Criza si anticipate

Demisia impusa premierului Tariceanu de presedintele Basescu arunca tara intr-o criza politica. Dorinta sefului statului, de a organiza cu orice pret alegeri anticipate, sacrifica interesul national de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.

PNL si PD au decis ieri sa declanseze alegeri anticipate prin demisia premierului Calin Popescu Tariceanu si a ministrilor celor doua formatiuni. Tariceanu a anuntat ieri, la 16:30, ca va demisiona, cele doua partide intentionand sa ajunga la un nou scrutin la 2 octombrie.

Dupa sase luni in care presedintele Traian Basescu nu a ratat nici o ocazie de a vorbi despre necesitatea alegerilor anticipate, iar premierul Calin Popescu Tariceanu nu a ratat nici o ocazie sa le refuze si sa explice opiniei publice ca respectarea calendarului de integrare in UE nu permite o criza politica, cei doi au cazut la pace ieri la pranz. Tariceanu s-a lasat convins dupa ce a auzit in glasul sefului statului cum a primit acesta decizia Curtii Constitutionale de a returna Parlamentului pachetul de legi ale Justitiei.

MIERCURI, ORA 22:00. La intoarcerea din Grecia, pe aeroportul Otopeni, premierul Tariceanu tot nu vede necesitatea anticipatelor, afirmand ca ele nu reprezinta o varianta oportuna in prezent. "Avem o serie de alte probleme mult mai importante de rezolvat si cred ca in aceasta perioada nu este deloc oportun sa discutam despre alegerile anticipate", a declarat el. Printre problemele cu care se confrunta autoritatile, premierul a mentionat atat integrarea europeana a Romaniei, cat si decizia Curtii Constitutionale privind respingerea unor articole din pachetul legislativ privind reforma justitiei si regimul proprietatii.

ORA 23:00. Calin Popescu Tariceanu are o discutie cu Traian Basescu despre situatia generata de refuzul Curtii Constitutionale. Tariceanu e de parere ca situatia se poate rezolva in Parlament si ii cere presedintelui sa convoace cele doua Camere. Seful statului are o alta opinie: acum sau niciodata, Caline! Surse liberale spun chiar ca Traian Basescu ar fi amenintat ca in caz contrar ministri PD isi vor da demisia. In Modrogan, pedistii adunati sa ii aranjeze ploile pentru Consiliul National de sambata si functiile de vicepresedinti, afla ca Tariceanu a fost convins sa accepte anticipatele.

JOI, ORA 10:00. Sedinta de guvern programata pentru aceasta ora nu mai are loc. Premierul lipseste. E in sedinta Biroului Permanent Central al PNL. Aduce treptat vorba despre anticipate cand nimeni nu se asteapta ca el sa fie cel care face asta. Mai ales ca, la inceputul sedintei mai multi liberali au sustinut sa nu se organizeze anticipate. Deputatul Cristian Boureanu si ministrii Gheorghe Flutur si Ionut Popescu sunt de parere ca dorinta lui Basescu de a face anticipatele trebuie acceptata de liberali. In favoarea anticipatelor nu exista un argument concret, nu se identifica o situatie de criza, intrucat legile justitiei pot fi rezolvate in Parlament. Liberalii cad insa de acord ca daca tot vrea Basescu sa faca anticipate, acum e momentul.

Liderii liberali se intalnesc cu Emil Boc, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Sorin Frunzaverde, Radu Berceanu si Gheorghe Seculici, care afla de la premier ca e gata de anticipate. Surse din Alianta spun ca la discutie este chemat si liderul UDMR Marko Bela, care isi da si el acordul.

ORA 12:00. Cei doi presedinti PNL si PD, insotiti de cate trei membri ai PNL si PD iau calea Cotroceniului. La aceasta ora, liderii PD si PNL inca se inghesuie sa nege orice discutie despre anticipate si cu atat mai mult discutiile de noaptea trecuta dintre Basescu si Tariceanu.

ORA 13:00. Primul care sparge gheata este deputatul PD Stelian Dutu care de la Constanta afirma ca singura solutie dupa decizia Curtii Constitutionale o constituie alegerile anticipate si ca e "impetuos necesar" ca ele sa fie organizate in toamna. Dutu precizeaza ca vorbeste in nume personal, dar anunta ca in aceeasi zi "s-ar putea sa fie luat un punct de vedere comun din partea Aliantei".

