x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cu cine voteaza ziaristii

0
Autor: Sebastian Lazaroiu 16 Oct 2006 - 00:00
Cu cine voteaza ziaristii


Ziaristii sunt, in premiera, actorii principali ai unei cercetari sociologice ine-dite. Care sunt, in viziu-nea ziaristilor romani, pro-blemele Romaniei? Cum caracterizeaza ei viata de ziarist in Romania? De care curent politic se simt mai apropiati ziaristii din Romani-a? Daca ar fi alegeri parlamentare peste o saptamana, cu ce partide ar vota ziaristii? Incepand de astazi, veti gasi in Jurnalul National, vreme de o saptamana, raspunsurile la aceste intrebari si la multe altele.

Daca in Romania ar vota numai jurnalistii, Alianta D.A. n-ar avea adversar la alegerile generale. PSD ar fi un partid mic, iar Partidul Romania Mare ar fi o formatiune politica nesemnificativa, neintrand in Parlament.

Daca s-ar face un parlament numai al jurnalistilor, reprezentantii Aliantei D.A. ar avea o majoritate care sa reziste si in cazul unui absenteism masiv la votul in plen.

Daca in Romania s-ar lua in calcul doar votul jurnalistilor, doar cinci partide ar fi demne de reprezentare parlamentara: PNL, PD, PSD, UDMR si PPCD (PNTCD).

Daca in Romania s-ar duce la vot doar jurnalistii, ar fi nevoie de putine sectii de votare si cu greu s-ar putea forma o coada la vot.

De ce? De ce PNTCD? Pentru ca 4% dintre jurnalisti se declara crestin-democrati si, spre deosebire de alegatorul obisnuit, nu cred ca principala lor atractie este cuvantul "crestin". Si poate si pentru ca in cazul jurnalistilor functioneaza mai curand efectul de "underdog" sau votul din compasiune pentru partidele mici, fara sanse sa treaca pragul. Daca ne uitam cu atentie printre cei 5% dintre respondentii care voteaza "alte partide", gasim unii care prefera formatiuni care nu mai exista sau de care nu am mai auzit, precum PER sau AP.

De ce Alianta D.A.? Sa nu uitam ca interviurile au fost realizate cu un public cu educatie peste medie (trei sferturi sunt absolventi de facultate). Or, este cunoscuta inclinatia celor cu studii superioare din Romania de a vota partide din zona de centru-dreapta.

Ce invata PSD? Desigur, cel mai important partid de opozitie s-ar putea victimiza. Cu o presa atat de ostila, ar zice liderii social-democrati, nu se pot castiga alegerile. Din fericire, nu toti jurnalistii lucreaza la sectia politic si nu toti jurnalistii amesteca preferintele personale cu profesia. Aceste cote electorale la jurnalisti arata, pe de o parte, de ce PSD a avut un succes atat de limitat in controlarea mass-media in perioada de guvernare (pentru ca doar patronii si managementul publicatiilor erau interesati de publicitate, nu si "palmasii" din breasla) si, pe de alta parte, de ce toata frustrarea acumulata intre 2001-2004 s-a revarsat dupa pierderea alegerilor asupra celor din opozitie.

De ce nehotarati? E greu sa ai o optiune cand lucrezi in presa si esti expus la atat de multa informatie despre partidele politice. Avem multa informatie pe surse. Jurnalistii sunt singurii care isi cunosc sursele si le-ar fi greu sa le voteze. Avem multa informatie care nu se difuzeaza niciodata. stii prea multe despre toti ca sa mai poti alege. Este efectul de saturatie informationala, invers decat pentru o mare parte a populatiei de alegatori, care nu voteaza pentru ca nu are informatie si nu are informatie, pentru ca este prea costisitor sa te informezi. Dar ambele extreme ale procesului de informare despre candidati si partide au aceeasi consecinta: absenteismul.

Cei care va critica v-ar vota?

