x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum a fost arestat în ’36 Nicolae Ceauşescu

0
Autor: Toma Roman Jr 28 Mai 2008 - 00:00
Cum a fost arestat în ’36 Nicolae Ceauşescu


JOCUL SORŢII ● comuna Ulmi – Dîmboviţa, locul primei reţineri a fost ţinta preşedintelui fugar în 22 decembrie ’89
În loc de şapou aş începe cu un citat din singura biografie oficială a lui Nicolae Ceauşescu, cea publicată de francezul Michel P. Hamelet în 1971: "Urmărit fără întrerupere, Nicolae Ceauşescu nu-şi încetează o clipă activitatea de agitator şi organizator. Aşa reuşeşte poliţia să-l aresteze în casa unuia dintre membrii organizaţiei, Gheorghe Dumitrache din comuna Ulmi Dîmboviţa, unde participa la una din numeroasele şedinţe."



JOCUL SORŢII ● comuna Ulmi – Dîmboviţa, locul primei reţineri a fost ţinta preşedintelui fugar în 22 decembrie ’89
În loc de şapou aş începe cu un citat din singura biografie oficială a lui Nicolae Ceauşescu, cea publicată de francezul Michel P. Hamelet în 1971: "Urmărit fără întrerupere, Nicolae Ceauşescu nu-şi încetează o clipă activitatea de agitator şi organizator. Aşa reuşeşte poliţia să-l aresteze în casa unuia dintre membrii organizaţiei, Gheorghe Dumitrache din comuna Ulmi Dîmboviţa, unde participa la una din numeroasele şedinţe."


A urmat vestitul proces de la Braşov, din mai-iunie 1936, de unde a început cariera publică viitorului şef de stat. Fiindcă a făcut scandal în sala de judecată, l-a remarcat presa de stînga, Eugen Jebeleanu i-a consacrat un articol întreg în ziarul Cuvîntul Liber, dar a şi luat una dintre cele mai grele pedepse, doi ani şi jumătate de închisoare, din care s-a dedus arestul preventiv de şase luni.


SPRE SAT. La proces a fost judecat un lot de 18 persoane, suspectate de apartenenţă la UTC. Dintre acestea patru erau domiciliate în comuna Ulmi din judeţul Dîmboviţa: Gheorghe Dumitrache, Nicolae Chiţu, Toma A. Toma şi Gheorghe Băleanu. Asupra lui Ceauşescu, la Ulmi s-au găsit cîteva broşuri subversive: "Raportul tovarăşului Dimtroff", "Discursul tovului Molotov", "Lumina vine de la răsărit".

Ne-am mirat de faptul că scheletica organizaţie comunistă din România avea o celulă în satul Ulmi şi ne-am întrebat ce căuta cizmarul, cu broşuri cu tot, în Dâmboviţa.

O posibilă explicaţie, pe care am dat-o din birou, era că locuitorii din Ulmi nu era exact "nişte ţărani, dom’le", vorba unei reclame la coniac. Mulţi dintre ei lucrau în proximitate, la Moreni, în industria petrolului. Acolo avuseseră loc cu trei ani înainte, în 1933, greve provocate de comunişti, conectate cu cele ale ceferiştilor, conform planurilor Kominternului de a destabiliza România.
Am pornit spre Ulmi, să vedem exact care a fost istoria reală. Aşa am ajuns să demontăm o mistificare comunistă.


