x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Criza din Italia, rezolvată romăneşte

0
Autor: Andreea Cascaval Petru Zoltan 21 Dec 2007 - 00:00
Criza din Italia, rezolvată romăneşte MARIO LAPORTA/


Avem 20 de poliţişti romăni in Italia, dintre care opt de etnie romă. Ce fac ei acolo? De la implicarea in cazul Mailat (foto) pănă la căutarea unui asasin invizibil. Lucrează cu colegi italieni. Deşi e greu de imaginat, la ei condiţiile de lucru sunt mai rele decăt la noi. Despre toate acestea am vorbit cu unul din cei 20. Din motive lesne de inţeles, nu-i dezvăluim identitatea.

Romănia a trimis in Italia 20 de poliţişti romăni, dintre care opt de etnie romă. Au "luptat" cot la cot alături de autorităţile italiene impotriva infractorilor. Au luat parte la acţiunile din cazul Mailat, au apărat chiar o cazarmă şi au căutat un asasin invizibil. Jurnalul Naţional vă prezintă un interviu cu unul dintre poliţiştii romăni.

JN: V-aţi intors recent din misiune, din Italia. Cum a inceput colaborare romăno-itaiană?

La un moment dat, datorită multitudinii de infracţiuni comise de romăni in Italia, a apărut o necesitate obiectivă de a colabora cu Poliţia italiană. Aşa a luat naştere proiectul ITARO, care prevedea dislocarea pe teritoriul italian a unor poliţişti specialişti romăni, care să sprijine autorităţile italiene in activităţile pe care le desfăşoară, in vederea contracarării fenomenului infracţional generat de concetăţenii noştri. Ultima misiune ITARO 4 s-a desfăşurat in perioada 17 septembrie-15 decembrie. Toate ar fi fost bune şi la locul lor dacă la un moment dat nu ar fi apărut acel episod care a vizat moartea Giovannei Regianni.

JN: De ce era nevoie de poliţişti romăni in Italia?

Era nevoie de noi acolo pentru că situaţia operativă o impunea. Anchetarea romănilor s-a dovedit foarte anevoioasă. Poliţia italiană nu dispune de nişte fonduri atăt de mari. La nivelul chesturii din Roma este o singură cameră in care se poate accesa internetul. Cameră care este sub cheie, cu acces special. Calculatoarele sunt din prima generaţie. Iar toate actele se intocmesc foarte greu. Ca să deschizi un computer trebuie să aştepţi un sfert de oră. Ei nu au foarte multe maşini. Ei au o motivaţie cu tentă politică, pentru că spun că guvernul actual nu a investit in siguranţa publică. Inainte să mă intorc in ţară, poliţiştii au ieşit in stradă. Culmea, este mai rău ca la noi.

Cazul Giovana Regianni


JN.: Ce s-a intămplat in cazul Mailat?

Am participat la cazul acesta, chiar din momentul reţinerii lui Mailat. Cănd il găseşti pe un om cu pistolul in mănă şi ţeava fumegănd, e mai greu de presupus că nu el a tras. Mailat a fost găsit in baraca lui cu un tricou şi ciorapii plini de sănge. Se schimba. Chiar in momentul in care incerca să fugă a fost reţinut de poliţiştii din Ponte Milvio. Tot in baraca lui a mai fost găsită şi poşeta doamnei Giovannei Regianni. Cazul este incă in desfăşurare. Activităţile investigative s-au terminat. Poliţia nu mai are nici o autoritate.

JN.: Cum s-a petrecut incidentul?

Mailat spune că doar a găsit geanta. Dar a purtat femeia pe umeri aproximativ 200 de metri şi a vrut să o arunce intr-o groapă unde erau colectate deşeuri metalice. Dubiul este dacă nu cumva au fost doi. Mailat nu este un tip foarte solid, iar distanţa de unde se presupune că s-a produs agresiunea şi pănă in locul unde a aruncat-o este destul de mare. Femeia a murit după 46 de ore de cănd a fost găsită. Ea a fost tălhărită pe traseul dintre gară şi staţia de autobuz. Apoi a fost bătută, incăt şi-a pierdut conştiinţa. Avea o umbrelă in mănă, pentru că ploua. Regianni avea o echimoză pe faţă. Tija umbrelei i s-a imprimat pe faţă. La mică distanţă de acel loc este un gard din plasă, pe sub care Mailat a tărăt-o. El are pe spate nişte urme care corespund ca dinamică cu sărma din gard.