Jumatate dintre respondenti nu se simt apropiati de nici un curent politic. Asadar, intre cei care voteaza cu Alianta D.A. sunt multi cei care nu isi bazeaza preferinta pe ideologie sau doctrina. Sa fie vorba despre o mai mare transparenta si libertate de exprimare?

Deunazi am auzit un liberal plangandu-se de ostilitatea mass-media fata de partidul sau. Si, totusi, daca e un curent de care sa se simta jurnalistii mai apropiati, acesta e liberalismul (o cincime se declara liberali, iar dintre cei care sunt apropiati de un curent politic aproape jumatate). Nu regretati, domnilor din Guvern, ca ati taiat publicitatea guvernamentala, jurnalistii simpli va iubesc, pentru ca va pot critica in voie. E drept ca doar votul lor nu va poate aduce pe culmile gloriei.

TREI AGENDE / PRESA - LUMEA IDEALA SI CEA REALA
S-a spus ca presa "este lumea ideala care tasneste in permanenta din lumea reala si, sub forma unui spirit tot mai bogat, se revarsa inapoi in ea, insufletind-o din nou" (Karl Marx, 1842). Dar a fost si este presa in orice context social "ochiul mereu treaz", "intruchiparea increderii unui popor in el insusi"? Nu!

Numai in contextul libertatii de expresie presa isi poate asuma rolul de "spovedanie a unui popor catre el insusi".

Mai aproape de contemporaneitate, in 1963, un distins specialist in sociologia mass-media, profesorul Bernard C. Cohen de la Universitatea din Wisconsin (SUA), observa ca "presa s-ar putea sa nu aiba succes in a le spune oamenilor ce sa gandeasca, dar ea are un succes surprinzator, spunandu-le la ce sa se gandeasca".

Astfel s-a nascut "teoria stabilirii ordinii de zi" - faimoasa teorie "agendasetting". Conform acestei teorii, temele pe care le abordeaza jurnalistii devin subiecte de discutie pentru publicul de cititori, dar nu numai. Asadar, noi discutam de cele mai multe ori nu despre ce vrem noi, ci despre ce vor jurnalistii sa discutam, chiar daca nu suntem de acord cu modul in care tematizeaza ei. Importanta pe care o dau jurnalistii unor evenimente sau probleme sociale (agenda mass-media) stabileste ordinea de zi a discutiilor cetatenilor (agenda publica). Cele doua agende pot sa coincida sau, dimpotriva, sa se plaseze la o distanta astronomica una de cealalta.

Agenda mass-media/agenda popublica: divergente si convergente. Ce rezulta din sondajul de opinie realizat de CURS? Jurnalistii cred ca problema problemelor in Romania de azi o reprezinta coruptia, evaziunea fiscala (29% au indicat acest fenomen social). Si s-ar putea sa nu greseasca.

Numai ca ierarhizarea pe care ei o fac problemelor tarii difera de agenda publica perceputa. Altfel spus, ei stiu ca pe cetatenii de rand ii apasa saracia, dar considera coruptia ca fiind principala problema a societatii romanesti. Aproximativ 43% dintre cei intervievati au indicat ca populatia se confrunta in primul rand cu saracia, cu nivelul de trai scazut.

Asadar, jurnalistii isi concentreaza atentia asupra coruptiei, populatia asupra saraciei. De ce scriu atunci ziarele mai mult despre coruptie decat despre saracie - fenomen degradant pentru fiinta umana? Probabil, pentru ca libertatea de exprimare a mass-media nu este deplina: pe o scala de la 1 (semnificand lipsa oricarei libertati de exprimare) la 10 (indicand libertatea de exprimare totala), cei intervievati au notat 7,3 pentru presa centrala si 6,2 pentru presa locala.