CRUNTA ILEGALITATE. Am întrebat care a fost casa lui Dumitrache Gheorghe. Ni s-a indicat o gospodărie cu două imobile, o căsuţă mică şi veche şi una mai nouă. În bătătură am dat peste doamna Elena Popescu, nepoata lui Dumitrache. Am avut noroc. Doamna Popescu este profesoară de istorie şi a fost interesată de ce s-a întîmplat în 1936, l-a tras de limbă pe unchiul ei, decedat în 1993. Aşa am aflat că arestarea nu s-a produs acolo. De fapt, şedinţa de celulă se ţinea la un alt sătean, Olteanu Ion. Ceauşescu participa în calitate de reprezentant al regionalei UTC Prahova, care coordona activitatea în judeţele Ilfov, Dîmboviţa şi Prahova. De mai multă vreme, Olteanu era nemulţumit. Şef al organizaţiei din Ulmi era Gheorghe Dumitrache, el primea fondurile de propagandă şi culegea laudele "de la centru". Olteanu, care îşi punea casa la dispoziţie pentru "evci" (aşa se chemau şedinţele conspirative) şi depozitarea materialelor de agitaţie, se simţea frustrat. De ceva vreme devenise şi informatorul plătit al Siguranţei. Din cauza asta a dat pe goarnă şefului de post al jandarmilor din comună, Mailat, că la 15 ianuarie se va ţine la el o şedinţă UTC cu doi reprezentanţi de la Bucureşti, Nicolae Ceauşescu şi Vladislav Tarnovschi, un polonez paraşutat de Komintern în România sub acoperire de mecanic. Jandarmul atît a aşteptat, i-a luat ca din oală. Au urmat şi alte arestări, fiindcă Olteanu dăduse în primire toată reţeaua clandestină din zonă, ba chiar, în urma altor turnătorii au fost priponiţi şi UTC-işti din Bucureşti. La Ulmi au fost destul de trişti membrii cuibului legionar sătesc, fiindcă nu mai aveau cu cine să se mai bată la cîrciumă. Aşa s-a ajuns la un lot de 18 persoane în sala de judecată. Gheorghe Dumitrache a încasat şi el doi ani în procesul de la Braşov şi a stat cu Ceauşescu la Doftana. I-a povestit nepoatei sale că viitorul secretar general al PCR era distant, mîndru şi foarte orgolios în puşcărie. Cu toate acestea aveau o relaţie destul de bună, fiindcă sora omului din Ulmi, Dumitrache Elena, era mai înstărită şi îi aducea pachete şi lui Ceauşescu. Acest fapt este destul de important, după cum se va vedea mai jos.

După 1947, Gheorghe Dumitrache a fost activist mărunt pe probleme de agricultură la CC al PCR şi în final a căpătat pensie de ilegalist. Ceauşescu a evitat însă cu obstinaţie orice contact cu el sau ceilalţi tovarăşi din Ulmi.
Pentru Ion Olteanu, soarta ulterioară a fost destul de cruntă. A fost arestat în 1946 şi a ieşit din puşcărie abia la amnistia din 1964. A murit şi el după 1990, iar acum casa din care a fost arestat Ceauşescu e părăsită, are un lanţ cu un lacăt greu pe poartă.


FALSUL. În mitologia comunistă de după 1965 prevalau eroii. Un turnător nu putea să încapă în poveştile propagandistice despre Nicolae Ceauşescu. Din cauza asta, istoriografia comisă de cei obedienţi scorniceşteanului a ocultat existenţa lui Ion Olteanu. Faptul că Nicolae Ceauşescu a căzut din cauza unei banale gelozeli între tovarăşi ar fi arătat lipsă de vigilenţă şi necunoaşterea regulilor conspirativităţii. De asemenea, geniul Carpaţilor nu dorea să se scormonească prea tare "cazul Ulmi" şi nici procesul care a urmat, fiindcă din documentele epocii reiese că rolul principal în afacere l-a avut Vladislav Tarnovschi.

Autorităţile ceauşiste au ales drept loc al arestării una din casele lui Dumitrache, azi demolată. Pentru doamna Elena Popescu, această "onoare" era să se lase cu o pierdere materială. În 1986, judeţeana de partid Dîmboviţa a dat ordin să se naţionalizeze casa pentru a fi transformată în muzeu al ilegaliştilor. Profesoara a rămas vreme de 13 ani, timp în care s-a tot judecat, cu o proprietate a statului în curte. A reuşit să o recupereze legal abia în 1999.


SUPRAVIEŢUITORUL. Am aflat că dintre cei arestaţi în 1936 se mai află în viaţă Toma A. Toma. Are 89 de ani şi locuieşte la cîteva case de doamna Popescu. Am ajuns la o casă în renovare, în curtea căreia am dat peste un bătrîn mic de statură, dar viguros. Aude ceva mai greu, dar mintea e brici, aşa că ne-am putut înţelege cu el. Am transcris sub formă de interviu mărturia sa, deoarece o considerăm importantă.


  • Jurnalul Naţional: Cum v-au umflat?
T.T.: Olteanu a trădat, a fost un tîlhar!