J.N.:Ce probleme creează romănii autorităţilor italiene?

Autorităţile italiene au avut foarte multe cazuri cu cetăţenii romăni găsiţi fără acte de identitate. Işi declarau o identitate falsă. "Cum te cheamă?" "Gheorghe Marin." "Şi unde stai?" "In Bucureşti pe partea dreaptă." Am găsit o minoră care ieşise la furat. A spus că o cheamă Bobeanu Smochiniţa. A fost adusă la chestură. Eu, fiind acolo, am verificat să văd dacă există această persoană. Bineinţeles că nu! Atunci s-a pus problema ce facem cu copilul. Complicat. Trebuie fotosemnalată, amprentată. I-au spus să nu mai fure şi i-au dat drumul.

J.N.: Sunt romănii cei mai periculoşi infractori ?

Nu! Italienii impreună cu ofiţerii romăni au arestat trei albanezi, infractori foarte periculoşi, care gestionau un grup de prostituate romănce şi de alte naţionalităţi. După ce duceau fetele la "produs", plecau şi ei să mai facă rost de un ban. Intrau prin escaladare in diferite apartamente, din zonele rezidenţiale, apoi forţau termopanele din balcoane. Victimele erau trezite cu o rază de lumină, de la lanterna proiectată in faţă. Erau legaţi, bătuţi şi li se furau toţi banii. Dacă nu găseau bani incepeau să-i tortureze. La ultima ispravă au dat peste un avocat care avea in casă un seif. Seiful abia fusese montat, iar cei de la firmă nu-i lăsaseră cheile, pentru că trebuia să mai semneze nişte documente. După ce l-au bătut măr, nu l-au crezut că nu are cheile şi i-au tăiat un deget. I-au spus "Mai ai incă nouă, dacă nu deschizi seiful ţi le tăiem pe toate". Aceşti infractori aveau un puternic accent din est şi, cănd plecau din casele victimelor, le ziceau "Nu vă fie teamă, suntem romăni, nu vă omorăm. Vrem doar banii şi bijuteriile". De aici a plecat toată investigaţia. Nu am auzit de asemenea cazuri făcute de romăni.

Romăni asasinaţi.


J.N.: Cum s-a intămplat cu cei trei romăni impuşcaţi in septembrie?

La data de 27 septembrie, in jurul orei 1:00 noaptea, au fost impuşcaţi trei romăni in zona Nomentana. Doi au murit, iar al treilea a reuşit să supravieţuiască in mod paradoxal cu şase gloanţe in el, calibru 9,17 mm. Calibru de război. Un grup de cinci romăni, care locuiau in barăcile de lăngă parc, pe malul răului, s-au dus la furat după ce au băut cinci litri de vin. Florin Batog impreună cu Daniel Zaharagiu şi Alin Stoica locuiau intr-o baracă, iar Mircea Sava şi Cătalin Neagu in alta. După ce au furat dintr-un magazin două sticle de suc, Neagu şi Zaharagiu au plecat să fure o motoretă şi au luat-o spre centru. La un moment dat, in timpul in care pregăteau furtul au fost prinşi de carabinieri. Zaharagiu a fost arestat, iar Neagu a reuşit să fugă. Asta a fost salvarea lor. Faptul ca au fost surprinşi de carabinieri.

J.N.: Ce făceau ceilalţi?

Ceilalţi trei au mai dat o tură prin zona Nomentana, după care Florin Batog şi cu Stoica, pentru că erau mai apropiaţi, au plecat pe una dintre străzile din apropiere, şi il trimit pe Sava inapoi la magazin să vadă dacă mai e cineva pe acolo, ca să se intoarcă la furat.

J.N.: Ce s-a intămplat după ce au "verificat" zona?


