x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Croitorul Regelui

0
Autor: Raluca Grintescu Roxana Roseti 15 Apr 2007 - 00:00
Croitorul Regelui


Ion Banu s-a ocupat pe vremuri de ţinutele militare ale Regelui Mihai. Le ajusta sau le croia şi, astfel, a cunoscut-o îndeaproape pe Majestatea Sa. Amintirile croitorului care s-a ocupat de ţinutele Regelui până la abdicarea acestuia. O poveste cu un epilog trist şi neaşteptat.

Talent ÅŸi perseverenţă sunt cele două calităţi care l-au făcut pe Ion Banu să devină unul dintre cei mai apreciaţi croitori din ţară. Ba mai mult, să devină croitorul Casei Regale. Mai precis, se ocupa de ţinutele militare ale Regelui Mihai, cunosc�ndu-l �ndeaproape pe vremea c�nd acesta era Voievod de Alba-Iulia ÅŸi fusese numit sublocotenent. Experienţa sa bogată, acumulată �n perioada interbelică, nu putea răm�ne �n umbra vremii.

BucureÅŸtiul de altădată a avut o mare tradiţie �n modă, iar �n frumoasa perioadă c�nd ÅŸi-a căpătat faima de micul Paris, a scos la iveală meseriaÅŸi ÅŸi designeri buni. Atelierele ÅŸi magazinele lor se �ntindeau de-a lungul Căii Victoriei, iar acolo găseai lucruri care rivalizau cu cele de la Paris sau Viena. Pe vremuri, ca să obţii aprecierea Casei Regale a Rom�niei �n materie de haine, trebuia să ai, pe l�ngă experienţă, har, inspiraţie ÅŸi... diplomaţie. Să nu omitem că �mbrăcămintea-standard a celor patru regi ai Rom�niei a fost haina militară.

DIN �NT�MPLARE. Pasiunea ÅŸi talentul lui Ion Banu (născut la 2 februarie 1914, �n Comarnic) pentru "croitorit" au apărut de la o v�rstă fragedă. O păţanie l-a făcut să descopere că are m�nă bună: "Aveam vreo 5-6 ani ÅŸi mama mi-a cumpărat un costumaÅŸ, cu ocazia Sărbătorilor de PaÅŸte. AÅŸa se obiÅŸnuia atunci. Trebuia să primeÅŸti un lucru nou, ca să-ţi meargă bine tot anul. Nu ÅŸtiu cum am reuÅŸit, dar, din joacă, am agăţat haina ÅŸi am rupt-o din faţă p�nă-n spate. N-am spus nimănui de păţanie. Am luat frumos hăinuţa, m-am dus �n magazie ÅŸi am cusut-o de m�nă. După aceea, am călcat-o pe un butuc de lemn ÅŸi am presat-o at�t de bine �nc�t nu s-a cunoscut o perioadă bună că haina a fost ruptă".

Şi-a dorit dintotdeauna să devină inginer, �nsă părinţii nu l-au putut ajuta �n acest sens. AÅŸa că a plecat singur să facă meserie. "Ambiţia mea era să fac o meserie bună. Dar, dacă nu am putut să dau la Inginerie, atunci mi-am zis să fiu un maistru iscusit, ca să obţin un venit la fel de bun ca al unui inginer. Şi aÅŸa s-a ÅŸi �nt�mplat." �n această meserie migăloasă s-a "modelat" de la 13 ani. La 16 ani era deja lucrător-croitor, căut�nd �n permanenţă să se instruiască ÅŸi să fie cel mai bun. La 20 de ani era patron de atelier cu toate actele �n regulă, iar pe vremea aceea, ca să deschizi o firmă, era necesară susţinerea unui examen la Camera de Muncă.

�n perioada stagiului militar, Ion era preferatul tuturor ofiţerilor superiori datorită m�inilor sale "de aur". La expirarea termenului stagiar nu a fost lăsat să plece ÅŸi l-au făcut maistru-militar. "Pentru că mă specializasem �n ţinute militare, eram căutat de toţi locotenenţii ÅŸi generalii care făceau parte din Consiliul Regal. Dar cel mai des �l �mbrăcam pe aghiotantul Regelui Mihai, colonelul Bosi. La un moment dat, au hotăr�t să mă angajeze croitorul Casei Regale.

