x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum ar trebui să fie apreciat Nicolae Ceauşescu în manualele de istorie?

0
Autor: Ilarion Tiu 17 Noi 2009 - 00:00
Cum ar trebui să fie apreciat Nicolae Ceauşescu în manualele de istorie?
Vezi galeria foto


52% dintre români cred că Nicolae Ceauşescu a făcut bine şi rău în mod egal, 31% consideră că a făcut mai mult bine României, 13% că a făcut mai mult rău ţării, 1% au răspuns altfel, iar 3% au declarat că nu ştiu/nu răspund, arată sondajul CURS realizat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional.

5387-107065-04.jpg

Dacă ne întoarcem cu aproximativ două decenii în urmă, în lunile ulterioare Revoluţiei, un asemenea sondaj ar părea din domeniul ştiinţifico-fantasticului. Aşadar, astăzi, jumătate din români consideră că a făcut bine şi rău în mod egal. În decembrie 1989 se scria despre el că ar fi fost un vampir însetat de sângele poporului.

BĂRBAŢI ŞI FEMEI
Analiza pe sexe a sondajului amintit relevă un oarece echilibru al celor care consideră că Ceauşescu a făcut mai mult bine: 30% bărbaţi şi 32% femei. Greutăţile din ultimii 20 de ani le-au determinat pe românce să uite consecinţele cumplitului decret antiavort, ale cărui consecinţe le-a mutilat pe viaţă pe multe dintre ele. Sărăcia, şomajul şi nedreptăţile constituie reţeta ideală pentru uitatea unor crime reale ale comunismului!

TINERI ŞI BĂTRĂNI
Dintre cei care au declarat că "era mai bine pe timpul lui Ceauşescu", campioni sunt cetăţenii trecuţi de 56 de ani. Pensionarii de astăzi îşi aduc aminte că la 40 de ani aveau de toate, chiar dacă obţineau mai greu produsele. Astăzi, cu frigiderele şi portofelele goale, au căzut pradă nostalgiei. Curios este că persoanele sub 30 de ani, care au amintiri vagi despre comunism şi Ceauşescu, consideră că acesta a făcut mai mult bine în proporţie aproape egală cu persoanele între 31 şi 55 de ani: 24% şi 26%. Care să fie cauza: locurile de muncă prost plătite, imposibilitatea de a cumpăra o casă?

ANGAJAŢI ŞI ŞOMERI
Printre miturile comunismului românesc, un loc fruntaş îl ocupă afirmaţia că exista siguranţa locului de muncă. Da, este adevărat, însă partidul îţi cam controla cariera profesională. Nu luai la facultate, intrai în producţie, nu conta că aveai de gând să stai un an acasă ca să te pregăteşti pentru următorul examen. Chiar dacă părinţii te ţineau pe cheltuiala lor! Legitimaţia de muncă era mai importantă decât buletinul de identitate.

Apoi, în ultimii ani ai regimului Ceauşescu, era foarte greu să-ţi schimbi locul de muncă în afara locului de baştină. Te năşteai într-un oraş minier din Oltenia, acolo erai condamnat să lucrezi. De unde libertatea de astăzi să te muţi cu serviciul unde crezi că te descurci mai bine? Azi la Cluj, mâine la Bucureşti, poimâine la... Toronto.
Toate aceste realităţi par să nu le trezească românilor şomeri nici o senzaţie astăzi. Aceştia consideră, în proporţie de 38%, că Ceauşescu a făcut mai mult bine românilor.

Cât priveşte reapartizarea răspunsurilor pe etnii, maghiarii au amintiri mai neplăcute despre Nicolae Ceauşescu decât românii în ceea ce priveşte lucrurile bune pe care le-a făcut: 19%, respectiv 32%. Curios însă, celelalte minorităţi naţionale au declarat că le-a plăcut Ceauşescu - 38%.

ARDELENI, MUNTENI, MOLDOVENI
Cei mai supăraţi pe regimul Ceauşescu s-au declarat ardelenii. Doar 28% dintre aceştia consideră că fostul şef al statului comunist a făcut mai mult bine. La extrema cealaltă se află moldovenii şi bucureştenii, care-l văd cu ochi buni pe Ceauşescu în proporţie de 35%. În rest, cetăţenii din sudul ţării (excluzând Capitala) au declarat în proporţie de 32% c-a fost un lider bun.

ORĂŞENI ŞI ŢĂRANI
Cea mai importantă constatare a sondajului CURS este că locuitorii mediului rural sunt admiratori ai fostului dictator în proporţie semnificativă: 40%. Dintre aceştia, doar 9% consideră că a făcut mai mult rău României şi 50% că a făcut bine şi rău în mod egal. Explicaţia este simplă - satele arată la fel, dacă nu mai tragic decât în urmă cu 20 de ani. Drumurile sunt proaste, nu există canalizare, se face focul cu lemne, întrucât conductele de gaz nu prea au pătruns la ţară. Însă "pe vremea lui Ceauşescu" aveau măcar o satisfacţie - un loc de muncă, consideră locuitorii din mediul rural. Pentru care mergeau zilnic pe jos câţiva kilometri, deoarece era greu să primească repartiţie "la bloc", în oraş. Nu mai contează!