S-ar parea ca jurnalistii stiu suferinta oamenilor dar trateaza cu precadere ceea ce considera ca ar fi cauza durerii acestora, coruptia. Coruptia mare si mica, scandaloasa sau insidioasa, nu reprezinta decat una dintre cauzele saraciei, a nivelului de trai scazut. Ar trebui avut in vedere "nexul complex" al factorilor cauzali, adjuvanti, favorizatori si precipitanti in intregul lui, nu doar o parte a sistemul generator de coruptie. Apoi, coruptia - cel putin in forma ei marunta, ca "spaga noastra cea de toate zilele", s-ar putea sa fie consecinta, nu cauza saraciei. (Profesor univ. dr. Septimiu Chelcea, Universitatea din Bucuresti)
DISCREPANTE INTRE AGENDA MASS-MEDIA SI AGENDA PUBLICA
Sondajul CURS mai releva faptul ca discrepanta intre agenda mass-media si agenda publica - asa cum sunt cele doua agende percepute de catre cei inclusi in esantion - ia valori semnificative cand este vorba despre salarii, pensii, nivel de trai: 22% dintre jurnalistii intervievati considera ca toate acestea reprezinta probleme ce ar trebui rezolvate cu prioritate, dar cred - intr-o proportie de doua ori mai mare (43%) - ca pentru populatie acestea ar fi cele mai acute probleme.
Click pentru a mari
Click pe grafic pentru zoom

Ca perceptia jurnalistilor asupra problemelor sociale principale difera de ceea ce cred ei ca ar fi problemele cetatenilor se vede si din gama fenomenelor negative specificate. Dezvoltarea economica (5% din raspunsuri), problemele morale si ale clasei politice, birocratia, infrastructura (cate 3% din totalul raspunsurilor) apar ca teme importante in agenda mass-media, dar nu si in agenda publica. Jurnalistii cred ca, in afara saraciei si a coruptiei, populatia din Romania s-ar interesa de: carentele din sfera educatiei (6%), lipsa increderii, insuficienta informarii corecte (cate 3% din totalul raspunsurilor).

Conform sondajului CURS, sunt cateva similaritati in perceptia celor doua agende: si dupa jurnalisti, si dupa cetateni, sistemul de invatamant si sistemul medical ar fi probleme ce ar trebui rezolvate astazi in Romania.

Agenda mass-media/agenda politica: prapastia care le separa. Teoria agenda setting se bucura de o larga acceptare in sociologie si in stiintele comunicarii. O sustin datele din numeroase cercetari de teren privind viata politica din Israel, Japonia, Taiwan, SUA. In toate aceste studii s-a constatat ca presa da relief evenimentelor si fixeaza populatiei ordinea de zi a discutiilor.

Face acest lucru si pentru clasa politica? Stabileste mass-media la ce sa se gandeasca oamenii politici? Unele cercetari sociologice americane au gasit ca intre agenda mass-media si agenda politica (importanta acordata de oamenii politici diferitelor probleme) exista o corelatie, in sensul ca aceleasi teme se regasesc, avand acelasi relief, atat in presa, cat si in preocuparile politicienilor (R. Combb si C.D. Elder, 1972).

Se pare ca nu asa stau lucrurile la noi. Intre agenda mass-media si agenda politica, in conformitate cu perceptia jurnalisti-lor intervievati in sondajul CURS, se casca o adevarata prapastie. Jurnalistii cred ca pe oamenii politici ii preocupa cel mai mult afacerile personale (21% din raspunsuri), lupta pentru putere (13%), capitalul de imagine (7%). Sigur, in cele doua agende sunt si puncte comune: integrarea in UE si coruptia, dar importanta lor difera drastic in ceea ce priveste relevanta. Pentru jurnalisti, integrarea in UE reprezinta o tema aproape nesemnificativa (1% din raspunsuri), in timp ce pentru oamenii politici si pentru guvern, ea este o tema majora (19%) - apreciaza jurnalistii.