Stoica, Batog şi cu Sava s-au reintălnit in dreptul unui pasaj, stăteau pe marginea rampei, pe o bordură, şi puneau la cale lumea. La un moment dat se apropie de ei un individ, se aşază lăngă ei şi ii intreabă ce fac acolo. Ei spun că nu fac nimic. Işi scoate din partea dreaptă o căciuliţă, gen pescar, şi-o pune pe cap, de sub haină scoate un pistol şi ii intreabă pe romăni dacă ştiu cine este el. Pe Sava il ia gura pe dinainte şi spune "carabiniero borgheze" intr-o italiană mai mult spaniolă. Individul ii dă o palmă, ii pune pistolul la tămplă şi zice: "Nu. Hai să mergem". Coboară această rampă, cotesc spre dreapta, apoi spre stănga, iar la jumătatea ultimei porţiuni le spune in italiană să se oprească. Ii pune in genunchi, le arată cum să-şi pună măinile la cap, le pune pistolul la tămplă, după care spune "basta", in italiană. Sava inţelege că "basta" inseamnă gata, s-a terminat, şi dă să ridice să plece. Individul ii spune in italiană să stea jos. După ce respectivul ii spune stai jos, Sava ridică capul in partea dreaptă. Exact in fracţiunea respectivă de secundă pleacă şi primul glonţ, care nu il nimereşte pe Sava in tămplă, pentru că a ridicat capul, il loveşte insă in maxilarul drept şi iese pe sub maxilarul stăng. Probabil nivelul adrenalinei era mai mult decăt ridicat şi Sava incepe să fugă. Apoi, mai primeşte incă cinci gloanţe in spate. Reuşeşte totuşi să fugă, să cotească spre dreapta, să traverseze tot acest pasaj. Iese. Mai parcurge incă 50 de metri, strigă după ajutor, după care se prăbuşeşte.

J.N.: I-a sărit cineva in ajutor?

Auzind strigătul de ajutor, două femei care locuiau in apropiere au coborăt şi ii aduc o pernă şi o cană cu apă. In clipa cănd a băut prima gură de apă i s-a făcut rău. Ii era foarte sete, a spus. La două minute a apărut poliţia şi aproape imediat şi o ambulanţă.

J.N.: Cum au fost impuşcaţi Batog şi Stoica?


Cănd a fugit, Sava aude o impuşcătură şi apoi pe Florin Batog gemănd şi spunănd "AU!". Acesta moare cu un glonţ in craniu, iar celălalt, Stoica Alin, reuşeşte şi el să fugă puţin, pentru că a fost găsit pe trepte, dar tot aşa, primeşte din spate incă cinci gloanţe in regiunea toraco-lombară. Unul dintre gloanţe ii perforează artera iliacă dreaptă, ceea ce i-a provocat o complicaţie foarte urătă. Cei doi au fost luaţi imediat şi duşi la spital. Alin Stoica a supravieţuit incă vreo două săptămăni, dar intr-o comă profundă. Medicii italieni au incercat să ii facă un by-pass, piciorul i s-a cangrenat, au apărut complicaţii la nivel hepato-renal, l-au băgat pe dializă şi nu a mai rezistat.

J.N.: Cănd aţi vorbit cu Sava?


Ne-am deplasat exact in dimineaţa respectivă la Sava, la Spitalul Sandro Pertinni, să incercăm să stam de vorbă cu el. Era intr-o stare foarte gravă, galben. De-abia a reuşit să mormăie căte ceva. Nici colegii italieni nu inţelegeau ce spune, pentru că avea gura făcută ţăndări... Am reuşit pănă la urmă să inţeleg despre ce este vorba, cum s-au petrecut lucrurile şi ce mi-a spus el v-am spus şi eu. Rămăne intrebarea ce-au făcut cei doi căt s-au despărţit de Sava.

J.N.: Aţi reuşit să faceţi portretul-robot al asasinului?


