x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum a devenit România “patria lui Dracula”

0
Autor: Lavinia Betea 05 Mar 2008 - 00:00
Cum a devenit România “patria lui Dracula”


Istoricul Radu Florescu este urmaşul unei vechi familii boiereşti. A făcut studiile la Oxford şi docto­ratul la Yale University. Cărţii sale despre Ţepeş, publicată în America, i se datorează exodul turistic către “ţara lui Dracula” – brand-ul României.

Istoricul Radu Florescu este urmaşul unei vechi familii boiereşti. A făcut studiile la Oxford şi docto­ratul la Yale University. Cărţii sale Istoricul Radu Florescu este urmaşul unei vechi familii boiereşti. A făcut studiile la Oxford şi docto­ratul la Yale University. Cărţii sale despre Ţepeş, publicată în America, i se datorează exodul turistic către “ţara lui Dracula” – brand-ul României.

 

Domnule profesor, cum aţi ajuns “biograful lui Dracula”?

Radu Florescu: Eram profesor la universitatea catolică din Boston. M-am specializat pe istoria sud-estului european care a devenit, de fapt, istoria României. La universitate aveam un coleg, folclorist, căruia îi plăcea vampirismul.

 

Nu era român...

Nu, era american de origine irlandeză. Raymond McNally. Avea o bursă în România...

 

Era acea etapă de “deschidere” din anii ’60-’70, când se făceau schim­buri de bursieri cu lumea liberă, nu?

Da, am avut şi eu. McNally mi-a scris, înainte de venirea mea în România, că studiază despre Dracula, după romanul lui Bram Sto­ker. Cum cunoşteam o echipă de profesori şi cercetători români – “bătrânul” Giurescu, tatăl lui Dinu, unchiul meu Georges Florescu, specialist în medievală, fost director al Muzeului de istorie al Bucureştiului –, am spus: “Uite, eu mă ocup de partea românească, de Ţepeş, tu de vampirologie, de Stoker”. M-am adaptat şi eu cu gândul că-l lansez pe Ţepeş. Rezultatul a fost o carte în jurul căreia într-adevăr s-a făcut mult zgomot. Se numeşte “În căutarea lui Dracula”. Am publicat-o în 1972 în America şi a fost un succes. În România a fost publicată în tiraj mic.

 

În România cum a fost primită?

Aici, după 1990, a publicat-o Buzura la Institutul Cultural Român. Succesul mare a fost înre­gistrat în America, Anglia şi Japonia.

 

Cred că aţi câştigat şi mulţi bani cu ea...

De la americani. Ultima traducere a fost în coreeană. Da, doi ani am trăit ca un rege, tirajele erau foarte mari. A fost un fel de miracol cum s-a întâmplat totul. Ne-am împărţit în două: McNally ţinea conferinţele despre Bram Stoker, pe partea folclorică, eu făceam partea istorică cu Ţepeş. Sigur, el avea mai mult succes decât mine. Totuşi, eu am lansat ideea unui domnitor român care s-a bătut cu turcii. Căci pe Ţepeş nu-l cunoştea nimeni, nici în America, şi nici în România, unde erau câteva scrieri vechi, nu vreo biografie...

 

Aşa a ajuns România, în America, în urma cărţii dvs., “ţara lui Dracula”...

America e ţara unde acest gen vampiric este foarte apreciat de un anumit tip de persoane. Vampirismul era cunoscut de ani de zile, se făcuseră şi filme, dar conexiunea Ţepeş-România a fost pentru că în ochii lui Stoker Transilvania era “ţara vampirilor”.

 

Stoker nici măcar nu văzuse Transilvania!

Totuşi, a studiat, a avut câţiva experţi care i-au povestit despre superstiţiile româneşti cu strigoi.

 

N-aţi avut obstrucţii ori proteste din România pe vremea lui Ceauşescu?

Ştiu că guvernul era intrigat de faptul că doi străini, un român şi un irlandez, l-au pus pe Dra-cula în circulaţie mondială. Au avut diferite întruniri la nivel înalt, căci nu se aşteptau nici la avalanşa de turişti veniţi în căutarea lui Dracula. Şi până la urmă au decis să împartă traseele în două: Transilvania cu vampirismul lui Stoker şi ţara din sud, unde veneau cei care voiau să-l “găsească” pe Ţepeş, domnitorul care s-a luptat cu turcii. Era turismul american, intelectual. Pentru ceilalţi, Ceauşescu chiar a reclădit un castel la Bistriţa...

 

Castelul lui Dracula...

