Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SOLEMNITATE - 149 de ani de la unirea din 24 ianuarie
Despre un mare Domnitor al românilor, despre omul care i-a unit "în cuget şi simţiri": Alexandru Ioan Cuza.
Despre un mare Domnitor al românilor, despre omul care i-a unit "în cuget şi simţiri": Alexandru Ioan Cuza.
SOLEMNITATE - 149 de ani de la unirea din 24 ianuarie
Despre un mare Domnitor al românilor, despre omul care i-a unit "în cuget şi simţiri": Alexandru Ioan Cuza.
Discursul lui Mihail Kogălniceanu la alegerea lui Al.I. Cuza ca Domnitor: "O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misia! Constituţia de 19 August ne însemnează o epocă nouă, şi Măria ta eşti chemat să o deschizi! Fii, dar, omul epocii, fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare, iară tu, măria ta, ca Don, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi. Nu uita că dacă 50 de deputaţi tu ai să domneşti peste 2 milioane de oameni. Fă dar ca Domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate şi împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie. Fii simplu, măria ta; fii bun, fii domn cetăţean. România nu are alt ocrotitor decât pe Dumnezeu şi sabia sa. Să trăieşti, Măria ta!". Acelaşi Kogălniceanu avea să spună la căderea lui Cuza: "Nu greşelile lui Cuza l-au răsturnat, ci faptele lui mari". Iar din exil, Alexandru Ioan Cuza spunea: "Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine, decât cu mine. Să trăiască România!".
VERSURI PENTRU DOMNITOR. Vasile Alecsandri, cu mare dragoste, scria versuri pentru Domnitorul românilor: "Cât ar fi români pe lume/ Cât va fi pe cer un soare/ A lui Cuza mare nume/ Să fiţi siguri că nu moare."
Alexandru Ioan Cuza avea o convingere profundă. "Eu trebuie să fac Unirea, căci sunt dator către naţia care m-a ales şi către istoria faţă de care trebuie să fiu responsabil. Unirea este credinţa mea politică", aşa cum spunea: "A trăi respectat sau a muri regretat, iată ambiţia mea".
"Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României care a ajuns să ocupe o poziţie vrednică între Statele europene". (Carol I)
"Prinţul Cuza este un om cum n-au mai avut Principatele Române. Un prinţ care doreşte fericirea ţării sale". (Consulul Belgiei din vremea aceea, Jacques Poumay)
Al.I. Cuza – încercare de curriculum vitae. Al.I. Cuza a domnit 7 ani, timp în care a înfăptuit reforme democratice, politice, sociale, economice şi culturale. Este începutul României Moderne. Al.I. Cuza a rămas simbolul Unirii. Provenea dintr-o veche familie boierească din Moldova. S-a născut la 1 aprilie 1820, la Bârlad. Gimnaziul îl face la Iaşi, dar studiile de Drept le face la Paris. Revine-n ţară la chemarea părinţilor. A fost cadet în armata Moldovei, urcând până la sublocotenent şi maior, apoi judecător la Covurlui, apoi procuror şi judecător şi, în fine, pârcălab de Covurlui. Cu Revoluţia din 1848 a simpatizat şi luptă şi pledează pentru înnoirea ţării sale. Din această cauză, Mihai Sturdza îl trimite-n exil: Transilvania, Austria, Franţa, Constantinopol. La 24 ianuarie 1859, Principatele române îl aleg domn cu o covârşitoare unanimitate. Acum s-au deschis noi orizonturi pentru această ţară greu încercată. Primul-ministru Mihail Kogălniceanu a subliniat: "Ţara doreşte la legi noi om nou".
"Monstruoasa coaliţie" a complotat împotriva domnitorului, şi în 1866 a fost abdicarea silită a domnitorului Unirii.
"Principele Cuza va avea întotdeauna o pagină strălucitoare în istoria ţării mele. Cuza a fost în fond un mare revoluţionar al românilor. Numele lui nu va fi uitat în veci". (Zoe Sturdza, sora lui Costache Negri)
Nu l-am uitat! Când şi când sărbătorim actul Unirii, când nu suntem ocupaţi cu alte "monstruoase coaliţii". Uneori apare câte o teorie "că a vândut ţara". Oricum nu s-a uitat că a fost iubăreţ şi nici de triunghiul amoros. Prinţul, Elena Doamna şi Maria Abramovici.
Mai este un Bulevard Al.I. Cuza, câteva străzi şi o intrare Cuza Vodă şi Piaţa Unirii.
La Iaşi, celebra statuie, respectată şi bine întreţinută, şi Bd. Cuza Vodă, şi la Focşani, aşijderea. Citim din "Moş Ion Roată şi Unirea" a lui Ion Creangă.
Au apărut în timp şi cărţi care povestesc uneori confuz despre domnitorul ce-a făcut trecerea spre România Modernă.
Despre un mare Domnitor al românilor, despre omul care i-a unit "în cuget şi simţiri": Alexandru Ioan Cuza.