NEPRETENŢIOS. La v�rsta de 25 de ani, Ion Banu era recrutat ca maistru-croitor la Batalionul de V�nători de Munte, Sinaia, proprietatea Majestăţii Sale, Regele Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen. L-a cunoscut �ndeaproape pe vremea c�nd acesta era Voievod de Alba Iulia ÅŸi fusese numit sublocotenent. "Fiind maistru, eram chemat la Castelul PeleÅŸ de fiecare dată c�nd venea Regele de la BucureÅŸti ca să-l pregătesc de festivităţi. �i ajustam sau �i croiam ţinutele militare, din care nu lipseau accesoriile � decoraţiile ÅŸi insignele erau la loc de cinste".

Prin renunţarea Principelui Carol la tron, fiul sau, Mihai, a devenit moÅŸtenitorul tronului �n 1925, la v�rsta de 3 ani. Peste numai doi ani va deveni rege, deoarece Ferdinand I a murit �n noiembrie 1927, răpus de cancer. �n v�rstă de numai 5 ani, micul rege nu este �mbrăcat �n uniforme militare, apăr�nd �n fotografiile oficiale �n cămăşi sau maieuri albe, sau chiar �n costum de baie. �nsă tatăl său va schimba "politica" vestimentară a fostului rege-copil după �ntoarcerea pe tron, �n iunie 1930. Mihai a fost numit "Mare Voevod de Alba-Iulia", ÅŸi costumat �n concordanţă cu statutul sau, �n uniforma militară.

"La Castel, Regele Mihai stătea de marţi p�nă vineri, c�nd pleca la BucureÅŸti pentru chestiuni arzătoare" �şi aduce aminte domnul Banu de �nceputul relaţiei sale profesionale cu Majestatea Sa. "�n primăvara anului 1947, trebuia să fiu trimis �n Franţa pentru obţinerea diplomei de angajare pentru postul oferit. S-a revocat �nsă ordinul plecării mele pentru că se �mirosise� abdicarea Regelui. Ştiind faptul că unitatea mea urma să fie mutată la SighiÅŸoara, la 13 martie 1947, am cerut demisia la cerere ÅŸi am primit aprobarea trecerii �n rezervă. Patru zile mai t�rziu, unitatea mea defila deja la gară", spunea fostul maistru-croitor. "Regele Mihai nu era un personaj pretenţios ÅŸi nu vorbea de sus. Ba, dimpotrivă. Singurul lucru pe care nu putea să-l suporte era să nu fii punctual. At�ta tot".

�n perioada războiului, iscusitul croitor a fost chemat de Comandantul Aviaţiei engleze, MareÅŸalul Stephenson, care i-a cerut să-i facă echipamente sport. "De c�te ori mergeam la el, MareÅŸalul vorbea cu mine doar prin translator. La finalul războiului, MareÅŸalul a fost at�t de impresionat de "capodoperele" mele �nc�t a vrut să mă ia cu el �n Anglia. Am refuzat, dar mai t�rziu mi-a părut rău că nu am acceptat acea propunere generoasă". "E păcat de meseria pe care o cunoÅŸti să-ţi pierzi timpul de pomană aici. Eu te voi face un mare domn", i-a spus MareÅŸalul talentatului croitor.

După abdicarea Regelui, domnul Ion Banu ÅŸi-a continuat meseria ca patron de atelier, la Sinaia. "Pe l�ngă croitorit ÅŸi schi de performanţă, o altă mare pasiune a mea au fost motocicletele. Pe atunci aveam o motocicletă nemţească Victoria, cu care am străbătut ţara �n lung ÅŸi-n lat. Un litru de benzină era 1 leu ÅŸi 50 de bani", �ncheia domnul Banu un capitol din povestea vieţii sale.

COCHETA. �n afara amintirilor domnului Ion Banu, legate de ţinutele Regelui, �nt�mplarea a făcut ca doamna Marina Tudoran, vecină cu bătr�nul croitor din Sinaia, să aibă amintiri legate de ţinutele Reginei Maria. "De la mama ÅŸtiu că Regina Maria avea un cult pentru portul popular rom�nesc, fapt pentru care a creat ateliere de producţie ÅŸi creaţie �n incinta Castelului unde făceau costume extrem de rare, de elegante, pentru anumite zile naţionale c�nd ea �nsăşi �mpreună cu domniÅŸoarele de onoare ÅŸi cu fetele din anturaj le purtau." Pasiunea ei specială pentru costumul popular rom�nesc a creat astfel o adevărată modă. Majoritatea fetelor de măritat din perioada c�nd Maria era Principesa MoÅŸtenitoare aveau �n garderoba lor c�te un costum popular. "Tot de la mama mea ÅŸtiu că Regina Maria era o mare cochetă (domniÅŸoarele care o admirau, printre care ÅŸi mama mea, aveau ocazia să o vadă pe aceasta merg�nd cu ÅŸcoala, cu �nvăţătorii ÅŸi profesorii lor la colindele de PaÅŸti) ÅŸi o mare admiratoare a culorii mov. De aceea la �nmorm�ntarea ei sicriul a fost ornamentat cu voal mov", subliniază Marina Tudoran.

