x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum a vrut copilul Ceauşescu să dărâme casa părintească

0
Autor: Lavinia Betea 11 Mai 2011 - 20:25
Cum a vrut copilul Ceauşescu să dărâme casa părintească
Vezi galeria foto


Deşi războiul a schimbat multe idei şi practici, viaţa cotidiană a satelor continuă pe vechea albie, şi tot do­mol. Românii erau judecaţi ca o rasă occidentală cu obiceiuri orientale, deşi între orăşeni şi săteni nimic nu pare a fi ceva comun.

În lumea rurală, pământul e pri­vit ca singura sursă de bogăţie. Eco­nomia casnică închisă restrânge circulaţia mărfurilor la mici cantităţi şi re­duse sortimente de produse alimen­tare şi de îmbrăcăminte... "Dacă aşa au trăit părinţii, aşa voi trăi şi eu", e jus­tificarea perpetuării ciclurilor muncii şi sărbătorilor. Meşteşugarii tă­băcari şi cei care fac opinci au scos din îndatoririle casnice mai de demult aceste preocupări, dar torsul şi ţesutul rămân. La Scorniceşti, ca peste tot în nordul judeţului Olt, s-a men­ţi­nut până târziu portul naţional, confecţionat în casă. Ca stil, n-a fost un costum femeiesc sau bărbătesc caracteristic, ci o copiere amestecată a portului muscelean şi teleormănean. După război, tradiţia opincii a fost serios atacată de asaltul unor încălţări de cauciuc ieftine în formă de sanda­le şi cipici. Oamenii s-au repezit să le cumpere, dar cine-a purtat o singură dată aşa ceva nu mai vrea, amen­dea­ză Anuarul Judeţului Olt din 1936 noile tendinţe. 

Până la 7 ani, copilul Nicolae Ceau­şescu a parcurs circuitul primar al învăţării sociale, mintea sa impregnându-se cu schemele gândirii, cre­din­­ţelor şi memoriei colective, cu prac­­ticile şi deprinderile familiei. Plecat devreme de-acasă, n-a apucat să le­ge cu alţii de seama sa acele stră­vechi tovărăşii "de leat" ale adoles­cen­ţilor. Băieţii care se bărbiereau şi-n vre­mea tinereţii sale în satele ol­te­neşti, adunându-se în grupuri mici du­minica dimineaţa, îşi oglindeau deo­­po­trivă chipurile şi sufletele unul într-altul. Nicolae Ceauşescu a părăsit satul fără să prindă vârsta "frăţiilor de cruce" ori a petrecerilor cu fete şi flăcăi. Scotomizarea afectelor în relaţiile cu ceilalţi, recomandată de etica "revoluţionarilor de profesie" comunişti, a fost, pro­babil, şi de aceea adoptată cu uşurinţă de ilegalistul şi mai apoi de liderul Ceauşescu ca practică a severei "tovărăşii".

Ca oricare ţărancă, Lixandra Ceau­şescu şi-a dus copiii la biserică. "Omul cu frică de Dumnezeu" e "omul bun", modelul comunităţii ru­ra­le. După acea scurtă ucenicie spiri­tuală din pruncie, obligaţia conştiinţei de-a frecventa regulat instituţia bi­se­ricii dispărea la bărbaţi. O vorbă de duh românească spune, de altfel, că românul merge de trei ori în viaţă la biserică: la botez şi la cununie – dus de alţii, şi la moarte, când merg alţ­ii după el. Din indiferenţă faţă de  ins­tituţia bisericii a rodit sâmburele toleranţei religioase româneşti, de oriunde-ar fi venit credincioşii oprimaţi şi persecutaţi fiind îngăduiţi aici. În snoavele şi glumele românilor însă, preoţii lor ortodocşi ca şi străinii de alt neam sau credinţă – evrei, bulga­ri, unguri ori ţigani – sunt superior iro­nizaţi. Persiflaţi sunt şi orăşenii, prea lesne flataţi de "bunul-simţ" al omu­lui de la sat. Şi umilinţa, şi su­pu­­şenia ţăranului sunt însă nesincere, aprecia Dumitru Drăghicescu des­pre firea românului din începutul veacu­lui al XX-lea. "Bunul lui simţ" e-o stra­tegie de aşteptare şi orientare spre calea de unde-i poate "pica no­ro­cul", ţăranul "fiind de felul lui foarte oportunist".

Viaţa satului a fost, până la re­gimul comunist, legată de religie. Ci­clurile muncii şi tradiţiilor comunitare – vicleimul, irozii, colindele, ri­tualurile pascale, ale căsătoriei, naş­terii  şi morţii – sunt derivatele pră­z­nui­rii calendarului ortodox. Cre­din­ţele şi practicile individuale sunt însă legate de vrăji, descântece, faceri şi desfaceri. În superstiţiile lor, ţăranii sunt mai atenţi cu diavolul decât cu Dumnezeu, observa psihosociologul francez de origine română Serge Mos­covici. Iar speranţa norocului, ura­re ce însoţeşte oricare nouă stare sau activitate – de la strănut la în­cheierea târgului, de la salutul veci­nului la urarea ursitoarelor –, este o mai puternică credinţă decât Raiul drept credincioşilor.

