Cum poate fi evitată situaţia din 1954

Ca reprezentant al Ministerului Gospodariei Silvice in calitate de mi­nistru adjunct, am luat parte in iarna anului 1954 la Comandamentul Consi­liului de Ministri, constituit din reprezentanti ai Ministerului Gospodariei Comunale si Industriei Locale, Ministerului de Interne, Mi­nisterului Transporturilor si altele. Ministerul Gospodariei Silvice raspundea de asigurarea resurselor pentru aprovizionarea populatiei cu lemn de foc (circa 5 milioane tone) de la ocoalele silvice prin gospodarii anexe sau prin intreprinderile forestiere de exploatare si transport a lemnului si intreprinderile de combustibili (lemn de foc si carbune) (...).

In urma experientei de la calamitatile din 1954, sunt necesare constatari si analize comparative privind situatia inzapezirilor din acest an si mai ales principalele cauze ale actualului dezastru provocat de inzapeziri, si a inundatiilor si calamitatilor ce vor urma la topirea zapezilor. (...)

Inundatiile sunt inevitabile
Comparativ cu anul 1954, situatia perdelelor si a padurilor care ar trebui sa asigure protectia drumurilor si a cailor ferate este complet schimbata in ultimii ani. Perdelele forestiere de protectie au fost practic lichidate, la fel ca si o parte din padurile situate de-a lungul sau in apropierea drumurilor si cailor fe­rate. Cele care au mai ramas fiind foarte accesibile, au fost rarite excesiv prin exploatare, astfel ca vantul puternic a spulberat si transportat zapada de la mari distante, blocand drumuri si cai ferate. Cand si padurile din apropierea localitatilor au fost distruse sau rarite, zapada a fost spulberata de vant si a blocat casele si accesul la ele.
La topirea zapezilor de pe tere­nurile lipsite de paduri sau a celor degradate prin rarituri, se vor produce inevitabil inundatii.

Starea dezastruoasa a padurilor se datoreste in primul rand legislatiei aprobate, prin care rolul si atributiile de care dispunea aparatul de stat privind gestionarea padurilor pana in 1990 a fost substituit de grupuri formate din "baroni si grofi locali", care au adoptat politici si structuri de administrare prin care sa le fie satisfacute interesele politice si economice. Ocoale de regim silvice de stat au fost create in perioada inter­b­elica si au functionat pana in 1990, iar in unele state din Germania padurile se gospodaresc numai prin ocoale silvice de stat. In locul ocoa­lelor de regim silvic, care au salvat si dezvoltat padurile, s-au legife­rat ocoalele private pentru padurile per­sonelor private care fac ex­ploatarea si comercializarea lemnului. Prin aceasta, rolul statului de arbitru si control asupra intereselor proprietarului de paduri pentru obtinerea de profit prin exploatarea padurilor si conservarea functiilor de protectie a padurilor a incetat. Aparatul de stat care arbitra, dar si controla, si mai ales gospodarea padurile, format din 13.700 de profesionisti devotati padurilor, a fost redus la circa 300 de persone din centrala ministerului si inspectorate. A in­ceput distrugerea masiva a pa­durilor, in special a celor care prin abuz au ajuns din proprietatea persoanelor fizice/juridice in proprietatea unor "baroni sau grofi", "asociatii bi­sericesti", primarii, politicieni, persoane cu functii de raspundere in administratia centrala locala, in justitie, silvicultura s.a. Procesele si reclamatiile a mii de proprietari autenticii sunt tergiversate, in timp ce padurile lor sunt devastate.

A doua cauza principala a starii dezastruoase a padurilor se datoreaza politicii de folosire a fondurile pentru mediu, de catre Ministerul Mediului si Padurilor, care este in contradictie totala cu actuala situatie a fondului forestier din Romania si cu programele Organizatiei Na­tiunilor Unite si ale Uniunii Eu­ropene. Pentru anul 2011, bugetul Administratiei Fondului pentru Mediu aprobat de Guvernul Romaniei a fost de 5.540 milioane lei, dar pentru impadurirea su­prafetelor defrisate (circa 350.000 ha) si refacerea perdelelor de protectie nu s-a acordat nimic. Pentru impadurirea terenurilor degradate, care ocupa peste 70% din terenul agricol (2.500.000 ha deja inventariate), s-au aprobat 275 m­ilioane lei – sub 5% din totalul fondurilor de mediu aprobate pe 2011. Insa, pentru programul de realizare a lu­crarilor pentru combaterea efectelor inundatiilor s-au aprobat 563 mi­lioane lei – 10%. Aceste lucrari vor fi executate de firme alese pe criterii politice si de grup.