Da! Poliţiştii italieni il caută incă pe acest personaj. Există mai multe variante. Romănii care locuiau in barăci au fost extrem de reticenţi in a ne sprijini şi a ne spune de ce s-ar fi putut intămpla chestia asta. Pănă la urmă, din discuţiile cu ceilalţi romăni, deci activitate investigativă desfăşurată in răndul cetăţenilor romăni de poliţişti romăni, am aflat că acest Batog Florin Daniel a lucrat la un moment dat pentru un italian. Italianul nu l-a plătit, cum le este stilul. Se spune că Batog a hotărăt să işi ia el banii care i se cuvin. A luat puţin mai mult. Batog a rămas intr-o seară in subsolul barului, a aşteptat să plece toată lumea şi a plecat de acolo cu vreo 3.000 de euro şi o pungă plină cu mărunţiş. Acum nu se ştie dacă de la chestia asta a pornit toată treaba asta sau nu, cert este că inainte cu căteva zile, inainte de 26 septembrie, cei de la baracă il tot pistonau pe Batog că: "Ce faci, dom’le, nu ne mai aduci croasante?". La care Batog spune: "Nu mă mai duc pe acolo, că, dacă mă prinde, italianul mă impuşcă". Batog Florin le aducea in fiecare seară croasante, care rămăneau nevăndute şi pe care italianul i le dădea cadou.

J.N.: Dacă ar vedea vreo poză nu l-ar putea recunoaşte pe patronul barului?


Sava nu il cunoaşte, nimeni nu il cunoaşte. Nimeni nu ştia unde este barul. Marele "fault" vine insă chiar din partea lui Mircea Sava. La un moment dat, stănd de vorbă cu el, prezentăndu-i fotografii, discutănd cu el, am avut senzaţia că mi-a acceptat prietenia, cum se zice. Dar el s-a intors in Romănia exact in momentul cănd trebuia să ii prezentăm nişte planşe fotografice, incepusem să aducem oameni la chestură...

J.N.: Dar el avea voie să plece dacă era implicat?


Era vicitimă, nu i-a reproşat nimeni nimic. El, in mod normal, ar trebui să coopereze. Dar ce se intămplă? El il ia pe "nu" in braţe şi spune: "Dom’le, mi-e frică să nu mă omoare". Cazul a fost mediatizat, şi cel care a comis acestă faptă ştie că el a scăpat.

J.N.: Cu ce armă a tras asasinul?


Arma a fost un pistol Beretta calibru 9.17 mm. Exact arma aflată in dotarea forţelor de carabinieri, dar şi a altor forţe de ordine. Probabil că ei vor găsi la un moment dat acest pistol. Asta nu inseamnă că persoana care il deţine a şi tras cu el, pentru că avocaţii lor sunt mai arţăgoşi decăt ai noştri. Se găseşte pistolul, dar cum dovedeşti că acela a tras cu el. Nu vorbim despre posesorul de drept al pistolului, ci de virtuala persoană la care, dacă va exista mult noroc, se va găsi arma. Cum dovedeşti că el a tras cu ea? Vă spun că dosarul pănă acum are cam un metru inălţime cu toate documetele pe care le-au luat. Au făcut planşe fotografice, au făcut excluderi din grup, am adus căteva persoane. Dacă s-ar fi intămplat la Napoli sau la Palermo, unde ăia işi impart gloanţe precum amenzi de circulaţie, era altceva. Dar la Roma este o chestie foarte serioasă. Şi s-au implicat deja şi preşedintele senatului italian şi s-a făcut un foarte mare tam-tam. S-au făcut presiuni foarte mari pentru a fi identificat autorul.

J.N.: Cei trei erau infractori periculoşi?


Nu am exclus la un moment dat, deşi nu am avut nici un fel de indiciu că cei trei sau, mă rog, grupul de acolo sau unul dintre cei de acolo să fi comis o infracţiune mai gravă. La un moment dat, in zona aceea, in vară, a fost violată şi o italiancă de 16 ani. Autorii nu au fost prinşi.

J.N.:Ce probe au mai fost administrate in acest dosar?