Cârciuma – deseori proprietate a pri­marului, deschisă-n clădirea pri­mă­riei – a fost însă inima comunităţii săteşti. De aceea, mai toţi aceia care ştiau scrie şi citi la ţară erau beţivi, men­ţiona Drăghicescu, recoman­dând închiderea crâşmelor de săr­bă­tori pentru a-i libera pe ţărani de multe şi rele năravuri.

Pietre de temelie în personalitatea lui Ceauşescu au fost şi câteva asemenea trăsături din firea românului. Viitorul lider al României a mimat "bunul-simţ" şi faţă de "bătrânii" partidului, şi faţă de sovietici, vădind apoi prin falsificarea istoriei nesince­ri­tatea respectului şi supuşeniei afi­şate în tinereţe.

Mamei sale, Lixandra, i-a păstrat însă "amintire duioasă", confesându-se celorlalţi demnitari de partid şi că l-a dus la biserică. Pentru masa fa­miliei autocratului comunist, de Paşti şi de Crăciun, se pregăteau bu­ca­tele tradiţionale. Ateu până-n clipa din urmă a vieţii, Ceauşescu a tole­rat, cu indiferenţă, practicile religioase ale mamei şi fiicei sale. Cutumele festive rurale le-a pervertit însă în ritualurile sărbătorilor naţionalist-comuniste, dintre toate însă fiind mai atras de dansul păgân al Căluşului. Semnificat ca ritual dac al fertilităţii agrare, Căluşul – ce se juca în săptămâna Rusaliilor la Scorniceşti doar în satul Mogoşeşti – a fost ridicat, în vremea lui Ceauşescu, la rangul de brand al folclorului şi credinţelor româneşti.

O întâmplare, singura de altfel povestită celorlalţi demnitari de Ceauşescu, îl revelează altfel decât ceilalţi copii de seama sa. "Povestea – relatează Dumitru Popescu, fost ideolog al partidului despre liderul co­munist – că pe la vreo 10 ani, după ce a băut un ţoi de ţuică, şi-a mobilizat fraţii să dărâme casa părintească. L-a descoperit tatăl sau nu ştiu cine şi l-a împiedicat. El şi-a susţinut însă intenţia, încercând să o şi justifice. Numai aşa vedea rezolvată problema aglomeraţiei filiale din micul sălaş părintesc."
Numai aşa, prin dărâmarea şi distrugerea ţării vechi, va vedea câţiva mai târziu începutul "vieţii noi".   

De N ori femeie
Ţăranul independent, muncitor exclusiv al ogorului său propriu – care din cinci luni de febrilă muncă ar trebui să-şi întreţină familia întregul an – e prototipul satului. Şi mai dramatică e soarta soaţei sale, cu îndatoriri casnice fără răgaz. A te-ngriji de hrana numeroaselor guri, a purta grija neputincioşilor bătrâni şi copii, a ţine rânduiala casei, a adăpa şi sătura celelalte vietăţi din gospodărie sunt munci remarcate de ceilalţi membri ai familiei doar atunci când nesfârşitul lor ritm s-a întrerupt din motive peremptorii precum decesul sau boala. Nu puteau însă femeile ţese, coase, toarce, spăla, cârpi sau prăşi în orice zi din săptămână, căci în calendarul credinţelor româneşti sunt multe oprelişti. În afara celor legale, alte 140 de sărbători sunt împrăştiate printre cele 365 de zile ale anului, sub pretexte inventariate de folclorişti ca "nunta şoarecilor", "logodna păsărilor", "Marţea ciorilor", "sărbătoarea lupilor", "miercurea strâmbă" ş.a.m.d. Fetele sunt antrenate de mici pentru asemenea viaţă, însăşi Regina Maria consemnând în memoriile sale discriminarea de gen între sarcinile copiilor de la ţară. Dacă băieţilor le este îngăduit să se joace cu alţii de vârsta lor, pentru fetiţe se găseşte totdeauna ceva de făcut acasă. O dată cu măritişul, în Oltenia fata îşi pierde şi numele, bărbatul apelând-o cu "fa". Pe drum către târg ori pe uliţa satului, nevasta păşeşte totdeauna învelită-n broboadă, în urma lui. O axiomă a eticii tradiţionale spune că femeia bună e-aceea despre care gura satului n-a grăit nimic. E bine să fii bărbat, nu femeie, gândeşte astfel de mic fiul de ţăran. Dar strămutat la oraş, va păstra amintirea mamei ca pe-o icoană de sfântă hărăzită nesfârşitelor chinuri şi munci.

Citiţi luni păţanii vesele şi triste în familia copilului Ceauşescu
Citeşte mai multe despre:   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”
În privinţa ochilor, în populaţie circulă versul acela din poezia lui Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”. Multe ziceri în popor despre ochi sunt neclare, încercăm să limpezim o serie de...

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare

La Braşov, reclamarea abuzurilor se sancţionează cu dosare
Galerie Foto La mai bine de jumătate de an de când un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, instrumentat de Curtea de Apel Braşov, a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea...
Serviciul de email marketing furnizat de