Astfel se incurajeaza distrugerea padurilor, contractele pentru lu­crarile la calamitati fiind mai avantajoase decat impaduririle. Pentru diferenta de 85%, programele prevad unele actiuni in interesul mediului, dar majoritatea, dat fiind lipsa de transparenta, pot fi folosite in campania electorala. In politica de utilizare a fondurilor pentru deszapeziri, situatia este similara. Si aici este prioritara cheltuielirea de sume imense in interesul celor ce profita de produ­cerea lor, decat investitii in lucrari de prevenire a consecintelor inza­pezi­rilor. Din dezbaterile din mass-media societatile beneficiare de contracte incaseaza 4.100 euro pe km de deszapezire, ori cu sumele cheltuie in cativa ani se puteau reface perdelele fo­restiere distruse. Datorita inzepe­zirilor si-au pierdut viata peste 65 de oameni si au fost cheltuieli si pagube de miliarde de euro, iar in cazul calamitatilor produse de inundatii, in unii ani, numarul victimelor a depasit 100 de persoane, iar distugerile si pagubele au depasit multe miliade de euro. De aceea, Guvernul, Parlamentul, Ministerul Me­diului si al Padurilor, Ministerul Justitiei si ce­lelalte ministere si institutii interesa­te trebuie sa stabileasca masuri ra­di­cale, pentru ca aceste calamitati na­tu­rale sa nu devina dezastre na­tionale.

Ministerul Mediului si Padurilor trebuie sa stabileasca un program concret pentru refacerea si extinderea perdelelor de protectie forestiera si a padurilor defrisate, cu prioritate a celor care au existat de-a lungul sau in apropierea drumurilor si a cailor ferate.

Padurile continua sa se degradeze
Ministerul Justitiei sa propuna legi pentru ca proprietarii de drept sa-si primeasca padurile pentru care sunt in litigiu. Sa fie abrogat actualul Cod Silvic si sa fie promovat un cod silvic de nivel european. Sa fie reconstituita structura de administrare a padurilor, prin care statul sa garanteze drepturile legale ale proprietari­lor de paduri, concomitent cu atri­butiile statului de a asigura si controla, ca padurile sa indeplineasca functiile de protectie a solului, apei si aerului, in interesul societatii.

Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania, APPR, persoana ju­ridica de utilitate publica, impu­ternicita sa reprezinte interesele proprietarilor de paduri in relatiile cu Guvernul Romaniei, si Asociatia Proprietarilor de Paduri, Pasuni si Terenuri Agricole din Romania sunt hotarate sa contribuie la actiunea de refacere a perdelelor forestiere, refa­ce­rea padurilor defrisate, im­padurirea terenurilor agricole degradate si slab productive si vor actiona pentru respectarea drepturilor de proprietate a persoanelor fizice si juridice, proprietare de paduri. Ele solicita sa fie consultate de Ministerul Mediului si a Padurilor, de la elaborarea si promovarea actelor legislative si a masurilor prin care s-a hotrat si se hotaraste soarta padurilor.

Spre deosebire de asociatiile care exploateaza sau cumpara paduri, asociatiile care apara interesele proprietarilor de paduri nu sunt invitate nici macar la consfatuirile privind gospodarirea padurilor, organizate de minister. Atrag atentia ca prin politica acestui minister, padurile private continua sa se degradeze, iar proprietarii sunt obligati a le vinde sau a le exploata abuziv.

Am solicitat Federatiei pentru Apararea Padurilor, Asociatiei Progresului Silvic si Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, care cunosc aceste probleme, sa le sustina in conti­nuare, si am primit asigurari ca vom avea concursul lor.

Ministerul Mediului si al Pa­durilor pana in prezent, in politicile si strategiile de gospodarire a pa­du­rilor, a consultat Asociatia Ad­mi­nistratorilor de Paduri, ce re­prezinta ocoalele private, care au ca prin­cipal obiectiv de activitate ex­ploatarea padurilor si comercia­li­zarea lemnului, Asociatia Forestierilor din Ro­mania pentru societatile care ex­ploateza padurile si industrializeaza lemnul.

Un sprijin deosebit a acordat Ministerul Mediului si al Padurilor societatii ProForest, care are ca principal obiectiv cumpararea de paduri de catre grupuri de interese din Austria, Finlanda, Norvegia si alte tari, pe care vor sa le exploateze, prin mo­dificarea normelor de regim silvic si de gospodarire a padurilor din Romania.

Problemele privind cauzele de­gra­darii padurilor si amplificarea calamitatilor naturale, mai ales in padurile private, au fost prezentate in memorii si scrisori adresate dlui prim-ministru Emil Boc si dlui mi­nistru Laszlo Borbely, dar pana in prezent nu au rezolvat nici una dintre aceste probleme.

Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania – APPR, cu sediul in Brasov, si Asociatia Proprietarilor de Paduri, Pasuni si Terenuri Agricole din Romania – APPPTA, cu sediul in Zalau, solicita dlui prim-ministru, Mihai Razvan Ungureanu, sa dispuna rezolvarea problemelor privind salvarea padurilor si prevenirea de calamitati catastrofale, prin folosirea fondurilor de mediu, cu prioritate pentru refacerea perdelelor forestiere si a padurilor, precum si respectarea dreptului de proprietate.

Dr ing. Aurel Ungur, secretar general APP