Concluzia: mai degraba oamenii politici influenteaza mass-media decat influenteaza presa clasa politica de la noi. Cel putin asa rezulta din sondajul CURS. (Profesor univ. dr. Septimiu Chelcea - Universitatea din Bucuresti)
Click pe grafic pentru zoom
Click pe grafic pentru zoom
Click pe grafic pentru zoom
MESERIA DE JURNALIST
Intrebarile adresate jurnalistilor au vizat si parerile lor despre meseria pe care o practica. Este o meserie riscanta? Este o meserie bine platita? Iti ofera mari satisfactii profesionale?

Cand a fost perioada cea mai buna pentru mass-media din Romania dupa 1990 din punct de vedere al libertatii de exprimare a jurnalistilor? Cand a fost perioada cea mai proasta pentru mass-media din Romania dupa 1990 din punct de vedere al libertatii de exprimare a jurnalistilor? Exista libertate de exprimare? Este presa (centrala si locala) obiectiva?
1990 -1992 - 20% (19% audio-vizual, 22% presa tiparita)
1992 -1996 - 7%(7% audio-vizual, 6% presa tiparita)
1996 -2000 - 9% (10% audio-vizual, 8% presa tiparita)
2000 -2004 - 7%( 7% egalitate la cei din audio-vizual si presa tiparita)
din 2005 incoace - 38% (41% din audio-vizual, 37% din presa tiparita)
nu au stiut / nu au raspuns -19% (17% din audio-vizual, 20% din presa tiparita)
1990 -1992 - 16% (18 din audio-vizual, 15 din presa tiparita)
1992 - 1996 - 9% (11% din audio-vizual, 8% din presa tiparita)
1996 -2000- 8 % (8% egalitate la cele doua categorii)
2000 -2004 - 26% (24% din audio visual, 27% din presa tiparita)
din 2005 incoace - 11% (12% din audio-vizual, 11% din presa tiparita)
nu au stiut/nu au raspuns - 30% (28% din audio-vizual, 31% din presa tiparita)
7,3 media raspunsurilor fata de libertatea de exprimare a mass-media la nivel central, din care 7,41 din audio-vizual si 7,27 din presa tiparita; 6,2 media raspunsurilor fata de libertatea de exprimare a mass-media la nivel local, din care 6,25 din audio-vizual si 6,19 din presa tiparita.
6,9 la nivel central, din care 6,91 din audio-vizual si 6,85 la nivel local; 6,2 la nivel local, din care 6,17 din audio-vizual si 6,21 din presa tiparita.
1990 -1992 - au fost de accord 11% (9% din audio-vizual, 12% din presa tiparita)
1992 -1996 - 9% ( 7% din audio-vizual, 10% din presa tiparita)
1996 - 2000 - 8% (8% din audio-vizual, 8% din presa tiparita)
2000-2004 - 12% (15% din audio-vizual, 11% din presa tiparita)
din 2005 incoace - 38% (40% din audio-vizual, 36% din presa tiparita)
nu au stiut/nu au raspuns - 22% (21% din audio-vizual, 23% din presa tiparita)
1990 -1992 - 21% (24% din audio-vizual, 20% din presa tiparita)
1992 -1996 - 11% (16%, din audio-vizual, 8% din presa tiparita)
1996 -2000 - 11% (11%, la egalitate - audio visual si presa tiparita)
2000 -2004 - 13% ( 9% din audio-vizual, 15% din presa tiparita)
din 2005 incoace - 15% (14% din audio-vizual, 15% din presa tiparita)
nu au stiut/nu au raspuns - 29% (27% din audio-vizual, 30% din presa tiparita).
67% dintre participantii la sondaj de acord 65% din audio-vizual si 68% provin din presa tiparita. 28% nu sunt de accord cu aceasta afirmatie, respective 30% din presa scrisa, 28% din presa tiparita. 5% nu au stiut sau nu au raspuns, 6% din audio-vizual, 4% din presa tiparita.
14% sunt de accord, 16% din audio-vizual si 12% din presa tiparita. 78% nu sunt de accord cu afirmatia, 75% din audio-vizual si 79% din presa tiparita. 8% nu au stiut sau nu au raspuns, respective 9% din audio-vizual, 8% din presa tiparita
78% au fost de accord, 75% in audio-vizual si 79% in presa tiparita; 16% nu au fost de accord, 16% din audio-vizual, 17% din presa tiparita. 6% nu au stiut sau nu au raspuns, 4% din audio-vizual, 6% din presa tiparita.
62% au fost de accord, 64% din audio-vizual, iar 61% din presa tiparita. 29% nu au fost de accord, 27% din audio-vizual, 30% din presa tiparita. 9% nu au stiut sau nu au raspuns, 9% fiind procentul care provine din cele doua "tabere"
58% au fost de accord, 54% din audio-vizual, 60% din presa tiparita. 32% nu au fost de accord, 35% din audio-vizual si 30% din presa scrisa. 10% nu au stiut sau nu au raspuns, 11% din audio-vizual, 10% din presa tiparita.
11% au fost de acord cu aceasta afirmatie, 13% din audio-vizual, 10% din presa tiparita. 79% nu au fost de accord, 75% din audio-vizual, 81% din presa tiparita. 10% nu au stiut sau nu au raspuns, 12% din audio-vizual, 9% din presa tiparita.
DATE DESPRE CERCETARE
Sondaj de opinie in randul jurnalistilor din presa scrisa si audio-vizuala, reprezentativ la nivel national; septembrie-octombrie 2006. Metodologie:
  • Esantion: 1.078 subiecti
  • Univers de esantionare: jurnalisti din presa scrisa si audio-vizuala
  • Tipul esantionului: selectie aleatoare a unitatilor media dupa ponderea la nivel national si la nivel local, precum si pe tipuri de media.
  • Eroarea maxima: + - 3% la o probabilitate de 0,95
  • Perioada: 23 septembrie-7 octombrie 2006
  • Beneficiar: Asociatia Romana de Sociologie si Jurnalul National
  • Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   politica,   nivel,   s-ar,   presa,   mass-media,   stiut,   jurnalistilor,   jurnalistii,   agenda,   tiparita,   audio-vizual,   exprimare

