Crucile din cimitirul economiei româneşti

În vara lui 1990 încă existau toate întreprinderile socialiste. Angajaţii făceau greve, solicitau măriri de salarii, norme şi timpi de lucru reduşi şi... alegeri după alegeri de directori şi preşedinţi de sindicate "libere".

Managerii şi liderii salariaţilor se ocupau în acest timp de crearea şi aplicarea reţetelor de privatizare. Cum să treci ceea ce fusese al statului în proprietate privată pe preţ cât mai mic ori, dacă se poate, chiar fără plată? Se înţelege că după o asemenea întrebare nimeni nu şi-a mai pus în gând, cu adevărat, să facă proiecte de retehnologizare ori reconversie a forţei de muncă în concordanţă cu noutăţile de pe piaţa economică naţională şi internaţională.

Între şefii din întreprinderile locale, boşii din centralele industriale şi "noua clasă politică" s-au închegat găşti de "băieţi deştepţi", dar mai ales fără scrupule. Sub lozinca "liberei iniţiative", unii au înfiinţat firme private cu acelaşi profil ca al firmelor de stat, unde încă erau angajaţi. Din birourile de manageri ale firmelor de stat - exact cum fac şi astăzi mulţi doctori din spitale -, au dirijat comenzile şi furnizorii către noile lor firme private, falimentând treptat "firma-mamă". Alţii au aranjat formal privatizări în contul angajaţilor, prin misterioase lucrături ajungând până la urmă proprietarii sediilor şi tehnologiei fostelor întreprinderi socialiste. Osteniţi de atâtea lucrături şi încăierări de culise - ori poate incapabili de pasul următor al unei producţii competitive -, au ajuns şi ei la faliment. Un faliment cum nu se poate mai profitabil, căci s-au văzut bogaţi vânzând sediile firmelor, caselor de odihnă, sindicat şi cultură, creşelor şi grădiniţelor aparţinătoare.

În presa anului 1990, întreprinzătorii acestei curse a distrugerii erau vedetele şi oamenii de succes din galeria personajelor pozitive. Cât despre intelectualii erijaţi în luminătorii democraţiei, orice spărtură în zidul trecutului conta ca meritorie luptă cu fantomele comunismului. Să demolăm şi să distrugem - de la Casa Poporului la căminele culturale, de la fabrici la blocurile comuniste - a fost, în esenţă, discursul elitei intelectuale din România.
Redăm pe site-ul ziarului o lungă - dar foarte incompletă - listă a întreprinderilor româneşti dispărute în cataclismul tranziţiei. În vara lui 1990 trăiau conectate prin dorinţă fierbinte la realizarea proiectului unic naţional de demolare a tot ce fusese "comunist".

Îi invităm pe cititorii ziarului nostru să ajute la completarea listei - oferindu-ne informaţii despre modul în care s-au privatizat ori au dispărut vechile întreprinderi socialiste - pentru a recompune astfel o hartă a economiei naţionale în tranziţia post-comunistă.

