x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum au furat banii de la inundaţii

0
Autor: Alexandru Nastase Dorian Cobuz 17 Aug 2009 - 00:00
Cum au furat banii de la inundaţii Dan Marinescu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Inundaţiile devastatoare care au lovit România în 2005 şi 2006 au burduşit buzunarele clientelei politice a PNL şi PD-L, partidele aflate atunci la guvernare. România s-a împrumutat 100 de milioane de euro pentru lucrările împotriva inundaţiilor, deblocând de la bugetul de stat o sumă de aproape zece ori mai mare. Licitaţii s-au făcut doar pentru banii împrumutaţi, restul fondurilor fiind date prin încredinţare directă unor firme apropiate acelor partide.

În plin scandal privind risipirea banilor publici de către Mo­nica Iacob Ridzi şi Elena Udrea, vă prezentăm felul în care o altă apropiată a preşedintelui Traian Băsescu, Sulfina Barbu (fost ministru al Mediului), a aruncat cu banii spre clientela de partid pentru lucrări împotriva inundaţiilor. Numai că, spre deosebire de Ridzi şi Udrea, sumele sunt mult mai mari.

În 2005, în România a fost prăpăd din punct de vedere hidrologic. În primăvară, zeci de localităţi din Banat au fost lovite de viituri puternice, judeţele Timiş, Caraş Severin şi Gorj formând o adevărată Deltă a Banatului. Cantităţile impresionante de precipitaţii căzute în zonă au umflat incredibil de mult râurile din zonă, rupând mai multe baraje şi diguri de pe cursurile acestora.

Incompetenţa autorităţilor, care au reacţionat cu întârziere şi cu neprofesionalism, a agravat situaţia, sporind pagubele. Au urmat apoi furtunile de vară. Pornite din senin, au lovit sute de sate din toată ţara. Pâraie late de nici jumătate de metru şi care puteau fi traversate cu piciorul s-au umflat peste noapte şi au ras totul în calea lor: case, acareturi, şcoli, maşini, oameni şi animale. Toamna a venit cu noi viituri, astfel că mii de hectare din toate regiunile ţării erau sub ape. Bilantul inundaţiilor: 69 de morţi şi pagube de 5,5 miliarde de lei noi, fiind avariate peste 40.000 de locuinţe din 1.600 de localităţi, din care aproape 5.000 în totalitate, iar alte 3.517 în pericol de prăbuşire.

Situaţia s-a repetat în primăvara lui 2006, când Dunărea a lovit necruţător malul românesc. Bătrânele diguri, construite pe vremea lui Ceauşescu, au cedat unul după altul, lăsând prăpăd în urmă. Din nou reacţii întârziate, haotice şi stângace, care au ajutat prea puţin în comparaţie cu răul făcut de apele umflate ale fluviului. 12 judeţe au fost afectate, peste 16.000 de persoane fiind evacuate din calea Dunării. Apele au afectat 848 de case - din care 227 au fost complet distruse şi 122 în pericol de prăbu­şi­re - 3.675 de gospodarii şi anexe gospodăreşti, 41 de obiective socio-economice, 21.000 de hectare inundate controlat, 14.200 de hectare de păşuni şi fâneţe, 7.467 de hectare de păduri, 1.161 de fântâni, 2,9 kilometri de drumuri naţionale, 381 kilometri de drumuri judeţene, 119 kilometri de drumuri comunale, 21 de poduri şi 124 de podeţe.

Pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, în perioada 2005-2008 s-au executat lucrări în valoare de 2.249.000.511 lei. Mai mult de 100 de milioane de euro au pus la bătaie direcţiile regionale ale Administraţiei Naţională "Apele Române" pentru firmele care se ocupă de lucrările de amenajări hidrologice pentru reparaţii ale sistemului de apărare afectat de către viituri. Folosindu-se pretextul situaţiei de urgenţă, banii au fost cheltuiţi pe baza unei singure justificări - hotărâri de Guvern promovate la repezeală de ministrul Mediului de la acel moment, Sulfina Barbu. Lucrările au fost date prin metoda "negocierii cu o singură sursă", fără respectarea legislaţiei achiziţiilor publice şi fără să se asigure transparenţa acestor cheltuieli uriaşe.
FORŢA MAJORĂ FIE CU VOI!
Motivaţia pusă pe masă de ministru a fost obsedanta "situaţie de urgenţă", deşi legislaţia achiziţiilor publice este una foarte clară cu privire la astfel de cazuri şi nu se potriveşte neam cu si­tua­ţia pe care trebuia să o administreze Sulfina Barbu. În schimb, prin această metodă, banii au luat calea conturilor unor societăţi care de-a lungul timpului au beneficiat de statut prefe­renţial la capitolul contracte cu "Apele Române".