     

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți

    Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți
    La Odessa este singurul ţărm de unde Eminescu a privit îndelung marea. În august 1885, Eminescu trimitea o scrisoare prietenului său, Burlă, la două săptămâni după sosirea la Odessa, unde urma o cură de...

    Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD

    Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD
    Vasile Blaga a devenit europarlamentar din partea României, pe listele PNL. Formaţiunea liberală s-a clasat pe primul loc la alegerile europarlamentare care au avut loc în data de 26 mai, după o campanie...

    Cum poți să previi sindromul „burnout”

    Cum poți să previi sindromul „burnout”
    Sindromul „burnout”, tradus ca “epuizare profesională”, a fost introdus recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în Clasificarea internaţională a maladiilor, care serveşte drept bază pentru...

    Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte

    Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte
    Galerie Foto Omul de afaceri Dinu Patriciu, decedat, în august 2014, în urma unui cancer hepatic, continuă să deţină acţiuni în companiile de construcţii care le-a fondat şi figurează pe lista acţionarilor care iau decizi...

    Coffee Made in Romania

    Coffee Made in Romania
    Galerie Foto Există cafea românească? Există un brand românesc de cafea? Desigur, o astfel de idee te-ar duce cu mintea la cine știe ce curajos care s-a apucat să cultive cafea în România. Așa m-am gândit și eu când am...