La un moment dat l-am pus pe Sava intr-o incăpere din aia ca in filmele americane, se vedea dintr-o parte şi in partea cealaltă era oglindă. L-am adus pe unul care intr-adevăr a fost "guardia giurata", deci un agent de pază şi care ar fi avut trăsăturile descrise. L-am adus acolo, Sava l-a văzut şi zice: "Eu zic că ăsta e!". "Mă, e sau nu e ăsta?" "Eu zic că ăsta e." Avănd şi nişte reacţii obiective, l-am văzut că s-a albit, a inceput să tremure. S-ar putea să fi recunoscut chipul persoanei respective. După voce şi după inălţime insă nu se nimereşte, deci noi il căutam pe unul mai inalt decăt Sava, cam cu jumătate de cap, deci pe la 1,85-1,86, iar ăsta are un metru şi jumătate. Nu locuieşte acolo, nu a mai fost in zona respectivă de ani buni. Acum se poate ca acest chip să semene cu cel al agresorului. Pe ăsta l-am adus la chestură sub o legendă că se verifică armamentul: "Dom’le, am avut armament, dar l-am văndut acum nu ştiu căţi ani la magazin". La ei, dacă ai autorizaţie de la poliţie, iţi poţi cumpăra de la magazin de la pistol pănă la puşcă cu lunetă.

J.N.: La ce acţiuni aţi mai participat alături de poliţiştii italieni?

Puteţi să spuneţi că am participat la apărarea cazarmei Maurizzio Giglio cu scutul şi cu casca. Mă intorsesem printr-un context favorabil puţin mai devreme de la birou, făcusem un duş şi mă pregăteam să citesc nişte ziare. Zgomot, zarvă foarte mare. Această cazarmă este cumva pe colţ, foarte aproape de Stadionul Olimpic. Tomberoane aruncate, sticle sparte. Deschid geamul. Au inceput să arunce cu de toate. L-am inchis repede. M-am uitat la ei cum "defilează" pe acolo. Au fost in jur de 500-600 de suporteri. Am crezut că pleacă. Nu ştiam efectiv ce s-a intămplat, de ce sunt atăt de violenţi. Nu am fost pus in temă cu faptul că un poliţist italian l-a impuşcat pe un suporter. Toată chestia a continuat cu nişte zgomote foarte puternice in interiorul cazarmei. Am coborăt pe scări şi am văzut că suporterii erau in curte deja, distrugeau maşinile. Nu au apucat să intre foarte mult. In cazarmă nu erau foarte mulţi poliţişti. Erau bucătarii, femeile de serviciu. Eu ce să fac... am luat un scut, un baston, mi-am pus o cască in cap. Nu de frică că păţesc ceva, dar mă confundau poliţiştii cu un tifos şi luam bătaie. Au venit intăriri şi am reuşit pănă la urmă să inchidem poarta de la cazarmă. La finalul misiunii ne-am ales cu căte o scrisoare de apreciere şi mulţumiri din partea autorităţilor italiene.

Citeşte mai multe despre:   special,   intr-o,   cănd,   romani ,   s-au,   sava,   batog,   moment,   incă,   mailat,   inc

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

De trei săptămâni, membrii Cabinetului Orban își țin averile la secret

De trei săptămâni, membrii Cabinetului Orban își țin averile la secret
Galerie Foto Niciunul dintre membrii Cabinetului Orban nu și-a depus declarațiile de avere și de interese pe site-ul Guvernului României, deși au trecut 17 zile de la învestire. Dacă în cazul unora dintre membrii noului...

Regina nebunilor, între ficţiune şi realităţile din spitalele româneşti

Regina nebunilor, între ficţiune şi realităţile din spitalele româneşti
Galerie Foto „Regina nebunilor” este un roman cutremurător, despre subiecte şi întâmplări din spitalele româneşti, care ne vor surprinde. Pe lângă radiografia dureroasă din aceste instituţii, avem parte de mistere...

Cazul „Caracal”, pe muchie de cuțit. Gheorghe Dincă poate fi liber în ianuarie 2020

Cazul „Caracal”, pe muchie de cuțit. Gheorghe Dincă poate fi liber în ianuarie 2020
Galerie Foto Avocații victimelor tragediei de la Caracal atrag atenția că evoluția dosarului aflat în instrumentarea DIICOT – Structura Centrală, riscă să creeze o situație paradoxală, în care suspectul Gheorghe Dincă...