Mai grav, lu­cră­rile s-au făcut fără documentaţii şi fără studii cu privire la im­pac­tul real al acestora. Nimeni nu a stat să calculeze eficienţa şi ne­voile actuale ale sistemelor de apărare împotriva inun­da­ţiilor. Pro­priu-zis, pe banii noştri, dar fără să fim anunţaţi, ministerul a recurs la o "cârpire" a digurilor vechi, care tocmai îşi dovedise­ră neputinţa în faţa naturii dezlănţuite.

Sub pretextul riscurilor la care ar fi fost expuse, vezi Doamne, anumite comunităţi, de­cizia este cel puţin imatură. Respectivele comunităţi au rămas la fel de expuse riscurilor care le-au lovit în 2005 şi 2006. Ministe­rul nu a făcut decât să repare stricăciunile. Şi să bage foarte mu­lţi bani în conturile unor firme abonate la contractele cu fi­nan­ţa­re publică.

În cele câteva note de fundamentare pe care Sul­fina Barbu a catadicsit să le pună pe masa Guvernului pentru a con­vinge de necesitatea cheltuielilor de milioane de euro, aceasta face orice numai să nu ofere date concrete, nici despre lu­­cră­rile care urmează să fie finanţate, nici despre argumen­ta­rea teh­nico-ştiinţifică a investiţiilor. Adevărate colecţii de date descriptive a efectelor inundaţiilor fără utilitate pentru decizia propusă Guvernului, notele de fundamentare sunt însoţite de ace­laşi laitmotiv: banii urmează sa fie cheltuiţi pe baza unor mo­dificări din 2002 la legea achiziţiilor, Ordonanţa 60 din 2001, în vigoare în perioada în care s-au făcut multe din aceste atribuiri.


ACOPERIRE FALSĂ
La o privire atentă se poate identifica într-adevăr un articol din Ordonanţa 60 care stipulează că în anumite situaţii se poate evita organizarea unor licitaţii pentru lucrări publice: "În situaţie de forţă majoră (...), dar numai pentru achiziţionarea produselor, serviciilor, lucrărilor necesare pentru a face faţă situaţiei de extremă urgenţă, într-o perioadă imediată, perioadă care nu poate depăşi durata normală de aplicare a procedurilor de licitaţie deschisă sau de licitaţie restrânsă".

O "acoperire" falsă pentru manevrele de la "Apele Române". Dacă ANAR ar fi fost obligată să "cumpere" servicii sau lucrări necesare înlăturării efectelor imediate ale inundaţiilor, putea să se prevaleze de acestă menţiune legală. Dar în nici un caz nu putea achiziţiona lucrările de refacere ale infrastructurii, aşa cum a procedat. De altfel, atât Ministerul Mediului, cât şi "Apele Române" înţelegeau foarte bine aceste aspecte. Dovadă, în cazul contractării unor astfel de lucrări pe fonduri europene, s-a respectat în detaliu legislaţia naţională a achiziţiilor publice, condiţie a Comisiei Europene.

Această mare fentă la adresa bunului simţ şi a legii a purtat semnătura ministrului Sulfina Barbu, care nu s-a sfiit să folosească aceeaşi manevră pentru promovarea a alte cinci Hotărâri de Guvern, totalizând peste 100 milioane de lei, după ce Jurnalul Naţional a atras atenţia în mai 2006 cu privire la lipsa de legalitate a metodei.
Ca urmare a insistenţelor noastre, ANAR a convenit să publice în cele din urmă anunţurile de atribuire a lucrărilor. Anunţurile au fost publicate, dar în forme incomplete. De parcă legea ar fi un moft când este vorba de băgat bani în buzunarele sponsorilor de partid.
100 DE MILIOANE DE EURO ÎN PIXUL A TREI OAMENI DE AFACERI
Fostul consilier personal al ministrului Barbu, Mădălin Jorj Mihailovici, devenit şef la "Apele Române" a orchestrat toată operaţiunea "în teren", avându-l pe lângă el pe Vasile Ofimiaş, directorul de Investiţii al Administraţiei, un partener de toată încrederea care are interese de familie în această afacere.

295 de milioane de lei au fost direcţionate către firmele preferate prin 14 Hotărâri de Guvern promovate de mi­nistrul Barbu. La aceşti bani s-au adăugat alte 8 milioane de euro, împrumut extern, şi alte 9 milioane de euro primiţi prin Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială.

