Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Forumul Antidrog din România (FORAD) şi Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) sunt ONG-urile care duc cea mai intensă luptă împotriva etnobotanicelor. Deşi lansează soluţii diferite în ceea ce priveşte limitarea consumului de astfel de substanţe în rândul tinerilor, preşedinţii celor două organizaţii cad de acord asupra unui punct nevralgic – încetineala cu care autorităţile centrale iau măsuri în acest domeniu.
“Violenţa extremă şi celelalte efecte pe care le provoacă aceste substanţe cred eu că pe orice autoritate normală la cap, în orice stat din lume, ar determina-o să ia o măsură. Statul român întârzie să ia măsuri în acest sens şi o să spun un lucru urât, că e vorba despre ţara mea, dar statul român e complice la traficul de stupefiante. Părerea mea, şi mi-o susţin, este că undeva există nişte interese financiare legate de această chestiune care fac să treneze luarea de măsuri. Cineva e complice şi câştigă mult din asta”, crede Cristian Ene, preşedintele FORAD. “Nu sunt adeptul teoriilor conspiraţioniste, dar nu cred nici în coincidenţe. Într-o perioadă în care România a început să se confrunte cu consumul legal de substanţe psihoactive şi psihotrope, Guvernul a desfiinţat cea mai importantă instituţie a statului în raport de prevenire şi combatere – Agenţia Naţională Antidrog. Şi atunci te gândeşti, logic, că undeva trebuie să existe un interes, pentru că este o afacere ce depăşeşte cu mult câteva sute de milioane de euro”, e de părere şi Gigel Lazăr, preşedintele CIADO.
Soluţia adoptată până acum de Guvern nu este nici rentabilă, nici sustenabilă în timp, susţin cele două ONG-uri. “Eram în urmă cu câteva luni la o emisiune la TVR cu cineva de la IGPR, cred că era chiar şefa laboratorului de analize, şi ea mi-a spus atunci că un an a făcut analize pe aceste plante. Păi, dacă ne ia un an numai să analizăm şi să interzicem 36 de substanţe, atunci ăştia or să trăiască bine-mersi vreo 20-25 de ani pe străzile din România şi or să distrugă tot ce se poate distruge”, spune Ene.
Conform informaţiilor pe care le deţine CIADO, în acest moment producătorii de etnobotanice dispun de 3.000 de substanţe psihoactive şi psihotrope. Pe care le introduc pe piaţă “cu ţârâita”. “Producătorii nu-s proşti. Au văzut cam care-i mersul lucrurilor în Europa şi cum reacţionează autorităţile. Şi atunci scot pe piaţă câte 10-20 de substanţe o dată şi până când statele îşi dau seama cu ce au de-a face ei deja au vândut cantitatea care-i interesa. Şi vin cu alte 20 de substanţe. La un moment dat se va ajunge la 3.000, dar atunci vor începe să le combine între ele. Şi numai Dumnezeu ştie ce monştri or mai ieşi”, explică Gigel Lazăr.