Da. Politicul a colaborat cu noi pentru că voia să atragă turismul. Agenţiile americane de turism aduceau americanii la Bucureşti şi de acolo mergeau în nord, la Bistriţa, unde erau consemnaţi artificial vampirii. Prin 1972 am lansat cartea, am mai scris o biografie a lui Vlad Ţepeş în 1973, şi turismul a început prin 1974. La New York, cele două subiecte despre România erau Ana Aslan şi Dracula. Iar în ziare, Dracula o întrecea pe Ana Aslan la propaganda turistică.

 

Dar la universitate?

Am dat multe conferinţe de presă despre viaţa lui Ţepeş şi începutul istoriei Principatelor Române, ce fusese subiectul tezei mele de docto­rat. Am avut chiar un curs întreg despre Vlad Ţepeş.

 

În contact cu diplomaţii români din America n-aţi venit?

Am fost căutat de ambasadori care ne-au dat vize, pentru că era foarte dificil a călători în România. Am urmărit şi eu ce se întâmpla. Era o luptă între ONT-Carpaţi şi istorici. La Sighişoara, casa lui Vlad Dracul fusese o casă de bătrâni şi ei au făcut-o muzeu care atrage mulţi turişti. Ceauşescu chiar era supărat că doi neromâni au scris primii biografia lui Ţepeş şi a ordonat câtorva istorici din ţară să scrie şi ei. S-au angajat şi pentru filmul Vlad Ţepeş. Filmul a fost lansat într-o versiune de recuperare a istoriografiei româneşti, dar cred că românii aşteptau mai multe rezultate. Am participat, consultant, la facerea filmului, la Buftea. Atunci se împlineau 500 de ani şi a fost multă mişcare în direcţia Ţepeş.

 

V-aţi întâlnit cu Ceauşescu vreodată?

Am fost angajat de Ambasada Americană când a venit Nixon în România, deoarece nu aveau ataşat de presă. Iar pe aeroport era şi fiul meu John, m-am întâlnit cu Ceauşescu. M-am reîntâlnit cu el şi în America, când a fost invitat de Jimmy Carter.

 

A avut Ceauşescu vreun comentariu despre rolul dvs. în popularizarea lui Dracula?

Nu. Nixon l-a întrebat pe fiul meu “Ce face tatăl tău în România?” şi fiul meu i-a răspuns: “Îl caută pe Dracula!”. Nixon a fost primit atunci în România excepţional de bine. Nu era pregătit pentru o asemenea vizită, a fost de-a dreptul surprins. Atunci s-a deschis Biblioteca Americană, chiar dacă nu a fost mare lucru. A vizitat şi “Castelul lui Dracula”. Iar ziariştii au corelat vizita lui Nixon cu Dracula. Au fost mai multe titluri în presa mondială, printre care “Cu Nixon în ţara lui Dracula”. Datorită presei am semnat un contract de editare, am făcut un film cu Cristofor Lee, la castel, la Sighişoara. Un ziarist suedez care-l cunoştea pe Lee l-a convins să vină aici şi să facă acel film. A venit, a stat câteva zile, a făcut la repezeală un film, destul de popular. Noi aveam voie să-l folosim în conferinţele noastre...

 

Ce importanţă prezintă istoria Ro­mâniei – fie chiar şi prin subiectul Dra­cula – în mediile de specialitate din America?

Când a venit Ceauşescu o dată la Harvard, a întrebat câte teze de doctorat despre istoria României sunt. S-a făcut linişte deodată. Nimeni nu ştia. Exista o singură teză de doctorat pe istorie românească în 20 de ani. America este îndepărtată de istoria Balcanilor. Societatea de studii româneşti din America – a cărui fondator sunt şi eu – a încercat să stimuleze interesul pentru istoria acestei zone. Acum România face parte din Europa, interesele s-au globalizat, avem experţi în istoria Chinei, istoria Indiei. Deşi sunt unii care mă dezaprobă, eu nu văd un mare viitor istoriei României...

 

Deşi este o istorie interesantă...

E fascinantă.

