Cum vede un Brătianu politica românească: ”Ce să caut eu în acest hârdău de spurcăciune?”

● Jurnalul National: Domnule Bratianu, in 1990, am avut privilegiul de a-mi acorda unul dintre primele interviuri dupa ce ati revenit in Romania, de la Paris. M-ati uimit atunci, declarand ca daca nu vom fi atenti, in cativa ani, Romania va deveni "raiul traficantilor de prostituate, de droguri, de copii' etc, ceea ce pentru noi suna atunci ca o Apocalipsa. Marturisesc ca am avut o mare retinere in a publica acele declaratii prapastioase. Din pacate, tot ce ati anticipat atunci, iata s-a adeverit, cu asupra de masura. Dar, sa revenim la oile noastre. In ultimii ani ati disparut de pe scena politica. Ce se intampla? Vad ca sunteti bine, sanatos, in mare forma cum se spune.
● I.I. Bratianu: Am disparut, dar de pe scena teatrului de marioneta, pentru ca nu poti numi politica ceea ce se intampla azi in Romania. Numai lozinci tampite, aceleasi personaje, care nu au nimic comun cu ceea ce se numeste ideologie, niste insi unsurosi, dornici doar sa puna mana pe putere sI sa se imbogateasca. Eu am spus sI in Parlament, ca deputat, la inceputul anilor '90, ca, de exemplu, din cauza politicienilor corupti, Romania va deveni placa turnanta a drogurilor sI a traficului de carne vie. Uitati ce se intampla azi cu nenorocitele astea de etnobotanice. Se vand liber, din dughene plasate in jurul scolilor, mor copiii, parintii sunt disperati sI nimeni nu misca un deget. Nu poti sa nu faci legatura intre interesele celor de la putere sI raspandirea acestor otravuri. Ca sa nu mai vorbim ca vedem azi cum se surpa pamantul peste casele oamenilor, pentru ca s-au defrisat cu salbaticie muntii in toata tara. Sa nu-mi spuneti ca politicienii nu stiau de aceste defrisari ilegale. Ba, si-au facut legi sI le-au aprobat in Parlament, ca sa poata defrisa sI fura sI mai mult. Apoi, toata industria a fost data la fier vechi, oamenii au fost lasati pe drumuri, iar ei, asa- zisii politicieni, familiile, prietenii sI toata gasca lor, si-au umplut buzunarele.

● Jurnalul National: Si nu s-a pus nimic in loc, nu s-au creat alte locuri de munca.
● I.I. Bratianu: S-au distrus sistemele de irigatii, s-au inchis serele, crescatoriile de pasari etc, pentru ca, chipurile, erau comuniste. Romanii au ajuns sclavi prin lumea larga, culegatori de fructe sI legume, inginerii fac zidarie sau spala vase, profesoarele lucreaza ca femeii de serviciu, fetele se prostitueaza, unii ajung chiar sa-si vanda organele. In tara, intelectualii sunt ignorati sau persiflati, pensionarii au ajuns bataia de joc a guvernantilor, nu au bani nici de medicamente, oamenii varstnici, in general, sunt supusi unui veritabil genocid. Ce sa caut eu in acest hardau de spurcaciune? Eu nu pot sa-mi pun semnatura pe un lucru incorect, pe o decizie care este imoptriva poporului meu. S-ar rasuci in mormant Bratienii, inaintasii mei, daca as fi partas la aceasta crima nationala. Niciodata poporul roman, care a trecut prin multe dar a reusit sa-si pastreze demnitatea, nu a fost atat de umilit, de calcat in picioare, de ponegrit. Niciodata!

● Jurnalul National: Totusi, suntem acum membri ai Uniunii Europene, poate asta ne va ajuta sa iesim...
● I.I. Bratianu: Asta-i o gogorita. S-a pornit prost. De fapt, asta s-a vrut de la inceput. Bancherii mapamondului au decis sa se faca asa-zisa moneda comuna, fara sa se instituie sI o fiscalitate comuna, o guvernare sI o admnistratie comuna. Iata ce se intampla azi in Grecia, dar sI in Irlanda, Italia, Spania, Portugalia. SI asta-i doar varful aisbergului. Deja, toti vor sa scape de euro, cad bancile ca mustele. America a devenit cel mai mare datornic al lumii. SI, repet, asta-i doar inceputul.