Monica Pop: „Sunt interzise pentru spălarea ochilor ceaiurile, mierea, zeama de varză şi alte nebunii”

Monica Pop: „Sunt interzise pentru spălarea ochilor ceaiurile, mierea, zeama de varză şi alte nebunii”
Galerie Foto Conjunctivitele se întâlnesc destul de des. Deşi nu conduc la pierderea vederii şi nu sunt o urgenţă medicală, ele trebuie diagnosticate şi tratate doar de medicul oftalmolog. De câte tipuri este această...

Prima misiune a lui Aurescu, transferat de la Cotroceni la MAE – blocarea acțiunii lui Dragnea la CEDO

Prima misiune a lui Aurescu, transferat de la Cotroceni la MAE – blocarea acțiunii lui Dragnea la CEDO
Galerie Foto Proaspăt numit în funcția de ministru al Afacerilor Externe în  Guvernul Orban, fostul consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, Bogdan Aurescu, a decis ca printre primele măsuri pe care să le ia în acea...

„10 august 2018”, „Lebăda Neagră” prin care se mizează pe crearea unei emoții în vederea turului II al alegerilor

„10 august 2018”, „Lebăda Neagră” prin care se mizează pe crearea unei emoții în vederea turului II al alegerilor
Una dintre posibile „bombe” de campanie, prelucrată în laboratoarele electorale pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale care va avea loc la sfârșitul săptămânii viitoare a făcut implozie. În...

Microbii se simt bine acolo unde nu ajunge periuţa de dinţi

Microbii se simt bine acolo unde nu ajunge periuţa de dinţi
Interviu cu doctor Dan Găucan, stomatolog Faţă de hrana crudă, tare a omului primitiv, trăitorul în vremurile moderne mănâncă alimente tot mai moi, care nu-i mai solicită aşa mult structura cavităţii...

Lovitură de proporții. Înalta Curte, pusă în genunchi de Comisia Europeană. Judecătorii trebuie să respecte Constituția

Lovitură de proporții. Înalta Curte, pusă în genunchi de Comisia Europeană. Judecătorii trebuie să respecte Constituția
Galerie Foto Tertipurile incredibile prin care anumiți judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție încearcă să perpetueze practica ilegală de la această instanță, prin încălcarea Constituției României și a...

Mihai Gane, scriitor spaniol de origine română: „Poezia mi-a salvat viaţa”

Mihai Gane, scriitor spaniol de origine română: „Poezia mi-a salvat viaţa”
Galerie Foto Mihai Gane, un tânăr de origine română, este noua senzaţie literară în Spania. Acolo, este cunoscut ca Miguel Gane şi a publicat două volume de poezii primite cu mare entuziasm de public. În 2017, a fost...

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria
Galerie Foto Cel mai important om al Partidului Național Liberal conduce, din punct de vedere administrativ, întregul aparat guvernamental. Nu este vorba despre Ludovic Orban, care este premier al României, ci de Antonel Tănase,...

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța
Galerie Foto Zilele trecute, la Tribunalul București a fost depus tabelul definitiv al creanțelor acceptate cu privire la compania SC Fattoria Terrantica SRL, societate pe care Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al...

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene
Galerie Foto Orașele României sunt sufocate, la propriu, de mașini. Nu e o exagerare, în București se vede asta cu ochiul liber. Nu mai poți admira nimic din arhitectura orașului, pentru că totul e practic acoperit de mașini...

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui
Galerie Foto 16 voturi îi lipseau lui Ludovic Orban pentru a-și trece, luni, Guvernul de votul Parlamentului. Așa cum „Jurnalul” a prezentat, cu o zi înainte de plen, toate partidele care au încheiat acorduri cu premierul...

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor
Galerie Foto Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii contemporane din România. Cuvintele sale magice au primit numeroase premii literare, iar romanele sale au fost traduse în peste 9 limbi. Acum, Doina...

Chirurgie prin gaura cheii

Chirurgie prin gaura cheii
Sperietura unor pacienţi că ajung la bisturiul chirurgului s-a mai diminuat odată cu extinderea intervenţiilor minim invazive, a laparoscopiei cu incizii mici. Interviu cu profesor doctor Nicolae Iordache, de...
Serviciul de email marketing furnizat de