ORA 13:30. Aliatii pleaca de la Palat. Surse din PNL si PD spun ca acolo s-a stabilit ca premierul va demisiona, impreuna cu ministri PNL si PD. Traian Basescu urmeaza sa desemneze un nou premier. Surpriza: tot Calin Popescu Tariceanu. Calculul aliatilor mizeaza pe faptul ca noul Cabinet facut de acesta va pica in Parlament, cu sprijinul UDMR. Urmatoarea propunere a presedintelui pentru sefia Guvernului va fi tot Calin Popescu Tariceanu, iar dupa o noua respingere a Cabinetului, presedintele ar urma sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri anticipate. Cu promisiunea ca premierul pe care il va desemna dupa ele sa fie tot Calin Popescu Tariceanu. Conform acestui calendar, noul scrutin ar trebui sa aiba loc duminica, 2 octombrie.

16:30. Tariceanu anunta ca a decis sa demisioneze, impreuna cu membrii Cabinetului.

INOPORTUN
"Avem o serie de alte probleme mult mai importante de rezolvat si cred ca in aceasta perioada nu este deloc oportun sa discutam despre alegerile anticipate" - Calin Popescu Tariceanu 6 iulie 2005

FINAL
"I-am anuntat pe membrii Cabinetului ca eu consider ca actualul Executiv trebuie sa-si incheie misiunea, sa angajam procedurile necesare pentru declansarea alegerilor anticipate" - Calin Popescu Tariceanu 7 iulie 2005

Boc - Guvernul, in functie pana la alegeri

Actualul Cabinet va ramane in functie pana cand urmatorul guvern va depune juramantul, a declarat aseara presedintele PD Emil Boc. "Nu am discutat eventuale schimbari de ministri si vad de ce ar putea sa se intample asta", a mai precizat el.

UNU LA UNU. Schimbari va suferi insa protocolul Aliantei PNL-PD, sustin surse democrate. Daca la precedentele alegeri, listele parlamentare s-au facut in favoarea liberalilor care au avut un numar aproape dublu de parlamentari, de data aceasta PD se situeaza in sondaje peste PNL. Pedistii spun insa ca listele vor fi facut in proportie de unu la unu, PNL si PD urmand sa aiba un numar egal de reprezentanti pe liste. Emil Boc a aratat aseara ca Alianta va merge impreuna in alegeri fara indoiala. El a confirmat ca scrutinul ar putea avea loc in septembrie-octombrie, calendarul urmand a fi stabilit saptamana viitoare. Tema alegerilor anticipate va figura prima pe ordinea de zi a sedintei Consiliului National de sambata.

LEGILE JUSTITIEI. Boc a lasat de inteles totodata ca parlamentarii Aliantei nu vor participa in Parlament la dezbaterile legate de prevederile declarate neconstitutionale din pachetul legislativ privind reforma in Justitie. "Nu putem participa la un simulacru in Parlament. Oamenii nu ne-au votat sa contemplam decizii. A capitula in fata deciziei Curtii, ar insemna sa inselam electoratul", a spus Boc. In opinia sa, victoria Aliantei in alegeri ar demonstra lipsa de legitimitate a Curtii Constitutionale. "Vom vedea ce legitimitate va mai avea Curtea Constitutionala, in conditiile in care votul dat de populatie va fi in favoarea Aliantei", a mai spus Boc, explicand ca si daca membrii Curtii vor ramane aceiasi, Curtea va fi una "suspendata". (Oana Stancu)

Curtea Constitutionala - Judecatorii sunt independenti

Potrivit Legii 47/2002, Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori numiti pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de presedintele Romaniei. Fiecare Camera a Parlamentului numeste, cu votul majoritatii membrilor sai, la propunerea Biroului Permanent si pe baza recomandarii Comisiei Juridice, in calitate de judecator, persoana care a intrunit numarul cel mai mare de voturi.

SCHIMBARE. Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din numarul judecatorilor din trei in trei ani. Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea atributiilor lor, sunt inamovibili pe durata mandatului si nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor.

VALABILITATE. Mandatul de judecator al Curtii Constitutionale inceteaza: la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de sase luni; daca nu mai are cetatenia romana si domiciliul in tara, daca devine membru de partid sau pentru incalcarea grava a obligatiilor prevazute la articolului 64 din Legea 47/2002, printre care: sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul Constitutiei; sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor si sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta Curtii Constitutionale; in adoptarea actelor Curtii Constitutionale sa-si exprime votul afirmativ sau negativ, abtinerea de la vot nefiind permisa. (Gabriela Antoniu)