x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum s-a schimbat Academia RSR în Academia Română

0
Autor: Lavinia Betea 01 Iul 2010 - 00:00
Cum s-a schimbat Academia RSR în Academia Română Victor Stroe/Jurnalul Naţional


După fuga Ceauşeştilor, ca-n toate instituţiile din România, "oameni de bine" din Academia Republicii Socialiste România au preluat iniţiativa branşării la noua putere a FSN.

Astfel că plenul Academiei RSR s-a adunat într-o sesiune extraordinară chiar a doua zi după Crăciun. Cu "împuşcaţii" incluşi în numărătoare, abia 93 de academicieni erau atunci în România şi încă 59 membri corespondenţi. După ce şi-au declarat "adeziunea" la schimbare, academicienii au votat unanim excluderea lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu.

În virtutea vechilor obişnuinţe de dependenţă politică şi-au ales şi un Comitet provizoriu al FSN. Alcătuit din şase membri plini (Alexandru Bârlădeanu - în acel moment membru al CFSN; Ştefan Bălan; Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu; Caius Iacob - viitor senator liberal; ştefan Milcu - acuzat ulterior de presă ca autor al programului ceauşist de alimentaţie raţională; Ilie G. Murgulescu) şi alţi 16 membri corespondenţi. În acea zi, academicienii s-au adresat şi naţiunii printr-un mesaj. În ton cu adeziunile şi declaraţiile momentului, salutau "victoria Revoluţiei" (văzută ca "proces de renaştere naţională") şi se delimitau de "Epoca de aur" care condamnase Academia la "autodistrugere şi autodesfiinţare" prin limitarea fondurilor, interzicerea activităţilor fireşti, a primirilor de noi membri şi a alegerilor.

Prin deceretul-lege nr. 4 emis de Ion Iliescu, preşedintele CFSN la data de 5 ianuarie 1990, Academiei Române (nume ce-l purtase din 1879 până în 1948) i s-a recunoscut statutul de "cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării". Numărul membrilor ei s-a stabilit la 181. Iar instituţia şi filialele sale finanţate de la buget urmau să-şi recupereze patrimoniul propriu deturnat abuziv prin naţionalizarea din 1948.

O sinteză a momentelor transformării Academiei  RSR în Academia Română se regăseşte în "Istoria Academiei Române (1866-2006)", lucrare a istoricului Dan Berindei (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006). Pe baza proceselor verbale, anuarelor şi  analelor Academiei, actualul vicepreşedinte al instituţiei devoalează procesul de evoluţie prosperă a unei structuri culturale cu continuitate în trei epoci ale istoriei. Dacă uniunile de creaţie - puternice şi bogate în anii socialismului, comparativ cu Academia -,  şi-au pierdut consistenţa şi patrimoniul, academicienii s-au lansat, în schimb,  într-o entuziastă campanie de recuperare a proprietăţilor, de creştere a numărului de membri, de asimilare şi înfiinţare, în forţă, de noi institute de cercetare.

Reuniţi într-o nouă adunare generală la 22 ianuarie 1990,  academicienii au aplaudat decretul-lege citit de Mihai Drăgănescu, în acea vreme membru corespondent al Academiei dar viceprim-ministru al întâiului guvern Petre Roman. De altfel, în aceeaşi zi, specialistul în electronică şi eseistul Mihai Drăgănescu  a devenit membru plin al Academiei împreună cu ceilalţi foşti membri corespondenţi. Şedinţa a fost condusă de Radu Voinea (specialist în construcţii),  preşedintele în exerciţiu al Academiei (din 1984). S-a decis atunci şi redactarea noului statut al Academiei Române.

Peste o săptămână, proiectul documentului era pregătit pentru dezbateri. La 2 februarie, plenul academicienilor şi-a aprobat statutul şi a ales noua conducere. Dintre cei trei candidaţi la preşedinţie - Ştefan Milcu, Caius Iacob şi Mihai Drăgănescu - a fost ales Drăgănescu. Iar ca noi vicepreşedinţi au fost votaţi: Alexandru Bârlădeanu (economist), Nicolae Cajal (specialist în virusologie), Zoe Dunitrescu- Buşulenga (filolog) şi Radu Grigorovici (fizician). Economistul N. N. Constantinescu a fost desemnat secretar general.

În acceaşi şedinţă, Manea Mănescu, intelectualul preferat al lui Ceauşescu a fost exclus din Academie (procedură aplicată şi Suzanei Gâdea în 1991 după condamnare).

Membrii Academiei se împărţeau statutar în trei categorii: titulari (îndreptăţiţi la titlul de academician), membri de onoare (aleşi dintre personalităţile ştiinţifice, culturale şi artistice din străinătate) şi onorifici (ce sprijină prin donaţii Academia).  
În şedinţa următoare din 3 iulie 1990, s-a admis reprimarea în Academie a tuturor membrilor ei "epuraţi" pentru activităţi politice în anii interbelici şi a celor emigraţi după 1948. Alţii au fost admişi post-mortem (Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda ş.a.). S-a procedat la noi alegeri de titulari, corespondenţi şi membri de onoare.

"Un grup important" de membri corespondenţi (după remarca istoricului Dan Berindei) au fost admişi  în toamna aceluiaşi an. Norocoşi, după doar câteva luni de stagiatură au fost votaţi academicieni. Statutul de membri de onoare le-a fost conferit şi unor personalităţi foarte active atunci în dezbaterile publice din România (economistul Anghel Rugină, poetul Grigore Vieru ş.a.).  