FORAD susţine măsura scoaterii în afara legii a tuturor magazinelor de vise. “Opinia mea în acest moment este că autorităţile române trebuie să fie ferme. Trebuie să oprim răspândirea acestor magazine de vise fără discuţie, fără milă, fără echivoc”, crede Cristian Ene. “Asta se poate face simplu. Şi sunt mai multe metode. Una ţine de instituţiile abilitate ale autorităţilor locale, adică inspecţia comercială de la fiecare primărie în parte. Să meargă în fiecare magazin şi să vadă ce vinde cetăţeanul acolo. Dacă vinde aceste produse specifice magazinelor de vise, să nu mai reînnoiască autorizaţia de funcţionare. Şi apoi cetăţeanul proprietar poate să meargă unde vrea el şi să se judece cu cine vrea el. Nu cred că este un judecător sau un procuror normal la cap care să dea o decizie în favoarea unui asemenea magazin, doar în cazul în care nu este acţionar acolo. În rest, nu poţi să dai o decizie care ar putea avea efect inclusiv asupra copiilor sau nepoţilor tăi. Sau, în momentul în care cineva cere autorizaţie pentru un astfel de magazin, autoritatea locală să ceară mostre din produse, să-l oblige pe vânzător să precizeze compoziţia chimică a fiecărui produs şi să prezinte forma sub care le vinde. Dacă omul vinde «îngrăşăminte» sau «plante aromatice» la gram sau la jumătate de gram, atunci alea nu-s ce spune el că sunt. Mostrele vor trebui apoi analizate, dar, pentru noi, asemenea soluţie ar fi foarte costisitoare. Pentru că la noi durează ani întregi să faci analize, n-ai reactivi...”, spune preşedintele FORAD. Ene crede că cele mai rapide şi mai eficiente soluţii pentru România ar fi cele aplicate de SUA sau de Polonia. “Statele Unite au interzis cu totul astfel de magazine, şi vă citez acum din legea lor, «din pricina incertitudinii şi pentru faptul că substanţele pot fi foarte greu supuse controlului». Polonezii, pe de altă parte, le-au închis peste noapte, declarându-le un pericol pentru siguranţa naţională. Şi atunci nu a mai avut cine ce să comenteze despre drepturile omului şi libera circulaţie a mărfurilor”, explică el.
Preşedintele CIADO crede că interzicerea magazinelor de vise nu va diminua consumul de plante etnobotanice în rândul tinerilor. “E foarte greu pentru România acum să estompeze problema asta. Nu putem controla fenomenul, din punct de vedere al interzicerii totale. Pentru aceşti comercianţi, există posibilitatea modificării structurii substanţelor pe care le vând printr-o singură celulă. Şi atunci, suntem în postura în care niciodată nu vom şti ce se vinde. El poate să spună că vinde cafea măcinată uscată, dar care este tratată cu o substanţă pentru care noi nu avem reactivi. Nu rezolvăm mare lucru nici măcar dacă interzicem magazinele. Ştiţi cât reprezintă magazinele de vise pe segmentul vânzărilor? 10%. Restul e pe internet. Putem face precum Polonia, să recurgem la «ameninţare pentru siguranţa naţională» şi să închidem toate magazinele, dar România nu mai este de mult în situaţia Poloniei. Conform Centrului de Monitorizare Antidrog de la Lisa-bona, noi eram anul trecut pe locul al 4-lea în Europa la vânzarea de etnobotanice pe internet. Acum probabil că suntem pe locul al 2-lea. Deci, închiderea magazinelor nu va rezolva complet problema. O putem diminua, în schimb, din punct de vedere al consumatorului.”
Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2008 privind rolul societăţii civile în cadrul politicilor împotriva stupefiantelor în UE a conferit ONG-urilor internaţionale care activează în domeniu posibilitatea de a monitoriza modul de aplicare al acesteia de autorităţile centrale şi locale. Astfel, organizaţiile nonguvernamentale pot înainta constatările lor pe raportul tehnic de ţară. CIADO a fost până anul acesta membru al celei mai vechi organizaţii europene antidrog – EURAD (Europe Against Drugs). Din această postură, organizaţia s-a ocupat de monitorizare în România. De doi ani însă au cea mai uşoară muncă – pentru că n-au ce monitoriza. Anul trecut, în elanul său de reformă administrativă, Guvernul a desfiinţat una dintre agenţiile a căror înfiinţare a fost o condiţie pentru aderarea la UE – Agenţia Naţională Antidrog. ANA era singura instituţie a statului care se ocupa de prevenirea şi de combaterea consumului de stupefiante. “Pentru noi a fost o surpriză maximă când ANA s-a transformat într-un simplu serviciu, într-adevăr pe fondul discuţiilor de restructurare a autorităţilor statului”, spune preşedintele CIADO.