Un alt aspect al nostalgiei sătenilor faţă de comunism este situaţia învăţământului. Acum 20 de ani, la ţară ajungeau profesori foarte bine pregătiţi. Primeau repartiţii acolo întrucât oraşele erau "ocupate". Astăzi, pe lângă faptul că şcolile săteşti stau să cadă, au şi un personal insuficient pregătit, de multe ori constituit din suplinitori.

PENTRU CE A FOST CONDAMNAT COMUNISMUL?
Printre realizările de prim-plan invocate de preşedintele Traian Băsescu la final de mandat se numără condamnarea comunismului, prin Raportul Tismăneanu. Tonul acestui document poate fi considerat uşor extremist în raport cu imaginea românilor despre trecutul recent. Nu o condamnare aşteptau ei, ci o prezentare reală a celor 45 de ani de comunism. Cu bune şi cu rele, cu satisfacţii şi dezamăgiri.

 

Cine a fost "cel mai iubit fiu al poporului"
Nicolae Ceauşescu s-a născut la 26 ianuarie 1918, în comuna Scorniceşti, jud. Olt. În 1929 s-a mutat în Bucureşti la fraţii săi mai mari, intrând în cercurile comuniste din Capitală. Preocupările sale subversive i-au creat probleme, fiind condamnat la doi ani de înschisoare în 1936. Eliberat la termen în 1938, nu a rămas în libertate decât până în iunie 1940, întrucât regimul Antonescu i-a arestat pe comuniştii cunoscuţi, după începerea războiului în Est.

În lagărele de la Caransebeş şi Târgu-Jiu, Nicolae Ceauşescu s-a apropiat de conducerea Partidului Comunist din ilegalitate. După 23 august 1944 a primit sarcini în oragnizarea tineretului, precum şi responsabilităţi la nivel local.

La numai 32 de ani, în 1950 a fost numit general-maior, deşi nu făcuse nici o zi de armată, ocupând funcţia de ministru adjunct al Apărării Naţionale şi şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei. În 1954 a fost promovat în conducerea de vârf a partidului, în calitate de secretar cu probleme organizatorice al Comitetului Central.

La moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (19 martie 1965), Ceauşescu a fost ales succesor al acestuia. În competiţia cu Gheorghe Apostol (preferatul lui Dej), Ceauşescu a avut susţinerea unor "grei" ai partidului de la acea vreme: Emil Bodnăraş şi Leontin Sălăjan.

Nicolae Ceauşescu s-a afirmat în scurt timp de la numire ca un lider de tip nou, promovând relaţii politice şi economice cu Occidentul. Primul dintre demnitarii vestici care au vizitat România a fost generalul de Gaulle, în mai 1968. Traptat însă, liderul de la Bucureşti a renunţat la imaginea de reformator, adoptând "cultul personalităţii" şi naţionalismul. Aceste transformări au fost vizibile mai ales după vizitele în China şi Coreea, din iunie 1971. Acolo a văzut ce poate face un conducător dintr-un popor supus represiunii şi propagandei.

Un alt aspect al "decăderii" lui Ceauşescu se leagă de investiţiile megalomanice pe care le-a dictat. S-au făcut împrumuturi de la organismele financiare internaţionale, construindu-se fabrici şi uzine mai ales în domeniul industriei grele. Noile unităţi s-au dovedit necompetitive pe piaţa internaţională, întrucât în Apus industria intrase într-o nouă fază, a produselor de înaltă tehnologie.

În anii '80, Nicolae Ceauşescu a decis să plătească în avans creditele contractate, supunând economia României unui efort cumplit. Piaţa internă a fost neglijată, atât în privinţa aprovizonării cu produse alimentare, cât şi cu articole de larg consum. 

În noiembrie 1989, când regimurile comuniste din jur se prăbuşeau, Nicolae Ceauşescu a fost reales în funcţia de secretar general al PCR, spre disperarea românilor. Tensiunile au răbufnit la 21 decembrie 1989, când muncitorii bucureşteni aduşi la o manifestaţie de condamnare a protestelor de la Timişoara (începute la data de 16 decembrie) au strigat în gura mare: "Jos Ceauşescu!". A doua zi a părăsit cu elicopterul sediul Comitetului Central şi a ieşit totodată din istorie.

Va urma
Despre Decembrie 1989 - Revoluţie sau lovitură de stat?

Citeşte mai multe despre:   special,   20 de ani degeaba

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Compania de Aeroporturi Bucureşti, “puşculiţa” lui Tiberiu Urdăreanu. 94 de milioane de euro în 10 ani

Compania de Aeroporturi Bucureşti, “puşculiţa” lui Tiberiu Urdăreanu. 94 de milioane de euro în 10 ani
Compania UTI Grup SA, controlată de controversatul om de afaceri Tiberiu Urdăreanu, unul dintre denunţătorii de serviciu ai DNA, din ultimii ani, a primit, zilele trecute, un nou contract din partea Companiei...