Europeană prin educaţie ÅŸi prin mentalitate, Regina Maria nu ÅŸi-a ascuns niciodată preocuparea pentru vestimentaţie ÅŸi slăbiciunea pentru bijuterii ÅŸi parfumuri. Devenită regină �n 1914, �n prag de război, Maria va adopta ca vestimentaţie oficială uniforma de RoÅŸiori, dar ÅŸi veÅŸm�ntul alb de soră medicală. Din dorinţa de a fi c�t mai plăcută ÅŸi de a-i impresiona pe cei cu care venea �n contact, Regina Maria era foarte interesată de aspectul ei. Toaletele, achiziţionate de la Casa Patou din Paris trebuiau să-i pună �n valoare distincţia ÅŸi frumuseţea, să impresioneze prin fast ÅŸi strălucire.

Pentru achiziţia unor toalete somptuoase, trecea peste temutele restricţii ale regelui Carol I. O contemporană o descria �n felul următor: "�mbrăcată �ntotdeauna �n rochii frumoase ÅŸi de mare efect din tul vaporos ÅŸi muselină, �mpodobite cu ţechini sau pene ori brodate". Bijuteriile ei erau minunate, iar Carol I achita notele de plată ale acestora. Coroana ei din aur, cunoscută din fotografiile istorice care redau frumosul profil al Reginei cu această impresionantă podoabă pe cap, reprezintă o inestimabilă piesă de artă lucrată la comanda familiei princiare de Casa pariziana Falize. Prinţesa Maria sugera celor cu care venea �n contact imaginea unei actriţe ÅŸi nu a unui personaj princiar. "Frumoasa regină se regăsea �n mătăsuri de brocart ÅŸi voaluri vaporoase, purta bijuterii grele, primitive aproape, imaginate pentru a se potrivi cu decorul", aÅŸa o descria Prinţesa Ana Maria Calimachi.

UNIFORMA. Desigur, este necesară o trecere �n revistă a vestimentaţiei regilor Rom�niei. �ncă de la instalare, Principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (a urcat pe tronul Rom�niei la 10 mai 1866) a adoptat ca �mbrăcăminte oficială uniforma de ofiţer, �n primul r�nd pentru a-ÅŸi spori autoritatea �n condiţiile �n care mulţi �l considerau un "venetic". Carol I le-a impus ÅŸi membrilor familiei regale comportamentul ÅŸi veÅŸm�ntul său sobru. Chiar ÅŸi la �nt�lnirile particulare cu politicienii rom�ni regele apărea �mbrăcat �n uniforma militară, ceea ce impunea o atmosferă sobră, cazonă. P�nă �n ultimele clipe ale vieţii, Carol I a apărut �mbrăcat �n unifoma de ofiţer, veÅŸm�nt �n care a ÅŸi fost �ngropat. Carol I nu a avut urmaÅŸi, succesor fiind desemnat nepotul său, Ferdinand. Acesta a adoptat stilul militar de �mbrăcăminte al unchiului său, chiar ÅŸi la �nt�lnirile particulare. Chiar dacă uneori adopta o ţinută "civilă", c�nd se �nt�lnea cu apropiaţii săi sau cu politicienii, �n ceremoniile oficiale ţinuta militară s-a menţinut, fiind simbolul autorităţii monarhiei. Carol al II-lea apare �ncă de mic �n fotografiile oficiale �mbrăcat �n uniforma militară. Mai t�rziu, pentru a sugera apropierea de "talpa ţării" a fost fotografiat chiar ÅŸi �n straie de ciobănaÅŸ. Dar nu degeaba Carol al II-lea ÅŸi-a atras porecla de "regele-playboy": vestimentaţia sa a devenit, cu timpul, adecvată acestui statut. �nsă, după ce va deveni rege (iunie 1930), Carol al II-lea va adopta ÅŸi el ţinuta militară.

