x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

CTITORI AI ROMĂNIEI / 150 de ani de la Unirea Principatelor Române

0
13 Ian 2009 - 00:00
CTITORI AI ROMĂNIEI / 150 de ani de la Unirea Principatelor Române


La 24 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Jurnalul Naţional va marca acest moment aniversar prin evocarea personalităţilor care au contribuit în mod determinant la realizarea marelui act istoric. Textele sunt extrase din enciclopedia “Oameni politici români”, elaborată de istoricul Stelian Neagoe. Astăzi, despre fraţii Golescu, Nicolae şi Ştefan.



Nicolae Golescu s-a născut în anul 1810, în Câmpulung, judeţul Muscel. Este al doilea fiu al ilustrului cărturar Constantin Golescu şi al lui Zoe Farfara (la rândul ei, fiica lui Alexandru Farfara şi a Dumitranei Pârşcoveanu).

Şi-a început învăţătura în ţară, iar din anul 1826, la pensionul lui Rodolphe Topffer din Elveţia. A revenit de la studii în anul 1829 şi a intrat în armată (în anul 1830), devenind aghiotant al domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, în timpul domniei căruia a fost avansat la gradele de maior (1834), colonel (1839). A fost şi locţiitor de agă al Poliţiei, în anul 1839. În calitate de procuror a instrumentat anchetarea şi acuzarea în procesul fondatorilor societăţii secrete (de la 1840), condusă de marele boier Mitică (Dimitrie) Filipescu (în luna mai 1840); după actul respectiv s-a retras din armată şi procurorul mântuit a devenit opozant al domnitorului Ghica. Un timp a fost director la Departamentul Trebilor din Lăuntru (până în aprilie 1847). La anul 1848 a fost titular la Departamentul Trebilor din Lăuntru, în cadrul Guvernului provizoriu, apoi membru în Locotenenţa Domnească (la 28 iulie 1848).

S-A IMPLICAT ÎN MIŞCAREA UNIONISTĂ

Revoluţia fiind înfrântă, N. Golescu a luat calea exilului, unde a propagat cauza naţională a Principatelor Române. În ţară a fost liber să revină în iulie 1857. S-a implicat de la început în mişcarea unionistă: deputat şi vicepreşedinte al Divanului ad-hoc (1857); membru al Adunării Elective a Munteniei, care în memorabila şedinţă din 24 ianuarie 1859 a pecetluit unirea Moldovei şi Munteniei sub sceptrul lui Cuza Vodă. Nicolae Golescu s-a aflat pe lista candidaţilor la tronul Munteniei, alături de foştii domnitori Gh. Bibescu şi Barbu Ştirbei. Dar văzând cât de puternic era curentul unionist printre deputaţii Adunării Elective, a realizat că nu mai are nici o şansă şi şi-a declinat candidatura. După Unire, Nicolae Golescu s-a bucurat de toată consideraţia din partea domnitorului Cuza Vodă. A fost numit ministru de Interne în primul Guvern de la Bucureşti. Desemnat cu formarea Guvernului de la Bucureşti, timp în care a condus şi Ministerul de Război. Mai mult, i s-a încredinţat preşedinţia Comisiei Centrale de la Focşani, unde a funcţionat până la desfiinţarea ei, la 25 ianuarie 1862.

Cuza Vodă l-a ridicat la gradul de general şi tot el l-a decăzut din armată (în luna mai 1863).

ÎN FRUMTEA “MONSTRUOASEI COALIŢII”
Idealist ca structură, liberal radical în concepţii, era de aşteptat ca, la un moment dat, Nicolae Golescu să sfârşească prin a se situa în fruntea “monstruoasei coaliţii”, detronatoare a liberalului moderat şi cavalerului dezinteresat care a fost Prinţul Unirii.

În dimineaţa zilei de 11 februarie 1866 a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice Locotenenţa Domnească, constituită din cei mai reprezentativi conspiratori ai momentului: Nicolae Golescu (din partea celor de dincoace de Milcov), Lascăr Catargiu (din partea celor de dincolo de Milcov), colonelul sperjur Nicolae Haralambie (zice-se din partea armatei).

Sub noua domnie, a lui Carol I, N. Golescu nu s-ar putea spune că s-a bucurat de mai multe onoruri. Numit, la 16 mai 1866, inspector general al Gărzii orăşeneşti. Ales deputat în Constituanta ce a promulgat Constituţia. Cam o jumătate de an premier şi ministru al Afacerilor Străine şi, desigur, senator; chiar vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor.