    Constanţa: Cetăţenii vor avea acces gratuit la internet pe faleza Cazinoului, anunţă municipalitatea

    Constanţa: Cetăţenii vor avea acces gratuit la internet pe faleza Cazinoului, anunţă municipalitatea
    Primăria Constanţa a informat luni că cetăţenii vor avea acces gratuit la internet wireless pe faleza Cazinoului, de la Poarta nr.1 a portului maritim până la Comandamentul Flotei, municipalitatea instalând...

    “Micuţul trebuie lăsat să mănânce când vrea şi cât vrea”

    “Micuţul trebuie lăsat să mănânce când vrea şi cât vrea”
    Cât adevăr există în zicerea poporului „laptele sfânt de la sânul mamei”! Alăptarea pruncului până la 6 luni pune bazele sănătăţii viitorului adult. Interviu cu profesor doctor Dumitru Matei,...

    Scandalul școlilor profesionale, explicat de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu

    Scandalul școlilor profesionale, explicat de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu
    Galerie Foto Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, explică de ce s-a preferat transferul unui număr mai mare de locuri de la licee către școlile profesionale. Sindicatele au adus foarte multe acuzații Ministerului, însă...

    Pactele pe justiţie. Cum se instaurează poliţia politică

    Pactele pe justiţie. Cum se instaurează poliţia politică
    Galerie Foto Istoria se repetă, în 2019, în paşi inverşi cu cei petrecuţi în 2012, după ce Traian Băsescu a încasat cel mai mare număr de voturi împotrivă. După ce 7,4 milioane de români au decis ca Băsescu să plece...

    Consilier USR “ecologist”, administrator al unei firme care taie pădurile

    Consilier USR “ecologist”, administrator al unei firme care taie pădurile
    Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, dezvăluie că Ana Ciceală, consilier local USR “şi o vajnică apărătoare a parcurilor şi copacilor din Bucureşti, este administratorul unei firme...

    Avocatul Poporului dorit de USR şi PNL, partener de afaceri cu persoane condamnate într-un dosar de spionaj şi trădare

    Avocatul Poporului dorit de USR şi PNL, partener de afaceri cu persoane condamnate într-un dosar de spionaj şi trădare
    Galerie Foto Peter Eckstein-Kovacs, fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, pentru care USR, PNL şi Victor Ponta negociază, în această perioadă, pentru a fi numit în funcţia de Avocat al Poporului, este...

    Relaxează-te şi stimulează-ţi imaginaţia în acelaşi timp

    Relaxează-te şi stimulează-ţi imaginaţia în acelaşi timp
    În era vitezei, ne place să îmbinăm utilul cu plăcutul. Aşa că atunci când avem puţin timp liber, putem să facem activităţi care ne relaxează dar în acelaşi timp ne stimulează imaginaţia şi ne...

    Din ring, la cele mai importante campionate de raliuri

    Din ring, la cele mai importante campionate de raliuri
    Galerie Foto Automobilismul sportiv în România are o istorie de aproape 125 de ani, prima cursă auto fiind organizată în anul 1904. „Năprasnica întrecere”, aşa cum a fost denumită, a fost câștigată de prințul George...

    Sistemul vrea să acapareze majoritatea în CCR. Miza: completurile specializate și secția specială din Parchet

    Sistemul vrea să acapareze majoritatea în CCR. Miza: completurile specializate și secția specială din Parchet
    Galerie Foto Asalt fără precedent la adresa Curții Constituționale din partea parlamentarilor USR din Senat și Camera Deputaților, în aceeași zi în care instanța de contencios constituțional ar trebui să se pronunțe...

    După vârsta de 45 de ani, toţi bărbaţii trebuie să facă un control al prostatei

    După vârsta de 45 de ani, toţi bărbaţii trebuie să facă un control al prostatei
    Interviu cu profesor doctor general (r.) Dan Mischianu, şeful Clinicii de Urologie a Spitalului Militar „Carol Davila” Bolile de prostată reprezintă o veritabilă pacoste pe capul bărbaţilor, de la o...
    Serviciul de email marketing furnizat de