Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Presedintele CSM, Dan Lupascu, vorbeste, intr-un interviu acordat Jurnalului National, despre presiunea unei reforme "la foc automat" si despre primejdia unei justitii controlate.
|
|
|
 |
LUPTA. Dan Lupascu pledeaza pentru independenta forului suprem al Justitiei, CSM,
in fata oricarei presiuni sau guvernari |
Jurnalul National: Saptamana trecuta, CSM a fost acuzat ca franeaza reforma in Justitie, in urma unui conflict cu ministrul Justitiei, Monica Macovei. Cum s-a ajuns aici?
Dan Lupascu: Voi incepe cu o gluma, preluand acest titlu de franar: in anumite conditii, actionarea franei inseamna de fapt un element de stabilitate. Atunci cand esti intr-un pericol de a derapa, e bine sa mai pisti usor frana. Acum serios, nicidecum CSM nu se opune reformei. Este vorba de altceva, de chestiuni de principiu.
Care este de fapt motivul conflictului cu ministrul Justitiei?
CSM nu intelege sa negocieze independenta Justitiei si a considerat ca reforma trebuie facuta prin consultarea celor implicati, adica a magistratilor si a societatii civile. Cetatenii de pe strada trebuie sa stie ce se prevede in domeniul Justitiei. Ea nu este un lux, ci este un domeniu la care circa doua-trei milioane de oameni apeleaza in fiecare an. Noi credem ca fiecare modificare legislativa in aceasta materie trebuie sa se faca cu transparenta totala. Or, acum o saptamana, in cadrul sedintei din 3 mai, ne-am trezit cu trei proiecte de Ordonanta de Urgenta, aduse la ora 10:00 de Ministerul Justitiei, si ni s-a spus: "Incepeti discutiile pe aceste proiecte! Eventual, dati si avizul". Proiectele respective erau modificari noi ale modificarilor deja publicate pe 24 aprilie pe site-ul Ministerului Justitiei, despre care noi nu aveam cunostinta. Daca pana acum aveam "arestari de vineri", acum constat ca incepem sa avem proiecte normative in ajun de Pasti. Apoi, am facut nenumarate cereri pe care nu le-a ascultat nimeni. Spre exemplu, cererea pentru un nou sediu al CSM prevazut si in documentul de pozitie comuna la Capitolul 24, cu ocazia incheierii negocierii cu Uniunea Europeana. Nici pana in momentul de fata, nu am primit un sediu nou. Din aceasta cauza, nu ne putem constitui intregul aparat tehnic si trebuie sa lucram in schimburi.
Primejdios
Care sunt modificarile pe care le propusese ministrul Justitiei?
Una dintre ele stabileste ca parchetele ies practic de sub autoritatea CSM. Asta este impotriva dispozitiilor constitutionale. Nu putem accepta ca de soarta procurorilor sa se ocupe exclusiv procurorul general, care este in subordinea ministrului Justitiei. Asta inseamna ca procurorii se indreapta in mars triumfal spre o alta putere de stat, Executivul. Apoi, nu putem accepta diminuarea atributiilor CSM. Potrivit modificarilor, ar trebui sa schimbam si numele CSM si ar trebui sa-i zicem Consiliul Judecatorilor si Procurorilor Stagiari, pentru ca i-ar ramane doar cateva atributii de numire si eliberare din functie a stagiarilor, de propunere a acordarii de decoratii si de propunere a numirii judecatorilor si procurorilor. O alta problema, modificarea vechimii, pentru a putea fi judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). Aceasta ar fi de opt ani. Pai, noi organizam concursuri pentru Magistratura la care au acces juristi cu minimum cinci ani vechime. Asta ar insemna ca, dupa stagiul de sase luni, inca doi ani si jumatate la judecatorie si top la instanta suprema.
Exista voci care spun ca modificarile propuse ar readuce Justitia in subordinea politicului. Este adevarat?
Modificarile ar abroga prevederea ce interzice magistratilor sa se subordoneze scopurilor si doctrinelor politice. Ce concluzie putem sa tragem? Ca magistratii pot sa se supuna scopurilor si doctrinelor politice? Mai departe, Consiliul nu mai este reprezentant al autoritatii judecatoresti. Prevederea se elimina. Atunci, ce rol mai are el? Noi intelegem dorinta unora de a ne reduce la tacere, dar eu cred ca au interpretat gresit rolul si puterea pe care fiecare trebuie sa le aiba intr-un stat de drept.