 

 

“Păduri de ţepe”

Metodă de tortură de o rară cruzime, tragerea în ţeapă este atestată încă din Antichitate, în Orientul Apropiat şi în India. În Evul Mediu a fost utilizată în Europa şi în Asia, Vlad Ţepeş, Ivan cel Groaznic şi hanii mongoli asasind astfel mii de rivali şi prizonieri. Din cronici vechi aflăm date despre procedeul tehnic al tragerii în ţeapă. Într-o groapă de lăţimea unui om sau la nivelul solului se înfigea o ţeapă, mai lungă sau mai scurtă după rangul victimei. Celălalt capăt al ţepei, nu foarte ascuţit, era uns cu grăsime pentru a uşura “pătrunderea” prin corpul victimei. De regulă, ţeapa intra prin anus, stomac sau piept şi ieşea prin gură sau gât. Dacă nefericitul avea “norocul” să-i fie atinse organe vitale, atunci moartea survenea rapid. Altfel, cum se întâmpla adesea datorită grijii călăilor, victima agoniza câteva zile, oferind trecătorilor un “spectacol” înfiorător. Pentru Vlad Ţepeş, “pădurile de ţepe” reprezentau şi o stratagemă de a slăbi moralul armatelor turceşti.

• Florin Mihai

 

Citeşte mai multe despre:   romania,   ediţie specială,   ceausescu,   america,   dracula,   istoria,   tepes

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Stop-joc! Amnistia și grațierea nu pot fi interzise. Referendumul lui Iohannis ne-a costat degeaba 37 de milioane de euro

Stop-joc! Amnistia și grațierea nu pot fi interzise. Referendumul lui Iohannis ne-a costat degeaba 37 de milioane de euro
Galerie Foto Rezultat previzibil pentru orice specialist în drept constituțional sau în materia drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, consfințite în tratatele internaționale la care România este parte....

Familia lui Cosmin Olăroiu preia afacerea şi vila de lux ale lui “Stelu” din Kiseleff

Familia lui Cosmin Olăroiu preia afacerea şi vila de lux ale lui “Stelu” din Kiseleff
Galerie Foto În 2012, controversatul afacerist Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, cunoscut şi drept “săgeata” lui Dorin Cocoş, a cumpărat, de la RA-APPS, o vilă de lux, într-una dintre cele mai spectaculoase zone ale...

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară
Criza generală de forţă de muncă şi mai ales de specialişti în diverse domenii afectează economia României, dar situaţia pare că se îmbunătăţeşte, în ultima perioadă. O analiză a pieţei forţei de mun...

Tușești? Nu te repezi la antibiotice

Tușești? Nu te repezi la antibiotice
Românii au găsit, chiar în lumea satului, vorbe sugestive despre necazurile pulmonare, iar zicerea cea mai frecventă este „aprindere la plămâni”. Totuşi, despre problemele la plămâni umblă şi tot felul de...

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament
Galerie Foto Liderul USR, Dan Barna, proaspăt desemnat, la congresul de sâmbătă, drept candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, a deținut, până în vara anului 2016, jumătate din acțiunile...

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ
Război total între Secția de Procurori de la CSM, pe de o parte, conducerea Consiliului, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și chiar procurorul general interimar al României, pe de altă parte...

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze
Galerie Foto După ce a trăit o perioadă în Japonia, Ioana Lee revine cu o nouă carte pentru fanii ei. De data aceasta, Ioana ne dezvăluie cele "19 secrete japoneze pentru o viaţă mai bună". Este o carte din care învăţăm...

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a dat, ieri, publicității, cele două rapoarte care au legătură cu evoluțiile sistemului judiciar din România. Ambele documente vorbesc despre “implementarea...

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi
Galerie Foto O companie din Ploiești, care se ocupă cu activități de deratizare, dezinsecție și dezinfecție, impicată, în urmă cu patru ani într-un dosar de corupție, a fost arvunită, din nou, anul acesta de către...

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale
Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată...

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție
Curtea Constituţională a României a stabilit, ieri, după numeroase amânări, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în...

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea
Galerie Foto Celebra companie Băi Boghiș SRL, unde, în vremurile “bune” ale regimului condus de Traian Băsescu și de PDL, Elena Udrea își fonda propria stațiune balneară, este administrată, special, începând cu acest...

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji
Ela Crăciun, jurnalist Antenei 3 și cel mai cunoscut blogger de parenting din România, şi-a lansat recent prima sa carte, intitulată “9 luni fără griji” -101 întrebări despre sarcină, cu răspunsuri de la...

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”
Scandalul legat de situația celor 54 de angajați salarizați din bugetul Teatrului Național “I.L. Caragiale”, condus de Ion Caramitru, și care, astăzi, face obiectului unei anchete a Corpului de Control al...

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid
A fost o vreme în care multe neplăceri resimţite în sistemul digestiv erau  diagnosticate ca gastrite. Când a apărut investigarea prin endoscopie, s-a constatat că, de fapt, era un exces de diagnostic de...
Serviciul de email marketing furnizat de