Naty Badea: Poezia e ca spălatul pe dinți, o scriu zilnic. Romanul e altceva

Naty Badea: Poezia e ca spălatul pe dinți, o scriu zilnic. Romanul e altceva
Naty Badea a făcut trecerea de la poezie la roman. "Rămâi cu bine! Rămâi cu mine!" este primul volum lansat de Naty. Este o poveste de dragoste emoționantă, cu un final atipic. Romanul a fost scris în întregime...

Protezele în artroză se pun după ce s-au epuizat tratamentele nechirurgicale

Protezele în artroză se pun după ce s-au epuizat tratamentele nechirurgicale
Există două mari categorii de boli reumatismale, cele de uzură, cum sunt artrozele, şi altele, inflamatorii, mai grave şi mai rare. Despre aceste boli, explică reumatologul Florin Rădulescu....

Suspiciuni de încălcare a legii în cazul pensionării lui Augustin Lazăr

Suspiciuni de încălcare a legii în cazul pensionării lui Augustin Lazăr
Galerie Foto Graba cu care Secţia pentru Procurori de la CSM a decis să aprobe cererea de pensionare a lui Augustin Lazăr, începând chiar cu ziua în care i se termină, la termen, mandatul de procuror general al României, dar...

Poprită într-un dosar de executare silită, o companie deţinută de mama lui Puiu Popoviciu îşi majorează capitalul

Poprită într-un dosar de executare silită, o companie deţinută de mama lui Puiu Popoviciu îşi majorează capitalul
Galerie Foto În timp ce unele dintre companiile pe care omul de afaceri Puiu Popoviciu le mai deţine, încă, în România, prin intermediul mamei sale, în vârstă de 89 de ani, trag oblonul, o altă societate din siajul...

Cum creştem copii generoşi

Cum creştem copii generoşi
Generozitatea şi empatia sunt abilităţi ce pot fi învăţate de copii încă de la vârste fragede. Uneori, dorinţa unui copil de a împărți mâncarea sau o jucărie nu vine natural, însă nu trebuie să vă...

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună

Miza pentru care Lazăr se ține de scaun: pensia de 27.000 de lei pe lună
Augustin Lazăr alege să-și finalizeze cariera de procuror în cel mai urât mod posibil. Luptându-se să rămână în funcția de procuror general, până în ultima zi a mandatului, deși, încă de acum șase luni...

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți

Radu Găvan: Scriitorii sunt diavoli sau zei, dar și fragili în fața celorlalți
Galerie Foto Scriitorul Radu Găvan şi-a cucerit cititorii prin stilul său direct. „Diavoli fragili" este al treilea roman al autorului, un roman întunecat dar din care reiese dragostea pentru literatură. O carte despre fragili...

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă

Lupta cu osteoporoza începe în adolescenţă
Un bau-bau mai recent sperie lumea: osteoporoza. Adică, prin pierderea de masă osoasă, se şubrezesc oasele şi apar fracturi la căderi banale. Sunt atacate de osteoporoză mai cu seamă femeile, după instalarea...

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg

Piața Obor – raiul strugurilor de aprilie la 2,90 lei/kg
Cu două săptămâni înainte de Paște, în Piața Obor, un kilogram de struguri e mai ieftin decât 2 legături de ceapă. Nu e scumpă ceapa, cum s-ar putea crede, ci strugurii sunt cei care au eclipsat verdețurile...

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei
Galerie Foto Una dintre încercările disperate de a anihila Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, structura de parchet care investighează “unităţile de elită” ale DNA din Ploieşti şi Oradea, care a...

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor

Pe vremea când era primar la Sibiu, Iohannis a vrut să desființeze Consilul Național pentru Soluționarea Contestațiilor
Într-unul dintre multele mandate pe care actualul preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, le-a avut în calitate de primar al Sibiului, acesta a încercat să desfiinţeze reglementările legale care dădeau dr...

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia

Ziua “Z”: CCR decide dacă Înalta Curte a încălcat Constituţia
Galerie Foto Curtea Constituţională va decide, astăzi, dacă va admite sau nu sesizarea făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură...

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”

Dr. Cristian Udroiu: „Te bucură că un pacient, care vine aproape mort, pleacă viu”
Galerie Foto Dacă până acum un deceniu bolile de inimă şi infarctul miocardic păreau apanajul persoanelor cu vârste mai înaintate, în ultimii ani tot mai mulţi tineri sub 40 de ani ajung pe masa de operație şi chiar mor...

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele

În laparoscopie, chirurgul palpează organele cu vârful instrumentelor, nu cu degetele
Un pas important făcut de chirurgie a însemnat extinderea intervenţiilor minim invazive. Nu se mai practică o tăietură mare, cu bisturiul, ca în chirurgia clasică, se fac 2-3 incizii mici, cât butoniera de la c
Serviciul de email marketing furnizat de