  • Pe Ceauşescu cum l-aţi cunoscut?
Taică, secretarul nostru de celulă, Dumitrache, urma să plece mai sus. Ceauşescu era secretar la UTC la regionala Prahova, taică. Şi el pleca de la regională şi cred că voia să-l lase pe Dumitrache în locu’ lui. Venise cu Tarnovschi să ţină şedinţă şi să-l ia pe Dumitrache la regiune. Şi atunci a făcut trădare Olteanu, cu toate că voia Dumitrache să-l puie în locu’ lui la celulă. Am aflat io mai tîrziu că Olteanu era în legătură de mult, printr-un popă, cu Siguranţa din Tîrgovişte. Atunci Olteanu i-a dat şi pe cei de aici şi de la Valea Voievozi şi de la oraş, Tîrgovişte, pe care-i ştia. La 15 ianuarie ’36 ne-au luat de aici. Ne-au cercetat la Tîrgovişte şi la Braşov. Ne-a luat pe rînd. În sedinţă erea doar Ceauşescu, cu Tarnovschi şi cu Dumitrache. Pe mine mă aşteptau seara, cînd am venit de la muncă, jandarmii. Ne-a ţinut doo săptămîni aici, în cercetări şi ne-au înaintat la Braşov, la Consiliul de Război al Corpului 5 Armată. În mai a început procesul, s-a terminat la 5 iunie. Mie mi-a dat drumu’ pe la 5 seara că aveam numa’ şaişpe ani jumate, eram minor.

  • Cine era Dumitrache, cum ajusese el comunist?
Fusese ucenic la un patiser la oraş, făcuse ceva bani şi deschisese aici în sat o prăvălie cu prăjituri, cofeturi. Eu eram vecin şi pretin cu el. Îmi dădea să împart manifeste, scriam lozinci pe garduri de 7 noiembrie, de 10 mai, desenam steagu’ roşu, cu vopsea, pe stîlpi.

  • Cine v-a luat?
Jandarii d-aci, s-a speriat săraca mama, fraţii... Ne-au luat din sat şi ne-au dus la legiunea de jandarmi din Tîrgovişte. Ceauşescu şi Tarnovschi au fost închişi întîi separat, în grajdul cailor. I-au bătut, cred.

  • Aţi fost închis în acelaşi loc cu Ceauşescu? Cum era?
Trei luni am stat în acelaşi pat, am urinat în acelaşi hîrdău, hă, hă. Eram cei mai mici de acolo, io de şaispe, el de opşpe. Erau unii mai bătrîni, Iubu Petre de la Tîrgovişte, profesorul Mihailovici şi unu’ Nachman, care ne ţînea ideologie marxist-leninistă. Mihailovici era profesor, ne explica noţiuni de cultură generală şi ne învăţa limba franceză, fiindcă, dacă am fi luat pedepse mai mari, partidul voia să ne ajute să evadăm şi să mergem la Spania, unde era război civil. Ceauşescu era tare doctrinar acolo, la Închisoarea Centrală din Braşov. Era îndoctrinat rău atunci, cu capu’ la Marx şi Stalin. Ţinea minte pe de rost lecţiile politice.

  • Era rău la închisoare la Braşov? Cîtă libertate de mişcare aveaţi?
Cînd am ajuns acolo am văzut un deţinut care se plimba la braţ prin curte cu directorul puşcăriei. Era Emil Bodnăraş, care fusese condamnat mai înainte. Habar n-am ce relaţii avea el cu şefii de acolo, dar puteam primi cîte pachete voiam de la "Ajutorul Roşu", puteam comunica între noi, ne scoteau la aer de două ori pe zi.

  • Primea Ceauşescu pachete de la familie? Avea o iubită care îi scria?
Nu vorbeam între noi despre iubite, dar nu cred că avea. El oricum era mai retras. Nu primea scrisori şi nici colete de la familie, avea numai de la mişcarea revoluţionară. Nu l-au vizitat rude.

  • Cum a făcut scandal la proces?
Comisarul regal ceruse expulzarea lu’ Tarnovschi în Polonia, că oricum acolo era legi mai dure, la poloneji. Ceauşescu s-a ridicat şi a ţipat la ce-a zis comisarul. Era însă un preşedinte de comisie deştept, colonelu’ Gherghel Radu, care mi-a fost dup’ aia comandant de divizie în armată. Ăsta i-a dat cuvîntul lui Tarnovschi, care ştia ceva legi, şi a spus că aici a comis fapta, aici să fie judecat. Ceauşescu s-a sculat în picioare şi a zbierat: "Ne solidarizăm cu tov. Tarnovschi!". Atît, dar i-au dat şase luni supliment că a tulburat procesul şi l-au evacuat din sală. La început am avut avocaţi din oficiu’, dup’ aia au venit unii plătiţi de partid, îi ţin minte pe Paul Moscovici şi Ştefan Bobancu, da’ ei au fost vreo cinci.