Cine a lucrat la schimbarile de proiect?
Ele au fost elaborate de catre un grup din Ministerul Justitiei, fara implicarea CSM. Acest lucru este inadmisibil. Potrivit legii, CSM asigura functionarea eficienta a sistemului judiciar, este garantul independentei Justitiei. Cum poti sa lasi deoparte Consiliul din acest demers? Mai mult, sa-i pui in fata trei proiecte normative, total necunoscute, si sa-i fortezi mana sa-ti dea un aviz? El ar fi fost absolut formal. Nu ne opunem modificarilor benefice din aceste acte normative, dar nu putem accepta solutii care vin in contradictie cu dispozitiile constitutionale si cu promisiunile facute de Romania Uniunii Europene.
De ce aceste diferente de opinie?
Doamna ministru trebuie, in primul rand, sa inteleaga faptul ca este membru al CSM. Consiliul functioneaza dupa reguli democratice: minoritatea se supune majoritatii. Aceste neintelegeri intre noi isi au fundamentul in interpretarea diferentiata a unor dispozitii legale privitoare la ce inseamna Justitia. Cumva, totusi, trebuie sa ajungem la o intelegere, pentru ca altfel riscam sa punem in pericol procesul de aderare la UE. Ne asteptam din partea ministerului sa intareasca rolul CSM, nu sa-i ia din atributii.
Cum se solutioneaza, de exemplu, problema numarului foarte mare de dosare pentru fiecare magistrat?
Varsta de pensionare a fost stabilita la 57 de ani si 6 luni pentru femei si 62 de ani si 6 luni pentru barbati, plus interdictia magistratilor de a mai lucra dupa varsta de pensionare. Asta poate crea o bulversare a sistemului, pentru ca ar insemna ca, imediat dupa intrarea in vigoare a legii, cateva sute de magistrati sa fie scosi din activitate, in conditiile in care acum mai avem nevoie de cateva sute de judecatori si procurori. Nu exista, in schimb, nici o solutie. Doamna ministru mizeaza mult pe magistratii tineri. Au ei insa aceasta experienta? Nu intereseaza pe nimeni, in schimb mai dam cateva sute de magistrati afara. Ce aducem in loc? Martieni? Sigur ca putem controla un segment sau altul si abate atentia de la problemele reale. Dar reforma nu se face asa, batand din palme. Sunt legi adoptate pe fuga. Au ajuns paria Justitiei cei care din faptul biologic ca au implinit o anumita varsta nu mai sunt placuti. Asta e oare problema reala?
Sprijin in reforma
Romania este in plina reforma a Justitiei. Care sunt prioritatile de care trebuie sa se ocupe CSM si ce a reusit sa faca pana acum?
CSM a stabilit deja responsabilitatile membrilor sai pe fiecare domeniu de activitate din planul de actiune, pentru aprobarea strategiei de reforma a sistemului judiciar. In fiecare saptamana, Comitetul de Monitorizare verifica indeplinirea obiectivelor. La aceste intruniri este invitat permanent consilierul de preaderare, Dieter Schlafen. Pana in luna aprilie, suntem in grafic cu toate obligatiile ce ne reveneau. Printre cele mai importante responsabilitati indeplinite sunt adoptarea Codului deontologic al magistratilor, cel al grefierilor si modificarea regulamentelor de ordine interioara ale instantelor si parchetelor, in sensul ca fiecare conducator de institutie este obligat sa puna la dispozitia magistratilor, zilnic, lista actelor normative publicate in Monitorul Oficial. Pe 25 martie s-a intocmit primul raport privind repartizarea aleatorie a dosarelor si un prim material cu privire la cauzele care duc la amanarea nejustificata a dosarelor. Vor fi verificari la toate instantele si parchetele.
Aveti de dus o intreaga reforma a Justitiei. Cine va sprijina?
Dumnezeu! Speranta noastra este in Uniunea Europeana si in cei de buna-credinta. Noi speram ca aceia care sunt obligati prin lege sa ne ajute se vor trezi si isi vor da seama ca intr-un stat de drept nu sunt doua puteri si Justitia, ci sunt trei puteri echilibrate. Nu face bine nimanui subordonarea Justitiei. Daca astazi esti marele zilei si controlezi totul, maine s-ar putea sa nu-ti mai foloseasca. Ce facem daca, de fiecare data cand se schimba puterea, distrugem ce s-a facut inainte? Reforma nu inseamna rascoala. Ea trebuie inteleasa si aprofundata.
