x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cristian Cioacă - Partea nevăzută a interviului

0
Autor: Adriana Oprea-Popescu 08 Sep 2008 - 00:00
Cristian Cioacă - Partea nevăzută a interviului


"Copilului ăluia îi voi explica că într-o bună zi mama lui a ieşit pe uşă"
Din momentul în care i s-a demonstrat că, deşi susţinea că "90% Elodia îi trimite SMS-urile", nu a încercat atunci, în prima zi, să ia legătura telefonic cu ea, interviul cu Cristian Cioacă a intrat într-un alt registru. Dramatic şi tensionat. Unul din subiectele discuţiei: ce s-ar fi putut întîmpla în noaptea de 29/30 august 2007.



"Copilului ăluia îi voi explica că într-o bună zi mama lui a ieşit pe uşă"
Din momentul în care i s-a demonstrat că, deşi susţinea că "90% Elodia îi trimite SMS-urile", nu a încercat atunci, în prima zi, să ia legătura telefonic cu ea, interviul cu Cristian Cioacă a intrat într-un alt registru. Dramatic şi tensionat. Unul din subiectele discuţiei: ce s-ar fi putut întîmpla în noaptea de 29/30 august 2007.

Surprinzător, după ce am dat cărţile pe faţă, Cristian Cioacă a continuat interviul. Ba, mai mult, mi-a cerut să-i descriu un posibil "modus operandi". Rolurile în dialogul dintre noi s-au inversat adesea. El era cel care punea întrebările, interesat de răspunsuri.

  •  Jurnalul Naţional: Unde e Elodia?
Cristian Cioacă: Nu ştiu (rîde). De unde să ştiu eu unde e Elodia?
(...)

  •  Îţi spun că eşti pe un drum greşit acum. Eşti pe o variantă proastă. (...) Pentru că timpul trece în defavoarea ta (el dă din umeri). Pentru că timpul va trece şi nevastă-ta nu o să vină niciodată, şi tu ştii asta foarte bine.
Rămîne de văzut.

  • Ce să rămînă de văzut?
 Rămîne de văzut...

  • Dacă ce?
Rămîne de văzut... Înţelegi tu?

  • Rămîne de văzut dacă vine?
Dacă vine sau nu. Da.

  •  Eşti pe o variantă foarte proastă şi îţi spun că joci o mînă pierzătoare.
(Se joacă cu telefonul, dă din umeri) Adriana! Eu ştiu că nu i-am făcut nimic femeii ăşteia. Da?

  • Da, se poate!
Deci eu nu i-am făcut nimic femeii ăşteia.

  • Se poate. Să fi murit din greşeală.
Nu. Nici atît. Nici atît. Nici atîta... Parcă eşti Iacob. Parcă eşti Iacob la audiere (rîde). Da, aşa...

  • Vina ta este după...
Hai mă!

"Care martor?"

(...)

  • Tu ai stat un pic, să ieşi din încrîncenarea asta a ta, că mergi înainte aşa....
Care încrîncenare?

  • Nu ştiu, ţi-ai fixat o ţintă şi mergi.
Nu. Nu mi-am fixat nici o ţintă.

  • Te-ai oprit un pic din drum...
Cînd?

  •  ... să faci o reevaluare, aşa, a faptelor?
Nu.

  • E momentul!
Nu.

  • Ba da!
Ba nu!
(...)

  • Cînd ai de gînd să spui adevărul?
Păi, am spus adevărul, începînd de acum un an.

  • Nu adevărul tău. Adevărul adevărat.
N-am. Deci, alt adevăr în afară de ăla...

  • Adevărul pe care îl ştii tu... şi martorul.
Care martor?

  • Nu ştii că ai avut un martor?
La ce?

  • La ce s-a întîmplat.
Pe cine dracu’, mă! Băi, Adriana! Băi, Adriana...

  • Nu ştii că ai avut un martor?
... femeia aia a ieşit pe uşă şi gata, măi, Adriana!

  • Vrei să-ţi spun ce martor ai avut?
Adriana! Deja discuţia asta a luat... (îşi aprinde o ţigară)

  • Vrei să-ţi spun ce martor ai avut?
... a luat o altă tentă. (aprinde ţigara) Adriana...

