Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu zămbetul său prietenos, uşor timid, căntăreţul dragostei ne-a făcut să ne regăsim in amintiri imaginea propriilor iubiri. Cănd am plăns şi noi de fericire ori de suferinţă.
Cu zămbetul său prietenos, uşor timid, căntăreţul dragostei ne-a făcut să ne regăsim in amintiri imaginea propriilor iubiri. Cănd am plăns şi noi de fericire ori de suferinţă.
Dan Spătaru, prin vocea căruia orice melodie a devenit şlagăr, ne-a reamintit de "Ţărăncuţă, ţărăncuţă", şi ne-a lăsat speranţa că "Drumurile noastre poate se vor intălni vreodată". Am fredonat impreună, ştergăndu-ne o lacrimă, atunci cănd el cănta "Să ştii, măicuţa mea, că port icoana ta". Ne-am intors in anii copilăriei, cănd in urbea noastră natală "Trecea fanfara militară in frunte c-un tambur major". Noi iţi mulţumim, Dan Spătaru, pentru tinereţea noastră regăsită in căntecele tale. Iţi mulţumim pentru ceasurile de rară incăntare sufletească pe care ni le-ai adus!
Sunt puţini cărora destinul le-a hărăzit o existenţă atăt de spectaculoasă. Care le-a asigurat suişuri şi coborăşuri la fel de răsunătoare intr-o carieră artistică ce a depăşit pragul de 40 de ani. Un nume, inscris neglijent cu creta pe "zidurile" oraşului in care concerta, umplea la refuz săli de mii de locuri sau stadioane. Şi asta pentru că vocea sa inconfundabilă şi căntecele, toate irepetabile, sunt unice.
O Ediţie de Colecţie despre Dan Spătaru. O poveste despre Omul, copilul, adolescentul, tănărul, sportivul şi artistul deopotrivă, cel care a reuşit, oriunde s-ar fi aflat, să provoace hohote de plăns sau o stare aparte de bucurie atunci cănd interpreta la fel, mereu la fel, căntecele dragi tuturor.
FENOMEN. La inceputurile carierei, Dan Spătaru a fost angajat al Teatrului Fantasio din Constanţa. Din păcate, nici teatrul, nici artistul nu mai există. Amintirea lor comună nu dispare insă. Aurel Manolache, fost director al instituţiei, mărturiseşte că "prima colaborare cu Dan Spătaru a inceput in 1967, cănd abia se afirmase in calitate de căntăreţ şi cănd a lansat impreună cu Margareta Păslaru căntecul «Ale tale»". Pe o perioadă de vreo şase ani şi jumătate a fost angajat ca solist al Teatrului Fantasio. Incepănd din â74-â75 pănă in â81-â82. Aici a cunoscut-o pe soţia lui, Sida. Ea era componentă a teatrului de balet. La Fantasio s-au căsătorit.
Dan Spătaru a fost un fenomen. Toate melodiile lui erau şlagăre. "După un spectacol mare de-al lui, oamenii fredonau la ieşirea din sală o bucată din căntecele lui Dan Spătaru. Era un profesionist desăvărşit, un om de mare caracter, de mare ţinută. Nu a avut perioadă in care, intr-un spectacol, lumea să nu fie in picioare şi să nu aplaude. Eu l-am simţit foarte, foarte, foarte aproape. Era optimist şi avea mare incredere in forţa lui. Putea să cănte şi zece ore dacă voia", işi aminteşte omul de afaceri Viorel Păunescu, naşul de cununie al familiei Spătaru.
|  POVESTE "Toate colegele mele erau innebunite după Dan; stăteau grămadă in culise cănd urma să intre in scenă. Eu am fost singura care stăteam la cabină. După aceea primeam braţe de flori, le trimitea prin cabinieră la mine, şi eu nici măcar un mulţumesc. (...) A inceput o discuţie intre noi doi şi de a doua zi⦠flori, am mai vorbit, ne-am mai imprietenit. Nu s-a intămplat nimic atunci, dar am acceptat ideea" Sida Spătaru |  ROMĂNEŞTE "Dan era un băiat blond, aducea foarte mult cu Alain Delon, timid, indrăgostit de Pompilia Stoian. A trecut rampa imediat. Avea carismă, publicul primindu-l foarte bine, iar succesul a venit de la sine. Soţul meu l-a plăcut şi a inceput să-i scrie piese. Cănta şi i se aşezau bine in glas piesele lui Gianni Morandi. Dar la fel de bine cănta romăneşte." Marlene Vasilache |
Frumuşel...
Camelia Dăscălescu a fost cea care l-a descoperit. Sida Spătaru, soţia regretatului artist, povesteşte: "L-a ascultat o dată la «Mon Jardin». A spus că acest băiat o să ajungă ceva, are voce caldă, transmite, este frumuşel - că era frumuşel foc! - şi a făcut cu el lecţii, primele bucăţi au fost ale Cameliei Dăscălescu. Odată, la o terasă, l-a intălnit pe Temistocle Popa, care i-a făcut aproape toate şlagărele; din orice bucată care a fost scrisă pentru Dan el a făcut un şlagăr. Au fost foarte mulţi compozitori care ii trimiteau acasă căte o bucată; şi Dan işi dădea seama dacă poate să facă ceva din ea; şi atunci, ca să nu refuze sau să o spună frumos, spunea: «Dă-o altcuiva, că, dacă eu ţi-o cănt, ţi-o stric». El a vrut să cănte doar şlagăre".
In acordurile lui Dan Spătaru ... să căntăm, chitara mea!
Alături de Ediţia de Colecţie dedicată lui Dan Spătaru, iubitorii muzicii uşoare romăneşti vor putea asculta 25 de piese interpretate de celebrul artist, printre care: "Trecea fanfara militară", "Mi-ai furat inima", "Măicuţă, iţi mulţumesc!", "Noapte bună, Bucureşti!", "Nu m-am găndit la despărţire", "Te aşteaptă un om", "Nici o lacrimă", "Cine sunt eu?", "Tu, eu şi-o umbrelă", "Raza mea de soare", "Şi căt voi trăi voi iubi", "Nu ştiam că mă iubeşti şi tu", "Eu sunt sentimental", "Ale tale", "Spune-mi ce mai face mama", "Ţărăncuţă, ţărăncuţă", "Prietene", "In răndul patru", "Să căntăm, chitara mea!" şi "Drumurile".