Personaliatea politică şi publică a lui Nicolae Golescu a fost excesiv de “mediatizată” în epocă. Generalul fără armată a avut, totuşi, prestaţii modeste în toate situaţiile în care a deţinut putere de decizie. De altminteri, el s-a ilustrat mai mult ca locotenent (domnesc) decât ca general.

La rigoare, dă impresia unui folosit de alţii mai dibaci, în numele înflăcăratelor sale sentimente patriotice, de apărător sincer al sistemului constituţional democratic.
Nicolae Golescu face parte dintr-o categorie de figuri istorice a căror vanitate le-a depăşit condiţia. Altfel, fiul “occidentalului” care a scris Însemnare a călătoriei mele (la 1824-26), a cinstit cum se cuvenea numele lui Constantin Radovici din Goleşti – zis şi Dinu (Dinicu) Golescu. Nicolae Golescu a murit la 10 decembrie 1877, în Bucureşti.

Ştefan Golescu, trimis ca emisar al unirii

Ştefan Golescu s-a născut în anul 1809, în Câmpulung, judeţul Muscel. A fost: preşedinte al Consiliului de Miniştri de la Bucureşti, în perioada 12 mai-11 iulie 1861;

Ministru de Interne (12 mai-11 iulie 1861), în Guvernul de la Bucureşti condus de el însuşi; (17 august-13 noiembrie 1867), în Guvernul României, condus de el însuşi;

Ministru al Afacerilor Străine (1 martie-4 august 1867), în Guvernul României condus de Constantin Al. Creţulescu;

(13 noiembrie 1867-29 aprilie 1868), în Guvernul condus de el însuşi;

Preşedinte al Consiliului de Miniştri al României, în perioada 17 august 1867-29 aprilie 1868;

Preşedinte al Senatului României, în perioada 6 septembrie-15 noiembrie 1868, Guvernul Nicolae Golescu.

Ştefan Golescu a fost primul fiu al boierului cărturar Dinicu Golescu şi al Zoei, născută Farfara. Şi-a început învăţătura, împreună cu fratele său mai mic, Nicolae, la pensionul lui Rodolphe Topffer din Elveţia. Şi tot precum fratele său, revenit în ţară (în anul 1829), a intrat în armată, a fost aghiotant al Domnitorului Alexandru Grigore Ghica, înaintat la gradele de căpitan (1834), maior (1836). Şi-a dat demisia din armată în anul 1841.

Membru în Comitetul de conducere al Asociaţiei Literare de la Bucureşti (1845). S-a aflat printre protagoniştii pregătirii şi desfăşurării mişcării paşoptiste, ca membru în Comitetul revoluţionar, apoi al Guvernului provizoriu (9 iunie 1848), titularul Departamentului Dreptăţii (Justiţiei) în Guvernul provizoriu (11 iunie 1848). După înăbuşirea revoluţiei, având statutul de exilat, s-a remarcat în activităţile pentru pregătirea lumii occidentale în vederea emancipării şi unirii politice ale Principatelor Române.

În iulie 1857, a căpătat învoirea de a se reaşeza în ţară. S-a angajat, cum era de aşteptat, în activitatea unionistă: ales deputat şi secretar al Divanului ad-hoc, la Bucureşti (1857).

Îndată după Unire, domnitorul Cuza l-a trimis ca emisar diplomatic pe lângă Conferinţa Puterilor Garante şi Suzerane, pentru a susţine recunoaşterea faptului împlinit de români la 24 ianuarie 1859. Cuza Vodă l-a numit, după câteva luni, preşedinte al Comisiei Centrale (Parlament) de la Focşani (9 aprilie 1859). I-a încredinţat, mai apoi, preşedinţia Consiliului de Miniştri de la Bucureşti, Cabinet în care a deţinut şi portofoliul Ministerului Afacerilor Interne.

DEPUTAT, SENATOR, MINISTRU, PRIM-MINISTRU
În acei ani fiind un înfocat liberal radical, s-a alăturat “monstruoasei coaliţii” şi, îndată după detronarea lui Cuza Vodă, a fost numit prefect de Iaşi (martie-aprilie 1866), cu misiunea de a potoli eventuale mişcări separatiste generate de lovitura de stat de la 10/11 februarire 1866.

În noul regim politic a fost, evident, deputat, senator, ministru, prim-ministru – din toate câte puţin. Ştefan Golescu n-a râvnit să ajungă domnitor sau locotenent domnesc, precum fratele său, Nicolae. Amestec de romantism şi realism politic, Ştefan Golescu a ştiut să depăşească temporare imprudenţe de răzvrătit şi să poarte cu demnitate, în cadrul generaţiei sale, greaua răspundere de artizan între artizanii statului naţional român modern. A murit la 27 august 1874, în Nancy (Franţa).