Astfel că la începutul anului 1991, numărul academicienilor ajunsese la 135 iar secţiile Academiei la 14. Concomitent instituţia şi-a sporit patrimoniul. În primele luni din 1990 a revendicat şi obţinut "Casa ştiinţei" (edificiul ridicat în Centrul Civic sub comanda lui Ceauşescu), Casa Oamenilor de ştiinţă, Palatul Ghika de la Căciulaţi şi două vile la Predeal.  
 Deja în vara lui 1990, un număr de 55 institute de cercetare trecuseră, la cerere, sub tutela Academiei Române. Însumau un personal de 4.073 oameni (dintre care 3.064 de cercetători) şi  funcţionaseră în vremea lui Ceauşescu sub tutela unor ministere, centrale industriale şi culturale. Simultan extensiei unităţilor cu vechime din Academie, în viitorul apropiat au apărut noi institute.
"Academia redevenise o uzină de cercetare" - este concluzia istoricului Dan Berindei  despre schimbările ei.  
 

CEAUŞESCU ANULASE INDEMNIZAŢIA DE ACADEMICIAN PE MOTIV DE NEMUNCĂ

În regimul comunist era încurajat cumulul de funcţii dar se admitea un singur salariu. După model sovietic, academicienii - pensionari sau "oameni ai muncii" în diverse "unităţi socialiste" - primeau o indemnizaţie. Dar "patronul României" - cum îl numeşte post-mortem pe Ceauşescu fostul şef al Cancelariei CC, Silviu Curticeanu - era zgârcit. Trăsătura aceasta de personalitate i s-a accentuat pe măsura trecerii timpului, culminând cu restricţiile impuse populaţiei în anii 80.
în 1968 deja, Ceauşescu plănuise o anulare a indemnizaţiei academicienilor deoarece, zicea el, nu se prestează nici o muncă în contul ei. A fost atunci,  după cum mi-a relatat Alexandru Bârlădeanu, un moment de dezacord. "Eu le-am luat apărarea, din aceleaşi considerente ale cointerăsării materiale care lipsea în sistem", mi-a povestit Alexandru Bârlădeanu în interviurile  reeditate sub titlul "Partea lor de adevăr" (Editura Compania, Bucureşti, 2008). Pentru a-l sensibiliza, Bârlădeanu i-a  prezentat bugetul familiei Ralucăi Ripan şi  exemplul cardiologului Tantinel Iliescu care-i trata - fără onorariu - pe membrii Comitetului Central. Plus argumentele că academicienii sunt oameni în vârstă, au cheltuieli suplimentare cu abonamentele la reviste străine etc. După obicei, ceilalţi componenţi ai Comitetului Executiv n-au susţinut opinii contrare propunerilor lui Ceauşescu. Atins direct ca academician, Bărlădeanu a replicat: "Văd că tovarăşul Ceauşescu are ceva împotriva academicienilor. Să mai aibă puţină răbdare. Fiind bătrâni cu toţii, o să scape curând de ei. Şi o să scape şi de Academie."
Ceauşescu a promis şmecher amânarea discuţiei în Comitetul Executiv al CC al PCR. Dar peste câteva zile a anulat indemnizaţia de academician cu votul (unanim) al Marii Adunări Naţionale.       
 

ŞTIINŢĂ "PE VIU" ŞI POLITICĂ
Alexandru Bărlădeanu intrase în Academie ca demnitar comunist în 1955. În februarie 1990, academicianul  Bârlădeanu a fost ales vicepreşedintele Academiei Române, apreciat fiind pentru fronda "scrisorii celor 6" şi poziţia în CFSN.
În amintitele convorbiri am discutat şi despre contestaţiile ce se făceau titlului său de academician pe motiv de operă scrisă. Fusese primit în Academie la cerere sau după indicaţii de partid? - l-am întrebat. "Nu la cererea mea am fost primit în Academie, mi-a răspuns. Am fost ales la propunerea lui Ralea, la propunerea lui Iordan şi a lui Constantinescu-Iaşi. Am fost ales prin vot secret. Printre cei care m-au ales au fost Moisil, Săvulescu, Profiri, Hortolomei, Carafoli şi  multe alte personalităţi. Propunerea venită se baza nu pe o operă scrisă, ci pe unele realizări practice, pe care propunătorii le-au calificat drept aplicarea unor idei ştiinţifice la viaţa concretă." Se referea la reforma bănească din 1947 şi la pregătirea abandonării sistemului de cartele în 1954. "Cât despre opera mea scrisă - a adăugat -,  mă gândesc că dacă aş aduna toate intervenţiile mele la CAER sau în alte locuri, pe teme economice, aş face cel puţin două volume. Eu, însă, am lucrat pe viu. De altfel, în istoria Academiei noastre sunt cazuri de membri aleşi nu pentru opera scrisă, ci pentru realizări practice. Păstrând toate proporţiile impuse de modestie, pot cita cazul lui Saligny, care nu are operă scrisă dar are podul de la Cernavodă. Şi mai sunt şi alţii. Cazul meu a fost umflat din motive pur politice".
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze

Romgaz vrea să meargă în Azerbaidjan după gaze
Galerie Foto Extinderea pe pieţele externe, creşterea producţiei şi mărirea portofoliului sunt câteva din variantele luate în calcul de conducerea Romgaz pentru creşterea companiei. Adrian Volintiru, director general Romgaz,...
Serviciul de email marketing furnizat de