1 Întreprinderea electrocentrale Curtea de Argeş, judeţul Argeş
2 Întreprinderea electrocentrale Borzeşti Bacău, judeţul Bacău
3 Întreprinderea electrocentrale Oradea Bihor, judeţul Bihor
4 Întreprinderea electrocentrale Brăila Brăila, judeţul Brăila
5 Întreprinderea electrocentrale Cluj Cluj, judeţul Cluj
6 Întreprinderea electrocentrale Constanţa Constanţa, judeţul Constanţa
7 Întreprinderea electrocentrale Craiova Dolj, judeţul Dolj
8 Întreprinderea electrocentrale Galaţi Galaţi, judeţul Galaţi
9 Întreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj, judeţul Gorj
10 Întreprinderea electrocentrale Turceni Gorj, judeţul Gorj
11 Întreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara, judeţul Hunedoara
12 Întreprinderea electrocentrale Porţile de Fier Mehedinţi, judeţul Mehedinţi
13 Întreprinderea electrocentrale Mureş Mureş, judeţul Mureş
14 Întreprinderea electrocentrale Bistriţa Neamţ, judeţul Neamţ
15 Înteprinderea electrocentrale Ploieşti Prahova, judeţul Prahova
16 Întreprinderea electrocentrale Râmnicu-Vâlcea Vâlcea, judeţul Vâlcea
17 Întreprinderea electrocentrale Bucureşti, municipiul Bucureşti
18 Întreprinderea energoreparaţii Bucureşti, municipiul Bucureşti
19 Centrala industrială de reţele electrice Bucureşti, municipiul Bucureşti
20 Întreprinderea de reţele electrice Piteşti Argeş, judeţul Argeş
21 Întreprinderea de reţele electrice Bacău Bacău, judeţul Bacău
22 Întreprinderea de reţele electrice Braşov Braşov, judeţul Braşov
23 Întreprinderea de reţele electrice Cluj Cluj, judeţul Cluj
24 Întreprinderea de reţele electrice Constanţa Constanţa, judeţul Constanţa
25 Întreprinderea de reţele electrice Craiova Dolj, judeţul Dolj
26 Întreprinderea de reţele electrice Galaţi Galaţi, judeţul Galaţi
27 Întreprinderea de reţele electrice Deva Hunedoara, judeţul Hunedoara
28 Întreprinderea de reţele electrice Iaşi Iaşi, judeţul Iaşi
29 Întreprinderea de reţele electrice Bucureşti, municipiul Bucureşti
30 Întreprinderea de reţele electrice Baia Mare Maramureş, judeţul Maramureş
31 Întreprinderea de reţele electrice Târgu-Mureş Mureş, judeţul Mureş
32 Întreprinderea de reţele electrice Ploieşti Prahova, judeţul Prahova
33 Întreprinderea de reţele electrice Sibiu Sibiu, judeţul Sibiu
34 Întreprinderea de reţele electrice Suceava, judeţul Suceava
35 Întreprinderea de reţele electrice Timişoara, judeţul Timiş
36 Întreprinderea de distribuţie a energiei electrice municipiul Bucureşti
37 Întreprinderea de Construcţii metalice şi prefabricate municipiul Bucureşti
38 Dispecerul energetic naţional municipiul Bucureşti
39 Institutul de cercetări şi modernizări energetice municipiul Bucureşti
40 Centrala minieră Valea Jiului ­ activitatea proprie a combinatului şi a unităţilor cu gestiune economică fără personalitate juridică Deva, judeţul Hunedoara
41 Întreprinderea minieră Anina, judeţul Caraş-Severin
42 Întreprinderea minieră Lonea, judeţul Hunedoara
43 Întreprinderea minieră Petrila, judeţul Hunedoara
44 Întreprinderea minieră Aninoasa, judeţul Hunedoara
45 Întreprinderea minieră Dalja, judeţul Hunedoara
46 Întreprinderea minieră Vulcan, judeţul Hunedoara
47 Întreprinderea minieră Livezeni, judeţul Hunedoara
48 Întreprinderea minieră Paroşeni, judeţul Hunedoara
49 Întreprinderea minieră Lupeni, judeţul Hunedoara
50 Întreprinderea minieră Uricani, judeţul Hunedoara
51 Întreprinderea minieră Bărbăteni, judeţul Hunedoara
52 Întreprinderea de preparare a cărbunelui Valea Jiului, judeţul Hunedoara
53 Întreprinderea de reparaţii utilaj minier Petroşani, judeţul Hunedoara
54 Întreprinderea minieră Anina, judeţul Hunedoara
55 Combinatul minier Oltenia ­ Activitatea proprie a combinatului şi a unităţilor cu gestiune economică fără personalitate juridică, judeţul Gorj
56 Întreprinderea minieră Rovinari, judeţul Gorj
57 Întreprinderea minieră Motru, judeţul Gorj
58 Întreprinderea minieră Jil, judeţul Gorj
59 Întreprinderea de utilaj minier Rogojelu, judeţul Gorj
60 Combinatul minier Ploieşti ­ Activitatea proprie a combinatului şi a unităţilor cu gestiune economică fără personalitate juridică, judeţul Prahova
61 Întreprinderea minieră Câmpulung, judeţul Argeş
62 Întreprinderea minieră Voivozi, judeţul Bihor
63 Întreprinderea minieră Căpeni, judeţul Covasna
64 Întreprinderea minieră Sălaj, judeţul Sălaj
65 Centrala minereurilor şi metalurgiei neferoase - Baia Mare ­ activitatea proprie a combinatului şi a unităţilor cu gestiune economică fără personalitate juridică, judeţul Maramureş
66 Întreprinderea metalurgică de metale neferoase Zlatna, judeţul Alba
67 Întreprinderea minieră Baia Borşa, judeţul Maramureş
68 Întreprinderea metalurgică de metale neferoase Baia Mare, judeţul Maramureş
69 Întreprinderea metalurgică de metale neferoase Copşa Mică, judeţul Sibiu
70 Combinatul minier Suceava, judeţul Suceava
71 Centrala minereurilor Deva ­ activitatea proprie a centralei şi a unităţilor cu gestiune economică fără personalitate juridică direct subordonate Hunedoara, judeţul Hunedoara
72 Întreprinderea minieră Baia de Arieş, judeţul Alba
73 Întreprinderea minieră Dobreşti, judeţul Bihor
74 Întreprinderea minieră Bocşa, judeţul Severin
75 Întreprinderea minieră Moldova Nouă, judeţul Severin
76 Întreprinderea minieră Bălan Harghita, judeţul Harghita
77 Întreprinderea minieră Barza, judeţul Hunedoara
78 Întreprinderea minieră Hunedoara, judeţul Hunedoara
79 Centrala sării şi nemetaliferelor Bucureşti ­  activitatea proprie a centralei şi a unităţilor cu gestiune economică fără personalitate juridică direct subordonate Bucureşti
80 Întreprinderea salină Ocna Mureş, judeţul Alba
81 Întreprinderea salină Târgu-Ocna, judeţul Bacău
82 Combinatul minier Cluj-Napoca, judeţul Cluj
83 Întreprinderea salină "Ocna Dej", judeţul Cluj
84 Întreprinderea minieră "Dobrogea", judeţul Constanţa
85 Întreprinderea minieră Harghita-Miercurea Ciuc, judeţul Harghita
86 Întreprinderea salină Praid, judeţul Harghita
87 Întreprinderea minieră Orşova, judeţul Mehedinţi
88 Întreprinderea minieră Slanic, judeţul Prahova
89 Întreprinderea minieră Cacica, judeţul Suceava
90 Întreprinderea minieră Râmnicu-Vâlcea, judeţul Vâlcea
91 Centrala gazului metan ­ Mediaş ­ acti