● Jurnalul National: Si noi ce facem? Cum o sa ne descurcam?
● I.I. Bratianu: Noi va trebui sa facem rost de yuani sI de cate o gamela. Vrem nu vrem, viitorul este al Chinei. O sa ajungem sa stam la coada cu gamela in mana ca sa nea dea chinezii o mana de orez.

● Jurnalul National: Sper ca previziunea asta nu se va adeveri. Vad ca, dupa 21 de ani, ati ramas la fel de prapastios. De aceea, propun sa schimbam subiectul. Este adevarat ca l-ati cunoscut pe maresalul Antonescu?
● I.I. Bratianu: Da, in timpul razboiului, eram copil, tata se retrasese la mosie, scarbit sI el de politica. Era perioada in care se rechizitionau pentru front fel de fel de produse: cereale, animale, fructe sI tot ce era necesar pentru soldati. Maresalul l-a chemat pe tata la Bucuresti. M-a luat sI pe mine cu el. Era mandru ca dupa atatea fete, avea in sfarsit sI un baiat. A fost sI un mic incident, pentru ca tata n-a vrut sa predea pistolul la intrarea in palat, dar a sunat generalul sI a ordonat sa nu i se ia pistolul. "Lasati-l, e prietenul meu, iar pistolul e al tarii'- a spus Antonescu. Ne-a primit cu prietenie, se cunostea bine cu tata, m-a luat pe genunchi, m-a mangaiat. Eram prea mic, aveam doar 4-5 ani, ca sa inteleg ce discutau, dar mi-am dat seama ca se intampla ceva grav, ca "oamenii mari' erau foarte inrijorati. Mai tarziu am inteles despre ce era vorba, pentru ca zilele urmatoare au venit la mosie vreo 50 de evrei, printre care erau avocati, ingineri, profesori. Mama se scula dimineata la ora patru sI le gatea, special pentru ei, mancare cuser. Dupa multi ani, in exilul meu din Franta, printre cei care m-au ajutat cel mai mult s-au aflat sI cativa dintre acesti evrei de isprava, pe care tata sI Maresalul i-au salvat atunci. Orice ar spune cozile de topor de azi, pentru mine, Maresalul Antonescu va ramane un om de stat important, un erou al neamului romanesc.

● Jurnalul Nationa: Azi, cu ce va ocupati? Din ce traieste un fost deputat, urmas al Bratienilor?
● I.I. Bratianu: Sunt pensionar. Ma ocup aproape exclusiv de activitatea Editurii Fundatiei Culturale Ion I Bratianu si de manifestarile de la Palatul Bratianu, din Strada Visarion nr 4- 6, unde avem mereu, fie lansari de carte, fie spectacole de teatru, de muzica si altele. Marturisesc si ca lucrez si la memorii, pe care sper sa le si tiparesc cat mai curand. Oricum, asa cum spuneam la inceput, de politica m-am lecuit.
Ion I Bratianu s-a nascut la 19 aprilie 1939, in Bucuresti. Ca descendent direct al ilustrei familii Bratianu (bunicul sau, generalul Constantin I Bratianu, era var primar cu celebrii Ion C Bratianu sI Dumitru C Bratianu ), a avut de suferit inca din anii copilariei, din cauza persecutiilor comuniste. In 1974 ia calea exilului, la inceput in Franta, apoi in Canada. Este licentiat in Stiinte Economice, absolvent al Institutului de Stiinte Economice sI Comerciale din Paris, doctorand in Marketing sI Stiinte Economice- Universitatea din Montreal. A revenit in tara in februarie 1990, iar la 4 aprilie acelasi an a infiintat Partidul "Uniunea Liberala Bratianu'. Ales deputat in mai 1990, a avut o pozitie virulenta in Parlamentul Romaniei impotriva politicii guvernelor din acea vreme, pe care le-a acuzat de "aservire la interesele straine, de distrugere voita a industriei, agriculturii, invatamantului sI, in general, a societatii romanesti'. Poet, prozator, dar sI un pamfletar acid, are o bogata activitate jurnalistica sI scriitoriceasca, publicand numeroase articole, cronici, versuri sau pmflete, in Contemporanul, Luceafarul, Colocvii, Cronica Romana, Vremea, Politica, Romania Mare, Romanul, Viitorul Liberal. O parte a acestor creatii au fost adunate in volume precum "Cel mai hulit dintre pamanteni', 'Viata-n roz, cand e albastra', "Revolutia de glaspapir', "Postumele tineretii', "In legitima aparare' s.a.