"Pune-te în locul meu, în momentul ăla"

(...)
  • Cum crezi că arată ea acum?
(pauză lungă) Habar n-am.

  • O fi slăbit, s-o mai fi îngrăşat?
(dă din mîini) Posibil. Habar n-am.

  • Nu te gîndeşti aşa, cîteodată?
La ce?

  • Cum arată ea?
Nu, pentru că nu mă mai interesează, Adriana, pentru că pentru mine e un capitol încheiat. (pauză) Înţelegi? Pentru că copilului ăluia îi voi explica că într-o bună zi mama lui a ieşit pe uşă...

  • Aşa...
... ce s-a întîmplat după aia, nu ştiu ce s-a întîmplat, pentru că n-a ţinut de mine, da? Şi...

  • Ştii ce o să te întrebe? Chiar dacă, mă rog, te crede, nu te crede, mă rog...
Aşa...

  •  ... Da’ el o să te întrebe: "Tati, şi tu ce-ai făcut ca să o găseşti pe mami?".
(îi tremură buza, dă să plîngă) Adriana... eu aş fi făcut...

  • Nu trebuie să-mi răspunzi mie, ce-i răspunzi tu lui...
Ce să-i răspund lui? Că o perioadă am făcut. O perioadă am făcut, după care m-am prins în, am fost prins în nişte evenimente din care a trebuit să mă, să-mi găsesc eu... să-mi găsesc eu o posibilitate de ieşire. Pentru mine.

  • Aha...
Şi pentru el. Pentru că, dacă acum mă ocup de el, mă ocup pentru că atunci am reuşit să ies din situaţia aia în care eram. (pauză)
(...)

  • A fost o greşeală.
Ce-a fost o greşeală? Nu, a fost o greşeală, îţi spun eu ce a fost o greşeală... A fost o greşeală faptul că, faptul că m-am însurat cu ea. Aia a fost o greşeală. Singura greşeală. Şi după aia probabil a fost şi o altă greşeală, că trebuia să stau cu ochii după ea, să văd ce face, da’ dacă n-am stat, acu’ asta e! Şi-ţi repet: nu o să stau nici în continuare! Nu! Pentru că nu sînt genul ăla de om care să stau şi să văd ce face, pleacă dimineaţa la 8:00 şi vine seara la 20:00. Pe unde umblă şi aşa şi pe dincolo.

  • I-ai dat o palmă?
Nu. Nu i-am dat nici o palmă niciodată.

  • Ai împins-o?
N-am împins-o niciodată.

  • Ba ai împins-o.
Niciodată (se uita în jos).

  • Ai împins-o. Şi vrei să-ţi spun de ce?
De ce?

  • Pentru că ea ţi-a zis că divorţează.
Nu! Nu, Adriana.

  • Tu ai fi stat o mie de ani...
Nu, Adriana.

  •  ... căsătorit cu ea. Chiar nu te interesa.
(priveşte în altă direcţie) Nu cunoaşteţi alte lucruri. Am vreo zece, doişpe persoane care o să vină în instanţă şi o să zică că eu intenţionam să divorţez cu o zi înainte ca ea să se întoarcă din Dubai. Le-am spus la toţi lucrul ăsta.

  • A! Una e să spui, şi alta e să faci.
Da’, dar i l-am spus şi ei. Că n-am avut curajul să i-l spun atunci, pe 26, sau cînd s-a întors...

  • Da, da’ nu ai zece martori care să te audă că i l-ai spus ei... Atenţie!
Păi, aşa, n-am nici un martor.

  • Deci te-ai enervat, ai împins-o...
Nu...

  • Iar ea s-a lovit la cap.
Nu mai merge pe aşa ceva, că n-am împins-o, Adriana.

  • Vrei să-ţi spun şi unde?
Unde s-a lovit, Adriana? Ia zi. Ziii!

  • Pentru că am localizat toate picăturile alea de sînge din casă.
Unde? Unde? Ia, că mă faci curios.

  • În partea ei de pat s-a lovit.
Nu s-a lovit, Adriana, de nici o parte de pat.

  •  ... de noptiera ei, din fier forjat şi sticlă.
Nici atît, Adriana! Nici atît, Adriana! Nici atît!

  • Asta se întîmplă, e o greşeală.
Nu. Nu...

