x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

CTITORI AI ROMĂNIEI / 150 de ani de la Unirea Principatelor Române

0
13 Ian 2009 - 00:00
CTITORI AI ROMĂNIEI / 150 de ani de la Unirea Principatelor Române


La 24 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Jurnalul Naţional va marca acest moment aniversar prin evocarea personalităţilor care au contribuit în mod determinant la realizarea marelui act istoric. Textele sunt extrase din enciclopedia “Oameni politici români”, elaborată de istoricul Stelian Neagoe. Astăzi, despre fraţii Golescu, Nicolae şi Ştefan.



Nicolae Golescu s-a născut în anul 1810, în Câmpulung, judeţul Muscel. Este al doilea fiu al ilustrului cărturar Constantin Golescu şi al lui Zoe Farfara (la rândul ei, fiica lui Alexandru Farfara şi a Dumitranei Pârşcoveanu).

Şi-a început învăţătura în ţară, iar din anul 1826, la pensionul lui Rodolphe Topffer din Elveţia. A revenit de la studii în anul 1829 şi a intrat în armată (în anul 1830), devenind aghiotant al domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, în timpul domniei căruia a fost avansat la gradele de maior (1834), colonel (1839). A fost şi locţiitor de agă al Poliţiei, în anul 1839. În calitate de procuror a instrumentat anchetarea şi acuzarea în procesul fondatorilor societăţii secrete (de la 1840), condusă de marele boier Mitică (Dimitrie) Filipescu (în luna mai 1840); după actul respectiv s-a retras din armată şi procurorul mântuit a devenit opozant al domnitorului Ghica. Un timp a fost director la Departamentul Trebilor din Lăuntru (până în aprilie 1847). La anul 1848 a fost titular la Departamentul Trebilor din Lăuntru, în cadrul Guvernului provizoriu, apoi membru în Locotenenţa Domnească (la 28 iulie 1848).

S-A IMPLICAT ÎN MIŞCAREA UNIONISTĂ

Revoluţia fiind înfrântă, N. Golescu a luat calea exilului, unde a propagat cauza naţională a Principatelor Române. În ţară a fost liber să revină în iulie 1857. S-a implicat de la început în mişcarea unionistă: deputat şi vicepreşedinte al Divanului ad-hoc (1857); membru al Adunării Elective a Munteniei, care în memorabila şedinţă din 24 ianuarie 1859 a pecetluit unirea Moldovei şi Munteniei sub sceptrul lui Cuza Vodă. Nicolae Golescu s-a aflat pe lista candidaţilor la tronul Munteniei, alături de foştii domnitori Gh. Bibescu şi Barbu Ştirbei. Dar văzând cât de puternic era curentul unionist printre deputaţii Adunării Elective, a realizat că nu mai are nici o şansă şi şi-a declinat candidatura. După Unire, Nicolae Golescu s-a bucurat de toată consideraţia din partea domnitorului Cuza Vodă. A fost numit ministru de Interne în primul Guvern de la Bucureşti. Desemnat cu formarea Guvernului de la Bucureşti, timp în care a condus şi Ministerul de Război. Mai mult, i s-a încredinţat preşedinţia Comisiei Centrale de la Focşani, unde a funcţionat până la desfiinţarea ei, la 25 ianuarie 1862.

Cuza Vodă l-a ridicat la gradul de general şi tot el l-a decăzut din armată (în luna mai 1863).

ÎN FRUMTEA “MONSTRUOASEI COALIŢII”
Idealist ca structură, liberal radical în concepţii, era de aşteptat ca, la un moment dat, Nicolae Golescu să sfârşească prin a se situa în fruntea “monstruoasei coaliţii”, detronatoare a liberalului moderat şi cavalerului dezinteresat care a fost Prinţul Unirii.

În dimineaţa zilei de 11 februarie 1866 a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice Locotenenţa Domnească, constituită din cei mai reprezentativi conspiratori ai momentului: Nicolae Golescu (din partea celor de dincoace de Milcov), Lascăr Catargiu (din partea celor de dincolo de Milcov), colonelul sperjur Nicolae Haralambie (zice-se din partea armatei).

Sub noua domnie, a lui Carol I, N. Golescu nu s-ar putea spune că s-a bucurat de mai multe onoruri. Numit, la 16 mai 1866, inspector general al Gărzii orăşeneşti. Ales deputat în Constituanta ce a promulgat Constituţia. Cam o jumătate de an premier şi ministru al Afacerilor Străine şi, desigur, senator; chiar vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor.

Personaliatea politică şi publică a lui Nicolae Golescu a fost excesiv de “mediatizată” în epocă. Generalul fără armată a avut, totuşi, prestaţii modeste în toate situaţiile în care a deţinut putere de decizie. De altminteri, el s-a ilustrat mai mult ca locotenent (domnesc) decât ca general.