O familie ilustra
Celebra familie Bratianu a dat Romaniei patru prim-ministri: Ion C Bratianu 1876-1888, Dumitru C Bratianu aprilie- iunie 1881, Ion I C Bratianu 1908-1927, Vintila Bratianu 1927- 1928, precum sI multi alti ministri, senatori, istorici de renume (ca Gheorghe Bratianu ), magistrati, ingineri sI alti intelectuali de seama. Bunicul lui Ion I Bratianu, generalul Constantin I Bratianu, membru corespondent al Academiei Romane, a condus Institutul Geografic, fiind primul cartograf al Armatei Romane. In tinerete, ca ofiter la Paris, Constantin I Bratianu a fost Seful Statului Major in razboiul franco-prusac din 1870. Tatal lui Ion I Bratianu, colonelul Ion C Bratianu s-a casatorit cu Agripina von Stratulat, provenita dintr-o familie nobila austriaca, iar unchiul sau, Constantin (Bebe ) Bratianu, in grija caruia a ramas dupa moartea tatalui, a fost deputat, ministru sI ultimul secretar general al PNL, inainte de instaurarea dictaturii bolsevice.

UE - o masina infernala
"Printr-o politica unica, acaparatoare, UE priveaza tarile de suflul necesar dezvoltarii sI innoirii, de posibilitatea de a-si alege singure destinul. S-a construit, in acest fel, o Europa artificiala care, chipurile, instaureaza democratia, dar care, prin jocul pe care-l face, doar o mimeaza, uneori chiar o caricaturizeaza. Importand acest joc periculos de-a democratia, sI tara noastra a transformat minuscula ei clasa politica intr-o trupa de actorasi debili, numai buni sa joace comedia erorilor, sa palavrageasca la infinit derspre reforma sI schimbare, dar incapabila de punerea vorbelor in practica'. - Ion I Bratianu, "Uniunea Europeana: O masina infernala'- Editura Fundatiei Culturale "Ion I Bratianu', Bucuresti 1999

Crochiu
"Tasnit din anonimat, dupa Revolutia din 1989, a aparut pe malurile Dambovitei bucurestene un om intre doua varste, blond, plin la trup, cu o barba scurta care nu I se vedea decat de aproape, cu o seninatate nepasatoare sI cu un zambet abia perceptibil, ghidus, gata oricand sa faca haz de necaz. Ti-ar fi fost imposibil sa-l intampini cu ostilitate ori cu gravitate. Prezenta lui iti crea o buna dispozitie din prima clipa, inainte de a-l auzi pronuntandu-si cu nedisimulata mandrie, sonor sI graseiat, numele lui - Ion Bratianu, caruia, in scris, ii adauga sI prima litera a numelui tatalui, tot Ion. Modul sau de prezentare nu-ti dadea posibilitatea sa te indoiesti ca ar fi cu adevarat descendent al marilor Bratieni' - Vasile Gionea, in prefata la "Cel mai hulit dintre pamanteni'- Editura Fundatiei Culturale "Ion I Bratianu', Bucuresti 1996

Activitati culturale
In 1990 , infinteaza Fundatia culturala Ion I Bratianu al carei sediu se afla in Palatul Bratianu, situat in inima Bucurestilor, pe strada Visarion nr. 4-6, imobil construit in 1896 de catre arhitectul Ion Socolescu. Pot fi vazute aici documente, fotografii, tablouri, scrisori ale membrilor familiei Bratianu etc. Incaperile bogat ornamentate ale palatului gazduiesc, frecvent, expozitii, lansari de carte, diferite alte manifestari culturale, printre care prezentarea in lectura unor cunoscuti actori ai scenei teatrului romanesc a pieselor de teatru ale prolificului si regretatului dramaturg Paul Everac.