  • Se întîmplă.
Nu. N-am făcut aşa ceva! N-am împins-o, nu i-am dat o palmă, da? Niciodată nu i-am făcut aşa ceva.

  • Da’ ce i-ai făcut?
Nimic! Nimic!

  • Numai Dumnezeu ştie... Ce e în sufletul tău.
Da. Exact. Exact...

  • Şi vrei să-ţi mai spun ceva? El e martorul din seara aia!
Cine?

  • Dumnezeu.
Ai, mă... (ridică din umeri).

  • Te-ai uitat în stînga, în dreapta – nu e nimeni. Dar deasupra...
Unde, măi, Adriana? Băi, Adriana, stai aşa să... Tu zici de LCM-u, da? Ce s-a întîmplat? Deci, pune-te în locul meu, în momentul ăla. Aşa, LCM-u...

"Apar picături la dracu’"

  • Ai zis "măi, a murit, eu singur cu ea în casă, clar – pe mine (n.r. – cade)!".
Eu singur şi cu copilul, Adriana. Pardon. Hopa!

  • Da, da’ copilul era mic, săracul, nu ştie să spună ce s-a întîmplat.
Adriana, copilul ăla spune multe lucruri, să ştii!

  • Da?
Da.

  • Eşti de acord să fie audiat?
Copilul?

  • Da. În prezenţa unui psiholog de la Direcţia pentru Protecţia Copilului...
Au fost înainte, Adriana. Au fost înainte... Au fost atunci, cînd era treaba caldă. Au fost atunci. Deci... (ridică din umeri)

  • Da’ dormea. Copilul noaptea doarme, nu era treaz.
Adriana... Da? Aşa, şi? În continuare.

  • Te-ai trezit cu...
Da’ de unde, de unde-s picăturile? Ia spune.

  • Te-ai speriat.
De unde-s picăturile? Demonstrează-mi tu de unde apar picături la... nu la 1,80, stai că 1,80 (n.r. –  metri) am eu. La 2 metri şi ceva înălţime.

  • Nu ştiu ce-ai făcut cu ea, frate, în baie. (el rîde) Că ai făcut ceva în baie.
(îşi pune mîna stîngă în cap) Aşa... Ce-am făcut cu ea în baie?

  • Ceva ai făcut tu în baie...
Ce-am făcut, Adriana, cînd apar picături la dracu’ (arată cu mîna în sus)?

  • Nu ştiu, erai murdar de sînge pe mîini, ai luat perdeaua de la duş, pentru că aia e schimbată, şi de la tine de pe mînă e picătura de la 1,80...
Mergem la Braşov să vezi că perdeaua de la duş acum este exact cum era acum un an?

  • Păi, ţi-am mai explicat, dacă nu te speli şi nu foloseşti (n.r. – acea baie), o să fie aşa şi peste cinci ani.
Adriana, am locuit în casa aia.

  • Da, da’ e posibil să fi folosit baia cealaltă.
Nu.

  • Pentru că baia aia îţi trezea nişte amintiri...
Nu, Adriana. Nici atît. Nu-mi trezeşte, mă, nimic. Casa aia, mă, nu-mi trezeşte nimic. Băi, fraţii mei... înţelegi, măi, că n-am ce să...

  • Ş-atunci de ce ai plecat din ea şi de ce voiai să o vinzi?
Am plecat din ea pentru că cineva m-a ajutat să mă mut şi să fiu aproape de copilul meu. Da?

  • Şi din aceeaşi cauză voiai să o şi vinzi?
Pentru că plătesc rate, Adriana. Pentru că iau 15 milioane pe lună. Şi am rate de 18 şi... aproape 19.

  • Aşa, bun. Deci, ea a murit... (îl pufneşte rîsul)... tu, murdar de sînge, ai luat perdeaua – picătura la 1,80.
Aşa... Nu e la 1,80, ţi-am spus, e la 2 şi... (arată cu mîna în sus)

  • La 2 şi... Exact lîngă ţeava de la perdea.
Deci, trebuie să întinzi mîna.

  • Exact lîngă ţeavă e.
Exact. Exact.

  • Şi te-ai gîndit "măi, ce fac?".
Aşa.

  • Cu ea.
Aşa, ia zi.