La rigoare, dă impresia unui folosit de alţii mai dibaci, în numele înflăcăratelor sale sentimente patriotice, de apărător sincer al sistemului constituţional democratic.
Nicolae Golescu face parte dintr-o categorie de figuri istorice a căror vanitate le-a depăşit condiţia. Altfel, fiul “occidentalului” care a scris Însemnare a călătoriei mele (la 1824-26), a cinstit cum se cuvenea numele lui Constantin Radovici din Goleşti – zis şi Dinu (Dinicu) Golescu. Nicolae Golescu a murit la 10 decembrie 1877, în Bucureşti.

Ştefan Golescu, trimis ca emisar al unirii

Ştefan Golescu s-a născut în anul 1809, în Câmpulung, judeţul Muscel. A fost: preşedinte al Consiliului de Miniştri de la Bucureşti, în perioada 12 mai-11 iulie 1861;

Ministru de Interne (12 mai-11 iulie 1861), în Guvernul de la Bucureşti condus de el însuşi; (17 august-13 noiembrie 1867), în Guvernul României, condus de el însuşi;

Ministru al Afacerilor Străine (1 martie-4 august 1867), în Guvernul României condus de Constantin Al. Creţulescu;

(13 noiembrie 1867-29 aprilie 1868), în Guvernul condus de el însuşi;

Preşedinte al Consiliului de Miniştri al României, în perioada 17 august 1867-29 aprilie 1868;

Preşedinte al Senatului României, în perioada 6 septembrie-15 noiembrie 1868, Guvernul Nicolae Golescu.

Ştefan Golescu a fost primul fiu al boierului cărturar Dinicu Golescu şi al Zoei, născută Farfara. Şi-a început învăţătura, împreună cu fratele său mai mic, Nicolae, la pensionul lui Rodolphe Topffer din Elveţia. Şi tot precum fratele său, revenit în ţară (în anul 1829), a intrat în armată, a fost aghiotant al Domnitorului Alexandru Grigore Ghica, înaintat la gradele de căpitan (1834), maior (1836). Şi-a dat demisia din armată în anul 1841.

Membru în Comitetul de conducere al Asociaţiei Literare de la Bucureşti (1845). S-a aflat printre protagoniştii pregătirii şi desfăşurării mişcării paşoptiste, ca membru în Comitetul revoluţionar, apoi al Guvernului provizoriu (9 iunie 1848), titularul Departamentului Dreptăţii (Justiţiei) în Guvernul provizoriu (11 iunie 1848). După înăbuşirea revoluţiei, având statutul de exilat, s-a remarcat în activităţile pentru pregătirea lumii occidentale în vederea emancipării şi unirii politice ale Principatelor Române.

În iulie 1857, a căpătat învoirea de a se reaşeza în ţară. S-a angajat, cum era de aşteptat, în activitatea unionistă: ales deputat şi secretar al Divanului ad-hoc, la Bucureşti (1857).

Îndată după Unire, domnitorul Cuza l-a trimis ca emisar diplomatic pe lângă Conferinţa Puterilor Garante şi Suzerane, pentru a susţine recunoaşterea faptului împlinit de români la 24 ianuarie 1859. Cuza Vodă l-a numit, după câteva luni, preşedinte al Comisiei Centrale (Parlament) de la Focşani (9 aprilie 1859). I-a încredinţat, mai apoi, preşedinţia Consiliului de Miniştri de la Bucureşti, Cabinet în care a deţinut şi portofoliul Ministerului Afacerilor Interne.

DEPUTAT, SENATOR, MINISTRU, PRIM-MINISTRU
În acei ani fiind un înfocat liberal radical, s-a alăturat “monstruoasei coaliţii” şi, îndată după detronarea lui Cuza Vodă, a fost numit prefect de Iaşi (martie-aprilie 1866), cu misiunea de a potoli eventuale mişcări separatiste generate de lovitura de stat de la 10/11 februarire 1866.

În noul regim politic a fost, evident, deputat, senator, ministru, prim-ministru – din toate câte puţin. Ştefan Golescu n-a râvnit să ajungă domnitor sau locotenent domnesc, precum fratele său, Nicolae. Amestec de romantism şi realism politic, Ştefan Golescu a ştiut să depăşească temporare imprudenţe de răzvrătit şi să poarte cu demnitate, în cadrul generaţiei sale, greaua răspundere de artizan între artizanii statului naţional român modern. A murit la 27 august 1874, în Nancy (Franţa).

Notă: intertitlurile aparţin redacţiei.


URMEAZĂ
Citiţi mâine despre Dumitru Brătianu şi Costache Rola.
Citeşte mai multe despre:   special,   anul,   nicolae,   bucuresti,   golescu,   cuza vodă,   nicolae golescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”
Galerie Foto Reținerea fostei vedete a DNA Ploiești, ex-procurorul Mircea Negulescu, zis “Portocală”, are legătură cu unele dintre cele mai grave fapte pentru care poate fi acuzat un anchetator în instrumentarea unui dosar...
Serviciul de email marketing furnizat de