Menţiunea cu privire la situaţia de forţă majoră din textul HG a fost "paravanul" perfect pentru şefii ANAR de a călca legea în picioare. Chestionat cu privire la intruziunea ministrului în de­ci­ziile de atribuiri, Mădălin Jorj Mihailovici a negat orice fel de interferenţă, dar când a fost întrebat cu privire la nerespec­tarea transparenţei procedurilor de atribuire, acelaşi Mihailo­vici a aruncat pisica în curtea Ministerului, ordonatorul principal de credit care răspunde de cheltuirea banilor. Cei doi baroni pe bani publici, Barbu şi Mihailovici, au devenit - imediat ce au fost scoşi din guvern - parteneri într-o societate care oferă consultanţă pentru proiectele de mediu a diverse societăţi comerciale.


CINE A LUAT BANII
Lucrările atribuite pe baza acestor hotărâri de guvern în­su­mea­ză aproape 300 de milioane de euro şi au fost direcţionate că­tre aproximativ 50 de societăţi. Cu toate acestea, doar 10 dintre socie­tăţi au semnat pentru valori mai mari de 3 milioane de lei, adică peste 1 milion de euro la acea vreme. După cum reiese din informaţiile trunchiate puse la dispoziţie de Ministerul Me­diului, ­topul primelor 10 câştigătoare la "bursa inundaţiilor" ar fi:
Vega '93 - 20 milioane de lei
Tehnodomus - 15,6 milioane de lei
APASCO - 11,6 milioane de lei
SOCOT - 10,8 milioane de lei
Sibarex - 10,2 milioane de lei
Hidroconstrucţia - 6,5 milioane lei
Tehnologica Radion - 4,5 milioane de lei
Conprif - 3,8 milioane de lei
Lescaci - 3,6 milioane de lei
Bella Consult - 3,5 milioane de lei.
Lista societăţilor pentru care un ministru şi întreaga Administraţie "Apele Române" au înţeles să încalce legea este mult mai lungă însă şi cuprinde câteva societăţi surpriză, cum ar fi Petrom Service, care nu are un obiect de activitate specific unor astfel de lucrări.
CHELTUIELI ASCUNSE
Un alt capitol important de cheltuieli, însă, cel privitor la contractele pentru proiectele tehnice ale lucrărilor şi supravegherii acestora, respectiv asistenţa tehnică, a fost efectiv trecut sub tăcere. Asta deşi în HG 830 din 2005, spre exemplu, se specifică alocarea a 2,8 milioane de lei pentru "cheltuieli pentru elaborarea studiilor privind amenajarea bazinelor hidrografice afectate de inundaţiile din anul 2005". Nici o informaţie însă despre care sunt proiectele elaborate şi de către cine. Foarte ciudat, HG 830 reia lista celor 39 de obiective pentru care s-a aprobat finanţare în aceeaşi şedinţă de guvern din 29 iulie 2005 prin HG 828.

Dacă prin prima hotărâre s-a aprobat cheltuierea a 28 de milioane de lei din Fondul de Mediu pentru cele 39 de obiective, prin HG 830 s-au alocat alte 39,5 milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului, lista lungindu-se doar cu alte patru lucrări. Pe baza Legii 544/2001 cu privire la liberul acces la informaţii, Jurnalul Naţional a solicitat lista finanţărilor de lucrări şi a executanţilor. Fără să pomenească nimic de contractele pentru asistenţa tehnică a lucrărilor, Ministerul Mediului ne-a furnizat doar lista societăţilor care le-au executat.

Deşi în listă se regăsesc cele 39 de obiective executate cu finanţarea asigurată de cele două HG aprobate în aceeaşi şedinţă de guvern, sumele indicate ca fiind cheltuite au fost doar cele din Hotărârea cu numărul 830. O minciună care acoperă de exemplu suplimentări de 3 milioane de lei pentru Vega '93 pentru două dintre lucrările din Galaţi, iar unele dintre societăţi au luat grosul banilor prin HG trecută la secret.

De exemplu, în răspunsul Ministerului se regăseşte informaţia cum că Hidroconstrucţia a încasat 1,5 milioane lei pentru amenajarea Trotuşului la Comăneşti. Aceasta este suma aprobată prin HG 830. În mod real, alte 3,5 milioane de lei, aproape 1 milion de euro, deloc o sumă de neglijat, a fost aprobată cu 5 minute mai devreme prin HG 828. Bella Consult din Satu Mare, de exemplu, a încasat 700.000 de lei pentru două lucrări, la Piatra Şoimului şi Hangu, din judeţul Neamţ. Aşa ne-a răspuns în scris Ministerul Mediului. În mod real, sumele au fost mult mai mari. Alte 1,6 milioane de lei au fost acordate prin Hotărârea de Guvern cu numărul 828 pentru aceleaşi lucrări şi pentru aceeaşi societate. Faptul că sumele au fost cheltuite în ciuda răspunsului Minsterului care minte prin omisiune este certificat prin valorile cu care lucrările sunt înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului unde se regăsesc cheltuielile aprobate prin cele două HG, nu numai prin cel cu numărul 830.

