruncat-o?

  • Nu ştiu, da’ o să aflu.
Băi, Adriana...

"Eu drumul ăsta l-am ales"

(...)

  • N-o mai ţine cu Legendele Olimpului că a ieşit pe uşă pe picioarele ei şi nu ştii unde s-a dus. În condiţiile în care te sună, da?, presupunînd că Zapp-ul era al ei, te sună în iulie, şi tu nu răspunzi la telefon.
Da’, pentru că eram cu un monitor de calculator în braţe.

  • Incredibil!
Da. Îţi-aduc martori?

  • Că erai cu un monitor în braţe? Şi după aia, după ce ai sunat, de ce n-ai scos nici un sunet?
Pentru că nu mă aşteptam să răspundă.

  • Extraordinar!
Aha.

  • Păi, da, e adevărat. Cei care nu mai au puls şi tensiune nu prea răspund la telefon.
Ţi-am spus că semeni foarte mult cu Iacob?

  • Mi s-a spus că şi cu Elodia semăn un pic. (pauză mare) Da. Nu te aşteptai la asta, nu?
Nu mă aşteptam, să ştii.
(...)

  • Eu zic să te gîndeşti. Gîndeşte-te foarte bine şi alege drumul cel mai bun pentru tine, dar şi pentru copilul tău.
Da, Adriana.

  • Nu o ţine ca Ion cu fluieru’ înainte.
Nu.

  • Nu fi căpos.
Nu, da’ eu drumul ăsta l-am ales. (...)
Citeşte mai multe despre:   special,   păi,   ştiu,   să-ţi,   stii,   martor,   copilul,   niciodată,   n-am,   vrei,   băi,   varianta,   greseala,   ride,   măi,   portbagaj,   împins-o,   întîmplat

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tușești? Nu te repezi la antibiotice

Tușești? Nu te repezi la antibiotice
Românii au găsit, chiar în lumea satului, vorbe sugestive despre necazurile pulmonare, iar zicerea cea mai frecventă este „aprindere la plămâni”. Totuşi, despre problemele la plămâni umblă şi tot felul de...

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament
Galerie Foto Liderul USR, Dan Barna, proaspăt desemnat, la congresul de sâmbătă, drept candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, a deținut, până în vara anului 2016, jumătate din acțiunile...

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ
Război total între Secția de Procurori de la CSM, pe de o parte, conducerea Consiliului, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și chiar procurorul general interimar al României, pe de altă parte...

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze
Galerie Foto După ce a trăit o perioadă în Japonia, Ioana Lee revine cu o nouă carte pentru fanii ei. De data aceasta, Ioana ne dezvăluie cele "19 secrete japoneze pentru o viaţă mai bună". Este o carte din care învăţăm...

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a dat, ieri, publicității, cele două rapoarte care au legătură cu evoluțiile sistemului judiciar din România. Ambele documente vorbesc despre “implementarea...

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi
Galerie Foto O companie din Ploiești, care se ocupă cu activități de deratizare, dezinsecție și dezinfecție, impicată, în urmă cu patru ani într-un dosar de corupție, a fost arvunită, din nou, anul acesta de către...

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale
Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată...

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție
Curtea Constituţională a României a stabilit, ieri, după numeroase amânări, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în...

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea
Galerie Foto Celebra companie Băi Boghiș SRL, unde, în vremurile “bune” ale regimului condus de Traian Băsescu și de PDL, Elena Udrea își fonda propria stațiune balneară, este administrată, special, începând cu acest...

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji
Ela Crăciun, jurnalist Antenei 3 și cel mai cunoscut blogger de parenting din România, şi-a lansat recent prima sa carte, intitulată “9 luni fără griji” -101 întrebări despre sarcină, cu răspunsuri de la...

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”
Scandalul legat de situația celor 54 de angajați salarizați din bugetul Teatrului Național “I.L. Caragiale”, condus de Ion Caramitru, și care, astăzi, face obiectului unei anchete a Corpului de Control al...

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid
A fost o vreme în care multe neplăceri resimţite în sistemul digestiv erau  diagnosticate ca gastrite. Când a apărut investigarea prin endoscopie, s-a constatat că, de fapt, era un exces de diagnostic de...

Presiuni incredibile ale procurorilor din CSM asupra SIIJ, în două dosare penale

Presiuni incredibile ale procurorilor din CSM asupra SIIJ, în două dosare penale
În mai puțin de două săptămâni, de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-au exercitat presiuni directe asupra Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în legătură cu două dosare

10 ani de luptă cu sistemul, din cauza unui comunicat de presă. România, bună de plată

10 ani de luptă cu sistemul, din cauza unui comunicat de presă. România, bună de plată
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat publicității motivarea hotărârii prin care statul român a fost obligat la plata de despăgubiri, constând în daune morale și materiale, către fostul prim-procu...

Cum a anchetat Kovesi magistrații

Cum a anchetat Kovesi magistrații
Două dintre cele mai prestigioase asociații ale magistraților din România, UNJR și AMR, au transmis DNA o serie de întrebări, somând instituția anticorupție să facă publice informaţii cu privire la...
Serviciul de email marketing furnizat de