  • Vrei să ştii varianta mea?
Zi. Hai zi, că d’aia sîntem aici, să aud variante (rîde nervos).

"Unde am transportat-o?"

  • Unii susţin că tu ai fi transportat-o exact în noaptea aia (dă din cap).
Unde?

  • Eu cred că...
Unde, Adriana?

  •  ... nu te riscai să-ţi laşi copilul singur în casă (n.r. – se uită fix la reporter). Aşa cred eu.
Aşa.

  • Şi că-n noaptea aia doar ai dus-o în portbagaj.
Aşa.

  • Şi-ai transportat-o după.
Aşa. Unde am transportat-o? Cînd am transportat-o, Adriana, după?

  • Vrei să-ţi mai spun varianta mea?
Aşa... Zi-mi varianta ta.

  • Ei au căutat aiurea în Braşov.
Aşa.

  • Pentru că ea nu e în Braşov.
Da’ unde e, măi, Adriana? Păi, o fi în Dubai.

  • N-ai zburat cu avionul pînă-n Dubai, n-are cum să fie în Dubai.
Nu? (rîde). Deci, Adriana, tu reţine că ăştia au mişcările mele pe telefoane peste tot pe unde am fost.

  • Reţine că au mişcările tale pe telefon numai cînd vorbeşti tu la telefon.
Nu, Adriana, pentru că semnalul poate fi urmărit. Din releu în releu cînd trece.

  • Da... mai mult sau mai puţin.
Au fost interesaţi să vadă pe unde am fost eu, Adriana. Au fost interesaţi.

  • Păi, pe undeva, pe traseul ăla e...
(rîde) Mă rog...

  • Dar nu în Braşov.
Mă rog... Asta e, vezi, asta e bine, fiecare are, poa’ să-şi emită varianta lui, să creadă ce vrea, da? Alţii dezbat problema asta de două sute... de peste şapte luni de zile, în fiecare seară.

  • Şi varianta ta?
Varianta mea? E aia pe care am susţinut-o de atunci. Ce s-a întîmplat.

  • Că a ieşit pe uşă.
Ce s-a întîmplat.

  • Da’ e scurtă, măi. E o propoziţie, atît. Tu nu dezvolţi varianta asta, asta e problema.
Aşa... Adică? Adică ce?

  • Păi, nu dezvolţi.
Ce să dezvolt?

  • "A plecat pe uşă şi s-a dus".
Da!

  • Unde?
De unde să ştiu, Adriana! De unde să ştiu, pentru că dacă, dacă eram bărbatul ăla care să stea să... lăsam copilul singur în casă şi ieşeam după ea să mă uit. Da’ nu numai în ziua aia!

  • Nu-ţi lăsai copilul singur, deci eu am dreptate!
Nu numai în ziua aia... Şi cînd era bona acasă, şi pleca la 11:00, da? Şi, dacă eu eram acasă, ieşeam după ea să văd unde se duce. N-am făcut niciodată lucrul ăsta! Nu l-am făcut.

  • Ce aveai în portbagaj cînd ai plecat cu copilul?
(dă din umeri) E fotografiat portbagaju’ cu ce aveam în el. Aceleaşi lucruri pe care le aveam şi cînd l-au...

  • Bagajul copilului unde l-ai pus?
Nu mai ştiu unde l-am pus. Probabil în portbagaj, în portbagaj sigur. Pentru că, dacă pleca pentru cîteva zile, pleca cu mai multe haine. Şi nu stătea copilu’, pentru că el trebuia să aibă loc pe bancheta din spate.  

  • Corect.
Să facă nani. Bagajul l-am pus în portbagaj.

  • Deci în portbagaj aveai...
Şi în portbagaj aveam multe lucruri... Şi acu’ am cîteva din ele.

  • Aha...
Mergem uite acu’, să te uiţi să vezi şi tu ce e în portbagaj. Da! Şi o să vezi că sînt cîteva din alea care erau şi atunci. Pentru că... e portbagaj.

  • Nu o să spui niciodată adevărul?
De ce?

  • Tu filmezi? (îl întreabă reporterul pe cameraman) Soţia ta este moartă, zic eu, tu susţii că este în viaţă, transmite-i, te rog, un mesaj.
Să facă bine să vină la divorţ. Ca să terminăm odată cu problemele astea.
(...)