Potrivit legislaţiei achiziţiilor publice, în cazul în care se soli­cită achitarea unor facturi cu mai mult de 50 la sută peste valoa­rea iniţială a contractului, autoritatea contractantă este obli­gată se reia procedura de achiziţie. Prin metoda furtului în cazuri de forţă majoră inventată de Sulfina Barbu, legea a fost călcată în picioare şi din acest punct de vedere. Aşa cum s-a văzut prin cele două Hotărâri de Guvern, sumele pentru aceleaşi lucrări au fost cel puţin dublate. Metoda a fost folosită cu succes şi în 2006. Astfel, prin HG 373 s-a aprobat un total de 14 milioane de lei, pentru 62 de obiective. Sumele au fost însă suplimentate de la Fondul de Mediu cu alte 20 de milioane de lei trei luni de zile mai târziu, în iunie 2006.

Alte 58 de milioane de lei au fost aprobate prin Hotărârile de Guvern 773 şi 986 din 2006. În cazul acestei din urmă hotărâri, s-a recurs încă o dată la metoda suplimentării fondurilor. Din lista de 80 de obietive aprobate prin HG nr. 986, 53 dintre ele au necesitat suplimentări de fonduri, în valoare de 35,5 milioane de lei, mult mai mari decât sumele pe baza cărora s-au încheiat contractele.

"În urma observaţiilor din teren şi a analizei stării tehnice a construcţiilor afectate, beneficiarii împreună cu proiectanţii au constatat că sunt necesare resurse financiare mai mari decât la prima estimare, pentru punerea în siguranţă a acestor zone. În această situaţie, suma alocată lucrărilor de refacere propuse prin HG 986/2006 a fost considerată insuficientă pentru finalizarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, fiind necesară suplimentarea ei cu 35.480.000 RON", se menţiona în nota de fundamentare, ministerul pre­făcându-se că nu înţelege că în acest fel încalcă legea achiziţiilor, care ar fi impus reluarea procedurilor de atribuire a lucrărilor.


SULFINA BARBU: "TREBUIE FĂCUTĂ O DIFERENŢIERE"

Sulfina Barbu spune că trebuie făcută o diferenţiere între lucrările publice şi cele "în caz de forţă majoră". Fostul minis­tru al Mediului spune că lucrările a căror finanţare a promovat-o prin respectivele hotărâri de guvern aveau un caracter special şi ar fi făcut excepţie de la legislaţia achiziţiilor pu­blice. Nimic mai neadevărat. Excepţiile "de forţă majoră" prevăzute de lege se referă la lucrări de intervenţie pentru îndepărtarea imediată a efectelor catastrofei respective, care este cauza "forţei majoare". De exemplu, legea defineşte lucrările de "forţă majoră" ca acele intervenţii pentru care este necesar un timp de execuţie mai mic decât termenul necesar atribuirii lucrărilor prin procedura licitaţiei. Dar multe din lucrările a căror finanţare a fost asigurată prin HG de ministrul Barbu au avut recepţia finală abia anul trecut, adică la 2-3 ani după atribuirea contractului.

În cazul unor lucrări din cele finanţate prin HG s-au făcut majorări de mai mult de 50%, pragul legal care impunea re­luarea procedurii de achiziţie (suplimentări aprobate prin decizii ale Executivului - n.r.). "Când vorbim despre hotărâri de guvern, este clar că vorbim despre situaţii de urgenţă şi nu despre Ordonanţa 34, cea care ne guvernează atribuirile de lucrări publice", replică Sulfina Barbu.

Fostul ministru, deşi invocă descentralizarea şi responsabilitatea direcţiilor regionale de apă, susţine că au existat negocieri competitive pentru fiecare lucrare. Sulfina Barbu este contrazisă însă de anunţurile de atribuire care menţionează ca metodă de selecţie "negocierea cu o singură sursă". Fostul ministru susţine, de asemenea, că atribuirea lucrărilor s-a făcut după documentaţii tehnice ale direcţiilor regionale ale ANAR, uitând că în Hotărârile promovate de chiar dumneaei se menţiona că studiile urmează să fie făcute ulterior de "Apele Române".
Citeşte mai multe despre:   special,   inundatii,   deturnare fonduri

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de