EPILOG. La puţin timp după interviu, Ion Banu a murit, la v�rsta de 93 de ani. Nefericita �nt�mplare ne-a dus cu g�ndul la o coincidenţă uluitoare. Croitorul oficial al reginei Marii Britanii, Sir Hardy Amies, a �ncetat din viaţă �n 2003, tot la v�rsta de 93 de ani. Sir Hardy a petrecut 48 de ani �n serviciul reginei. Tot el a creat hainele prinţesei Diana ÅŸi actriţei Vivien Leigh. A fost numit �n funcţia de croitor oficial al reginei �n 1955 ÅŸi a creat pentru aceasta zeci de modele �n fiecare an, de la rochii de bal p�nă la haine de zi cu zi. Amies ÅŸi-a deschis o casă de modă �n 1946 ÅŸi ÅŸi-a creat un stil considerat de rivalii săi "bătr�nesc ÅŸi lipsit de eleganţă". TotuÅŸi, respectul său pentru dorinţa reginei de a purta haine mai degrabă confortabile dec�t elegante i-a adus, �n 1989, un titlu nobiliar.

Ion Banu, chiar dacă nu a fost recompensat cu un titlu nobiliar, a dus cu el, dincolo, prestanţa unor ţinute ce aparţin vremurilor demult apuse.

Muza Regelui Ferdinand, cea purtătoare de noroc

Marina Tudoran are o amintire specială legată de Casa Regală a Rom�niei. "Bunicul meu era o persoană extraordinar de pedantă ÅŸi educată ÅŸi ţinea o parte din registrele contabile ÅŸi de achiziţii ale Casei Regale de Hohenzolern la Castelul din Sinaia. �ntruc�t era o persoană jovială, făcea parte din anturajul Regelui Ferdinand �n mod special, deoarece erau destul de apropiaţi ca v�rstă. El era invitat să joace �n fiecare zi de joi a săptăm�nii biliard. Acest lucru nu se petrecea la Cazinoul din Sinaia, ci la o viliÅŸoară situată l�ngă actualul Hotel Stăvilar care mai apoi a devenit muzeul de ceramică al Castelului PeleÅŸ Sinaia (Vila Ceramica). Acolo, �n fiecare joi, Regele Ferdinand obiÅŸnuia să joace biliard �mpreună cu prieteni foarte apropiaţi, unii chiar �n slujba lui. Acesta avea un respect deosebit pentru salariaţii săi ÅŸi o preţuire deosebită ÅŸi pentru familiile lor. Bunica mea era o femeie extrem de frumoasă, t�nără ÅŸi se �mbrăca deosebit. A atras, desigur, atenţia ÅŸi admiraţia Regelui Ferdinand. Astfel �nc�t acesta, c�nd avea �nt�lnirile pentru jocul de biliard, �l ruga pe bunicul să fie �nsoţit ÅŸi de bunica mea, �ca muză ÅŸi purtătoare de noroc�, după cum �i spunea Ferdinand. Din păcate, această viaţă frumoasă a bunicii mele s-a terminat �n 1929 o dată cu decesul bunicului".


"�n primăvara anului 1947, trebuia să fiu trimis �n Franţa pentru obţinerea diplomei de angajare pentru postul oferit. S-a revocat �nsă ordinul plecării mele pentru că se �mirosise� abdicarea Regelui. Ştiind faptul că unitatea mea urma să fie mutată la SighiÅŸoara, la 13 martie 1947 am cerut demisia la cerere ÅŸi am primit aprobarea trecerii �n rezervă"
Ion Banu

"Ambiţia mea era să fac o meserie bună. Dar, dacă nu am putut să dau la Inginerie, atunci mi-am zis să fiu un maistru iscusit, ca să obţin un venit la fel de bun ca al unui inginer. Şi aÅŸa s-a �nt�mplat. �n această meserie migăloasă m-am �modelat� de la 13 ani. La 16 ani eram deja lucrător-croitor. La 20 de ani eram patron de atelier cu toate actele �n regulă"
Ion Banu
Citeşte mai multe despre:   mihai,   maria ,   regelui,   carol,   ferdinand,   romi,   åÿi,   säƒ,   cäƒ,   banu,   romï ½niei

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...
Serviciul de email marketing furnizat de