  • N-am văzut aşa ceva... O mie de ani de-aş trăi de acum înainte, n-o să mai văd aşa ceva.
De ce, măi! Hai să mergem mai departe, Adriana. Aşa... am pus-o în portbagaj.

  • Da.
Aşa, şi? Ce-am făcut cu ea?

  • Ai aruncat-o!
Unde dracu’ am aruncat-o, băi, frate?

  • În apă ai aruncat-o.
Unde, băi, apă, mă mînca-v-aş! Băi!

  • Tu nu eşti om care să sape. Ştii foarte bine.
Băi. (rîde)

  • Nu te văd dînd cu sapa. Deci, de săpat, n-ai săpat.
Băi, oameni buni...!

  • Într-o apă...
Unde, mă, apă?

  • Nu ştiu, "s-o ia apa!" (n.r. – e o expresie des folosită de el).
Apa cui? Apa... sîmbetei, care?

  • Dacă ai fi fost deştept, ai fi aruncat-o într-o apă curgătoare. Da’ n-ai ştiut asta.
Şi? În ce apă am aruncat-o?

  • Nu ştiu, da’ o să aflu.
Băi, Adriana...

"Eu drumul ăsta l-am ales"

(...)

  • N-o mai ţine cu Legendele Olimpului că a ieşit pe uşă pe picioarele ei şi nu ştii unde s-a dus. În condiţiile în care te sună, da?, presupunînd că Zapp-ul era al ei, te sună în iulie, şi tu nu răspunzi la telefon.
Da’, pentru că eram cu un monitor de calculator în braţe.

  • Incredibil!
Da. Îţi-aduc martori?

  • Că erai cu un monitor în braţe? Şi după aia, după ce ai sunat, de ce n-ai scos nici un sunet?
Pentru că nu mă aşteptam să răspundă.

  • Extraordinar!
Aha.

  • Păi, da, e adevărat. Cei care nu mai au puls şi tensiune nu prea răspund la telefon.
Ţi-am spus că semeni foarte mult cu Iacob?

  • Mi s-a spus că şi cu Elodia semăn un pic. (pauză mare) Da. Nu te aşteptai la asta, nu?
Nu mă aşteptam, să ştii.
(...)

  • Eu zic să te gîndeşti. Gîndeşte-te foarte bine şi alege drumul cel mai bun pentru tine, dar şi pentru copilul tău.
Da, Adriana.

  • Nu o ţine ca Ion cu fluieru’ înainte.
Nu.

  • Nu fi căpos.
Nu, da’ eu drumul ăsta l-am ales. (...)
Citeşte mai multe despre:   special,   păi,   ştiu,   să-ţi,   stii,   martor,   copilul,   niciodată,   n-am,   vrei,   băi,   varianta,   greseala,   ride,   măi,   portbagaj,   împins-o,   întîmplat

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

De trei săptămâni, membrii Cabinetului Orban își țin averile la secret

De trei săptămâni, membrii Cabinetului Orban își țin averile la secret
Galerie Foto Niciunul dintre membrii Cabinetului Orban nu și-a depus declarațiile de avere și de interese pe site-ul Guvernului României, deși au trecut 17 zile de la învestire. Dacă în cazul unora dintre membrii noului...

Regina nebunilor, între ficţiune şi realităţile din spitalele româneşti

Regina nebunilor, între ficţiune şi realităţile din spitalele româneşti
Galerie Foto „Regina nebunilor” este un roman cutremurător, despre subiecte şi întâmplări din spitalele româneşti, care ne vor surprinde. Pe lângă radiografia dureroasă din aceste instituţii, avem parte de mistere...

Cazul „Caracal”, pe muchie de cuțit. Gheorghe Dincă poate fi liber în ianuarie 2020

Cazul „Caracal”, pe muchie de cuțit. Gheorghe Dincă poate fi liber în ianuarie 2020
Galerie Foto Avocații victimelor tragediei de la Caracal atrag atenția că evoluția dosarului aflat în instrumentarea DIICOT – Structura Centrală, riscă să creeze o situație paradoxală, în care suspectul Gheorghe Dincă...