  • În război aţi avut probleme? V-au dat în divizia mai grea?
Pîn’ în 39 veneau din cînd în cînd jandarmii, de se speria biata mama. Îmi spunea mama: "Fir’al dracu’ de copil, ce mi-ai făcut!". În ’39 m-am dus voluntar în armată, că oricum mă lua. Aşa voluntar mă duceam unde vream io şi m-am înrolat acilea la Tîrgovişte, la tancuri. Am stat cinci ani. Pe 10 mai 1940, m-au trimis cu tancul la defilare la Bucureşti, să trec în faţa lu’ Carol. Aveam comandant de batalion pe maioru’ Rînceanu, om de treabă, da’ cam surd. Ăsta a intrat în tanc să mănînce o franzeluţă, pe cîmpu’ de la Cotroceni. Cum era surd, n-a auzit că vine Vodă, venea pe cal. Eu l-am văzut pe Vodă, am intrat în tanc, l-am scuturat pe maior. Mi-a spus: "Mersi, tăticule!". M-a simpatizat şi aşa am scăpat de o mare belea. Peste două săptămîni a venit şeful companiei un căpitan Galbenu Ioan, care m-a luat de guler: "Futu-ţi Cristoşii mă-tii de comunist!" să mă ducă la colonel. Sigur mă dădea ori la batalion disciplinar, ori în lagăr. Am avut noroc că ne-am întîlnit cu Rînceanu pe drum, care a zis: "Ce-i, tăticule?!". A mers la colonel şi a garantat pentru mine. Am rămas în unitate, am fost pînă la Cotu’ Donului şi înapoi, m-a ajutat soarta sau Dumnezeu, care o fi.

  • În anchetă, în ’36, v-au dat omor?
Da, da’ mai puţin, că eram mic. M-au şantajat, în schimb, să recunosc tot. L-au adus pe frati-miu ăl mare, care avea şase copii. Plîngea fratele în faţa mea: "Spune, mă neică, spune, că a zis că mă ia şi pe mine şi rămîne copiii muritori de foame". Am recunoscut că io am pus drapelu’ şi lozinca pe stîlp.

  • După ’44 l-aţi mai văzut pe Ceauşescu?
Nu. Nu ne-a mai băgat în seamă. Ţiu minte că în închisoare ne zicea Nachman, ăla: "Nesîmţîtu’ de Rege face cîte o vînătoare care costă cît să hrăneşti o mie de muncitori? Mai tîrziu am auzit de la brigadierii silvici de la Finta, d’aci, că Maurer şi Niculae făceau vînători mai mari ca ale Regelui. I-am scris la un moment dat o scrisoare, pentru un băiat d-al meu, care ajunsese profesor de matematici şi-l repartizase tocmai la Vaslui, să-l aduc aci, acasă. Mi-a trimis înapoi scrisoarea, să o rezolv aici, la judeţeană.

  • Dacă ar fi venit în decembrie 1989 la dumneavoastră l-aţi fi ascuns?
Da, în numele tinereţii comune, l-aş fi ţinut în beci pînă se linişteau lucrurile.

  • Cine era mai important în lot?
Eram toţi o apă şi un pămînt. La dormitor era şef Nachman, că era mai mare. Acu’ mă scuzaţi, că am nevasta cam beteagă, mă duc la ea.


În loc de epilog

Pe 22 decembrie 1989, în drum spre Institutul pentru Protecţia Platelor din Tîrgovişte, de unde a fost preluat de miliţianul Paisie, Nicolae Ceauşescu era agitat. Nu ştia încotro să o apuce. La un moment dat, şoferul care-i transporta l-a auzit pe preşedintele detronat spunîndu-i nevestei sale dacă nu e cazul să meargă la Ulmi, unde îi va ajuta o femeie bătrînă. Putem presupune că-şi adusese aminte brusc de Elena Dumitrache, cea care-l hrănise cît timp a stat la Doftana.


Citeşte mai multe despre:   special,   luat,   nicolae,   gheorghe,   ceausescu,   dumitrache,   olteanu,   nicolae ceausescu,   ulmi,   tarnovschi,   tîrgovişte

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...
Serviciul de email marketing furnizat de