Discursul lui Mihail Kogălniceanu la alegerea lui Al.I. Cuza ca Domnitor: "O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misia! Constituţia de 19 August ne însemnează o epocă nouă, şi Măria ta eşti chemat să o deschizi! Fii, dar, omul epocii, fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare, iară tu, măria ta, ca Don, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi. Nu uita că dacă 50 de deputaţi tu ai să domneşti peste 2 milioane de oameni. Fă dar ca Domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate şi împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie. Fii simplu, măria ta; fii bun, fii domn cetăţean. România nu are alt ocrotitor decât pe Dumnezeu şi sabia sa. Să trăieşti, Măria ta!". Acelaşi Kogălniceanu avea să spună la căderea lui Cuza: "Nu greşelile lui Cuza l-au răsturnat, ci faptele lui mari". Iar din exil, Alexandru Ioan Cuza spunea: "Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine, decât cu mine. Să trăiască România!".
VERSURI PENTRU DOMNITOR. Vasile Alecsandri, cu mare dragoste, scria versuri pentru Domnitorul românilor: "Cât ar fi români pe lume/ Cât va fi pe cer un soare/ A lui Cuza mare nume/ Să fiţi siguri că nu moare."
Alexandru Ioan Cuza avea o convingere profundă. "Eu trebuie să fac Unirea, căci sunt dator către naţia care m-a ales şi către istoria faţă de care trebuie să fiu responsabil. Unirea este credinţa mea politică", aşa cum spunea: "A trăi respectat sau a muri regretat, iată ambiţia mea".
"Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României care a ajuns să ocupe o poziţie vrednică între Statele europene". (Carol I)
"Prinţul Cuza este un om cum n-au mai avut Principatele Române. Un prinţ care doreşte fericirea ţării sale". (Consulul Belgiei din vremea aceea, Jacques Poumay)
Al.I. Cuza – încercare de curriculum vitae. Al.I. Cuza a domnit 7 ani, timp în care a înfăptuit reforme democratice, politice, sociale, economice şi culturale. Este începutul României Moderne. Al.I. Cuza a rămas simbolul Unirii. Provenea dintr-o veche familie boierească din Moldova. S-a născut la 1 aprilie 1820, la Bârlad. Gimnaziul îl face la Iaşi, dar studiile de Drept le face la Paris. Revine-n ţară la chemarea părinţilor. A fost cadet în armata Moldovei, urcând până la sublocotenent şi maior, apoi judecător la Covurlui, apoi procuror şi judecător şi, în fine, pârcălab de Covurlui. Cu Revoluţia din 1848 a simpatizat şi luptă şi pledează pentru înnoirea ţării sale. Din această cauză, Mihai Sturdza îl trimite-n exil: Transilvania, Austria, Franţa, Constantinopol. La 24 ianuarie 1859, Principatele române îl aleg domn cu o covârşitoare unanimitate. Acum s-au deschis noi orizonturi pentru această ţară greu încercată. Primul-ministru Mihail Kogălniceanu a subliniat: "Ţara doreşte la legi noi om nou".
"Monstruoasa coaliţie" a complotat împotriva domnitorului, şi în 1866 a fost abdicarea silită a domnitorului Unirii.
"Principele Cuza va avea întotdeauna o pagină strălucitoare în istoria ţării mele. Cuza a fost în fond un mare revoluţionar al românilor. Numele lui nu va fi uitat în veci". (Zoe Sturdza, sora lui Costache Negri)
Nu l-am uitat! Când şi când sărbătorim actul Unirii, când nu suntem ocupaţi cu alte "monstruoase coaliţii". Uneori apare câte o teorie "că a vândut ţara". Oricum nu s-a uitat că a fost iubăreţ şi nici de triunghiul amoros. Prinţul, Elena Doamna şi Maria Abramovici.
Mai este un Bulevard Al.I. Cuza, câteva străzi şi o intrare Cuza Vodă şi Piaţa Unirii.
La Iaşi, celebra statuie, respectată şi bine întreţinută, şi Bd. Cuza Vodă, şi la Focşani, aşijderea. Citim din "Moş Ion Roată şi Unirea" a lui Ion Creangă.
Au apărut în timp şi cărţi care povestesc uneori confuz despre domnitorul ce-a făcut trecerea spre România Modernă.
Reformele lui Cuza
- 1. S-a înfiinţat Curtea de Conturi – lege importantă pentru controlul banului public.
- 2. Legea contabilităţii. Legea cumulului de funcţii. Legea pensiilor.
- 3. Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
- 4. Legea concesiunii primei căi ferate a României.
- 5. Legea rurală. Legea împroprietăririi ţăranilor.
- 6. Legea electorală.
- 7. Reforma agrară.
- 8. Reforma administrativă – Cu faţa spre Europa.
- 9. Reforma învăţământului.
- 10. Reforma Justiţiei.
- 11. Reforma sistemului de măsuri şi greutăţi (Ocaua lui Cuza).
- 12. A încercat şi altele. Să-nfiinţeze Banca Naţională a României, să bată moneda naţională, să instituie o dinstincţie Ordinul Muncii.
Cântecul unirii
"Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României.
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţa cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!"
Vasile Alecsandri
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României.
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţa cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!"
Vasile Alecsandri