Monica Pop: „Sunt interzise pentru spălarea ochilor ceaiurile, mierea, zeama de varză şi alte nebunii”

Monica Pop: „Sunt interzise pentru spălarea ochilor ceaiurile, mierea, zeama de varză şi alte nebunii”
Galerie Foto Conjunctivitele se întâlnesc destul de des. Deşi nu conduc la pierderea vederii şi nu sunt o urgenţă medicală, ele trebuie diagnosticate şi tratate doar de medicul oftalmolog. De câte tipuri este această...

Prima misiune a lui Aurescu, transferat de la Cotroceni la MAE – blocarea acțiunii lui Dragnea la CEDO

Prima misiune a lui Aurescu, transferat de la Cotroceni la MAE – blocarea acțiunii lui Dragnea la CEDO
Galerie Foto Proaspăt numit în funcția de ministru al Afacerilor Externe în  Guvernul Orban, fostul consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, Bogdan Aurescu, a decis ca printre primele măsuri pe care să le ia în acea...

„10 august 2018”, „Lebăda Neagră” prin care se mizează pe crearea unei emoții în vederea turului II al alegerilor

„10 august 2018”, „Lebăda Neagră” prin care se mizează pe crearea unei emoții în vederea turului II al alegerilor
Una dintre posibile „bombe” de campanie, prelucrată în laboratoarele electorale pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale care va avea loc la sfârșitul săptămânii viitoare a făcut implozie. În...

Microbii se simt bine acolo unde nu ajunge periuţa de dinţi

Microbii se simt bine acolo unde nu ajunge periuţa de dinţi
Interviu cu doctor Dan Găucan, stomatolog Faţă de hrana crudă, tare a omului primitiv, trăitorul în vremurile moderne mănâncă alimente tot mai moi, care nu-i mai solicită aşa mult structura cavităţii...

Lovitură de proporții. Înalta Curte, pusă în genunchi de Comisia Europeană. Judecătorii trebuie să respecte Constituția

Lovitură de proporții. Înalta Curte, pusă în genunchi de Comisia Europeană. Judecătorii trebuie să respecte Constituția
Galerie Foto Tertipurile incredibile prin care anumiți judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție încearcă să perpetueze practica ilegală de la această instanță, prin încălcarea Constituției României și a...

Mihai Gane, scriitor spaniol de origine română: „Poezia mi-a salvat viaţa”

Mihai Gane, scriitor spaniol de origine română: „Poezia mi-a salvat viaţa”
Galerie Foto Mihai Gane, un tânăr de origine română, este noua senzaţie literară în Spania. Acolo, este cunoscut ca Miguel Gane şi a publicat două volume de poezii primite cu mare entuziasm de public. În 2017, a fost...

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria
Galerie Foto Cel mai important om al Partidului Național Liberal conduce, din punct de vedere administrativ, întregul aparat guvernamental. Nu este vorba despre Ludovic Orban, care este premier al României, ci de Antonel Tănase,...

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța
Galerie Foto Zilele trecute, la Tribunalul București a fost depus tabelul definitiv al creanțelor acceptate cu privire la compania SC Fattoria Terrantica SRL, societate pe care Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al...

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene
Galerie Foto Orașele României sunt sufocate, la propriu, de mașini. Nu e o exagerare, în București se vede asta cu ochiul liber. Nu mai poți admira nimic din arhitectura orașului, pentru că totul e practic acoperit de mașini...

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui
Galerie Foto 16 voturi îi lipseau lui Ludovic Orban pentru a-și trece, luni, Guvernul de votul Parlamentului. Așa cum „Jurnalul” a prezentat, cu o zi înainte de plen, toate partidele care au încheiat acorduri cu premierul...

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor
Galerie Foto Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii contemporane din România. Cuvintele sale magice au primit numeroase premii literare, iar romanele sale au fost traduse în peste 9 limbi. Acum, Doina...

Chirurgie prin gaura cheii

Chirurgie prin gaura cheii
Sperietura unor pacienţi că ajung la bisturiul chirurgului s-a mai diminuat odată cu extinderea intervenţiilor minim invazive, a laparoscopiei cu incizii mici. Interviu cu profesor doctor Nicolae Iordache, de...
Serviciul de email marketing furnizat de