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei.


URMEAZĂ
Citiţi mâine despre Dumitru Brătianu şi Costache Rola.
Citeşte mai multe despre:   special,   anul,   nicolae,   bucuresti,   golescu,   cuza vodă,   nicolae golescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Martorii de la Gărâna în săptămâna mare a jazzului

Martorii de la Gărâna în săptămâna mare a jazzului
În fiecare vară, urcă în Munții Semenic zeci de mii de melomani pentru cele trei festivaluri de muzică ce se desfășoară în Poiana Lupului din Gărâna: Festivalul de Jazz, la mijlocul lunii iulie, Festivalul...

Videanu, spălat cu repetiție de “fabrica de clasări” condusă de Augustin Lazăr

Videanu, spălat cu repetiție de “fabrica de clasări” condusă de Augustin Lazăr
Galerie Foto Fostul primar general al Capitalei, ex-strateg al lui Traian Băsescu, ministru în mai multe guverne conduse de Emil Boc și unul dintre milionarii României, Adriean Videanu, este spălat, succesiv, la dosar de către...

Stop-joc! Amnistia și grațierea nu pot fi interzise. Referendumul lui Iohannis ne-a costat degeaba 37 de milioane de euro

Stop-joc! Amnistia și grațierea nu pot fi interzise. Referendumul lui Iohannis ne-a costat degeaba 37 de milioane de euro
Galerie Foto Rezultat previzibil pentru orice specialist în drept constituțional sau în materia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, consfințite în tratatele internaționale la care România este parte....

Familia lui Cosmin Olăroiu preia afacerea şi vila de lux ale lui “Stelu” din Kiseleff

Familia lui Cosmin Olăroiu preia afacerea şi vila de lux ale lui “Stelu” din Kiseleff
Galerie Foto În 2012, controversatul afacerist Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, cunoscut şi drept “săgeata” lui Dorin Cocoş, a cumpărat, de la RA-APPS, o vilă de lux, într-una dintre cele mai spectaculoase zone ale...

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară
Criza generală de forţă de muncă şi mai ales de specialişti în diverse domenii afectează economia României, dar situaţia pare că se îmbunătăţeşte, în ultima perioadă. O analiză a pieţei forţei de mun...

Tușești? Nu te repezi la antibiotice

Tușești? Nu te repezi la antibiotice
Românii au găsit, chiar în lumea satului, vorbe sugestive despre necazurile pulmonare, iar zicerea cea mai frecventă este „aprindere la plămâni”. Totuşi, despre problemele la plămâni umblă şi tot felul de...

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament
Galerie Foto Liderul USR, Dan Barna, proaspăt desemnat, la congresul de sâmbătă, drept candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, a deținut, până în vara anului 2016, jumătate din acțiunile...

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ
Război total între Secția de Procurori de la CSM, pe de o parte, conducerea Consiliului, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și chiar procurorul general interimar al României, pe de altă parte...

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze
Galerie Foto După ce a trăit o perioadă în Japonia, Ioana Lee revine cu o nouă carte pentru fanii ei. De data aceasta, Ioana ne dezvăluie cele "19 secrete japoneze pentru o viaţă mai bună". Este o carte din care învăţăm...

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a dat, ieri, publicității, cele două rapoarte care au legătură cu evoluțiile sistemului judiciar din România. Ambele documente vorbesc despre “implementarea...

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi
Galerie Foto O companie din Ploiești, care se ocupă cu activități de deratizare, dezinsecție și dezinfecție, impicată, în urmă cu patru ani într-un dosar de corupție, a fost arvunită, din nou, anul acesta de către...

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale
Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată...

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție
Curtea Constituţională a României a stabilit, ieri, după numeroase amânări, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în...

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea
Galerie Foto Celebra companie Băi Boghiș SRL, unde, în vremurile “bune” ale regimului condus de Traian Băsescu și de PDL, Elena Udrea își fonda propria stațiune balneară, este administrată, special, începând cu acest...

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji
Ela Crăciun, jurnalist Antenei 3 și cel mai cunoscut blogger de parenting din România, şi-a lansat recent prima sa carte, intitulată “9 luni fără griji” -101 întrebări despre sarcină, cu răspunsuri de la...
Serviciul de email marketing furnizat de