“Bineînţeles că statul român a zis că nu contează forma de organizare şi că el, de fapt, le-a reformat, le-a transformat şi că forma de organizare este suverană statului. Nici o problemă până aici. Dar tu, fiind în proces de derulare de proiecte şi de aprobare de proiecte europene, nu poţi să vii cu alt ordonator de credite, pentru că acela nu poate să mai ia fonduri. Şi atunci s-au pierdut câteva zeci de milioane de euro şi nu s-au mai făcut proiecte de prevenire. Iar noi ne-am trezit în situaţia ingrată de a vrea să facem un raport pozitiv pentru România şi de a nu avea cu ce. Nu e vina ANA că nu se mai face prevenţie în România. ANA poate să aibă cei mai tari oameni şi cele mai bune programe, dacă nu e finanţată, e degeaba. Iar finanţarea ANA a fost sistată în 2009.” Preşedintele CIADO mai spune că de doi ani singurele activităţi de prevenţie “bifate” la noi au fost discuţiile “de birou” şi împărţirea de fluturaşi cu “Nu consumaţi droguri!”. “De fapt, nimeni nu a făcut nimic pentru tinerii ăştia şi apoi ne mirăm că-şi ocupă timpul fumând etnobotanice. Dar noi nu le-am oferit nici o alternativă la asta. Cu fluturaşi şi cu sloganuri de doi bani nu rezolvăm nimic. Ne iau şi în râs tinerii”, spune Gigel Lazăr.
În acest moment, România nu mai are, la nivel guvernamental, o strategie de prevenire a consumului de droguri. În schimb, avertizează reprezentanţii ONG-urilor, responsabilii cu găsirea unei soluţii se pierd în lupte politice. “De exemplu, acum, la nivelul Primăriei Capitalei, se bate PNL-ul cu PDL-ul pe cine să introducă prima strategie antidrog a municipiului Bucureşti”, dezvăluie preşedintele CIADO. “România trebuie să-şi schimbe viziunea asupra prevenirii. E nevoie de campanii gândite mult mai bine. Şi adaptate la mentalitatea tinerilor. Trebuie să le cunoaştem problemele, de ce-urile şi să le venim în întâmpinare. E nevoie de specialişti care să se poată apropia de ei. Or, eu văd acum numai politicieni invitaţi la televizor la dezbaterile despre droguri. Numai părierişti şi nonspecialişti. Care mai mult strică”, spune Lazăr.
“Tonul face muzica”, concluzionează preşedintele FORAD. “Dacă statul român hotărăşte să fie partenerul traficanţilor de droguri, atunci probabil că cea mai bună soluţie pentru scoaterea României din criză ar fi transformarea ei într-o Nicaragua. În care statul să facă trafic de droguri. Şi atunci totul va ţine de liberul arbitru – care moare moare, care trăieşte trăieşte... Dacă asta vrem să devenim. Dacă nu, cred că trebuie să lăsăm orice altceva deoparte, să punem interesul celor mulţi înaintea interesului pecuniar al celor puţini şi să ne ocupăm de tânăra generaţie.”
Interzis la Craiova!
La 26 noiembrie, Primăria Craiova a decis interzicerea eliberării de autorizaţii pentru magazinele care vând produse etnobotanice, conform Mediafax. Totodată, în dispoziţia viceprimarului Mărinică Dincă se mai arată că inclusiv acordurile şi autorizaţiile emise şi aflate în vigoare îşi vor înceta valabilitatea. Poliţia Comunitară din Craiova, precum şi lucrătorii Serviciului contracte, autorizări agenţi economici şi control comercial din Primărie au obligaţia, conform actului semnat de Dincă, să controleze şi să urmărească respectarea dispoziţiei.
• Va urma: Cum luptă statele europene împotriva etnobotanicelor şi ce pregătesc producătorii chinezi de “spice”-uri pentru piaţa românească.
