De ce au cerut procurorii arestarea lui Dinu Patri-ciu? Doua dintre cele mai importante motive sunt constituirea unui grup de crima organizata trans-frontaliera si "obstruc-tionarea" justitiei. Capii: Patriciu, Stephenson, Hart si... Eros. Aderenti: Petrica Grama, de la Minis-terul Finantelor, Miclaus Paul, de la CNVM. Parchetul cere instantei sa judece mai repede cererea de arestare, in termen de urgenta.

De ce au cerut procurorii arestarea lui Dinu Patriciu? Doua dintre cele mai importante motive sunt constituirea unui grup de crima organizata transfrontaliera si "obstructionarea" justitiei. Capii: Patriciu, Stephenson, Hart si... Eros. Aderenti: Petrica Grama, de la Ministerul Finantelor, Miclaus Paul, de la CNVM. Parchetul cere instantei sa judece mai repede cererea de arestare, in termen de urgenta.

Crima organizata si faultarea justitiei

Motivele pentru care procurorii Parchetului instantei supreme au cerut arestarea omului de afaceri Dinu Patriciu si a cetatenilor americani Philip Stephenson si Richard Colin Hart sunt multe si se intind pe cele 49 de file ale referatului prin care s-a propus luarea acestei masuri de catre judecatori.

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) au cerut arestarea celor trei invocand Constitutia Romaniei, dispozitiile exprese din Codul de procedura penala si chiar jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit articolului 53 din Legea fundamentala a tarii, dreptul la libertate poate fi restrans, prin lege si numai daca se impune, pentru "desfasurarea instructiei penale", cu respectarea expresa a articolelor din Codul de procedura penala.

JURISPRUDENTA CEDO. Procurorii au argumentat cu cazul "Tomasi contra Frantei", cand CEDO a statuat ca pentru durata unei detentii provizorii a inculpatului, organele judiciare trebuie sa evalueze gravitatea faptelor, existenta si persistenta unor indicii grave de vinovatie care constituie factori pertinenti, apararea ordinii publice, riscul de presiune asupra martorilor si de intelegere intre coinculpati precum si pericolul fugii inculpatilor. Anchetatorii considera ca toate aceste aspecte enumerate sunt intrunite in cazul celor trei.

FUGA DE URMARIREA PENALA. "Necesitatea luarii masurii arestarii preventive se justifica si prin dificultatile incontestabile ale anchetei derulate in conditiile in care urmare a valorificarii relatiilor infractionale, doi dintre membrii grupului infractional organizat, George Philip Stephenson si Colin Richard Hart, se sustrag urmaririi penale impietand asupra bunului mers al anchetei si in acelasi timp inducand temerea ca si ceilalti membri ai grupului infractional organizat ar putea sa faca pregatiri pentru asemenea acte, care pot zadarnici stabilirea adevarului in cauza".

RESEDINTE SCHIMBATE. Cei doi americani s-au sustras urmaririi penale incepand cu ianuarie 2006. Procurorii sustin ca, la 23 ianuarie a.c., dupa ce anchetatorii emisesera citatiile pe numele lor, Stephenson si Hart au notificat Parchetul, informandu-l ca ei au renuntat la resedintele din Romania. Parchetul a cerut arestarea lor, in lipsa, pe o perioada de 30 de zile.

OBSTRUCTIONAREA JUSTITIEI. Procurorii considera ca probele administrate in dosar arata clar ca sunt intrunite mai multe din conditiile speciale, prevazute pentru arestare de articolul 148 din Codul de procedura penala, literele c), d) si h). Adica inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala, ori a facut pregatiri pentru asemea acte.

SI INFLUENTAREA EI. Anchetatorii spun ca au date suficiente din care rezulta ca Patriciu, Stephenson si Hart au incercat sa "zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea vreunui martor sau repet, distrugerea ori alterarea mijloacelor materiale de proba sau prin alte asemenea fapte". Totodata, procurorii sustin ca Dinu Patriciu ar fi "incercat zadarnicirea aflarii adevarului, dat fiind mediatizarea excesiva a cauzei, prin conturarea unui curent de opinie favorabila inculpatului cu consecinta influentarii martorilor si a celorlalte parti din dosar".

DEZINFORMARE. In acelasi timp, procurorii considera ca Patriciu influenteaza in mod direct desfasurarea procesului penal, cata vreme statului roman ii este prezentata o versiune nereala a obiectului anchetei penale - respectiv cercetarea penala a investitorului olandez - , fiind invocata o conventie de protejare reciproca a investitiilor, cand in realitate obiectul cercetarii penale il constituie activitatea omului de afaceri in cadrul grupului Rompetrol ca persoana fizica.

FARA DISCRIMINARE

Procurorii mai arata in cererea prin care au solicitat instantei arestarea lui Dinu Patriciu pentru 29 de zile sa tina cont de faptul ca toti cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Astfel, in analizarea pericolului concret pentru ordinea publica, pericol pe care l-ar constitui lasarea in libertate a lui Dinu Patriciu si a partenerilor sai, procurorii au cerut judecatorilor sa tina cont de toate circumstantele privitoare la fapta si faptuitor si nu doar sa se raporteze la circumstantele personale ale lui Patriciu. Pentru ca altfel inseamna ca judecatorii ar "crea discriminari intre persoanele supuse judecatii, in functie de studii, de datele psiho-afective si intelective care determina comportamentul, de viata familiala, de starea civila si materiala, care uneori (in situatia infractiunilor de natura economico-financiara) poate fi afectata tocmai de activitatea infractionala".

Parchetul cere instantei termen de urgenta

Dupa desfasurarea scenetei de la Tribunalul Bucuresti, soldata cu obtinerea amanarii judecarii cererii de arestare a lui Dinu Patriciu, pana la 3 martie, ieri Parchetul instantei supreme a difuzat un comunicat de presa interesant. Acuzatiile la adresa lui Patriciu, Stephenson si Hart sunt foarte grave: comiterea mai multor infractiuni economice in legatura cu constituirea unui grup infractional organizat, transfrontalier.

BELEA MARE. "Acest grup infractional organizat este structurat pe mai multe niveluri: de decizie, de planificare si de executie, in perioada 1998-2005 aderand mai multi cetateni romani si straini care au calitatea de invinuit in dosarul penal instrumentat de procurorii DIICOT. Constituirea grupului infractional organizat transfrontalier a avut ca scop desfasurarea unor ample operatiuni de inducere in eroare a autoritatilor romane cu ocazia incheierii si derularii unor contracte de privatizare a unor societati comerciale, de insusire a unor sume considerabile datorate bugetului de stat, de manipulare a pietei de capital, de sustragere de la plata unor importante sume de bani cuvenite bugetului de stat, de spalare de bani rezultati in urma activitatilor ilicite si de externalizare a fondurilor obtinute in urma desfasurarii activitatii infractionale", se arata in comunicat. Propunerea de arestare preventiva a celor trei inculpati s-a facut in baza art. 143 si art. 148, lit. c, d, h, din Codul de Procedura Penala, avand in vedere scopul procesului penal de tragere la raspundere penala a inculpatilor, precum si al garantarii recuperarii prejudiciilor cauzate.

CUM E CU CITATIILE. "Primind cererea formulata de procurori, Tribunalul Bucuresti a dispus judecarea in cursul aceleiasi zile, ora 20:00. Instanta de judecata, analizand cererea, nu s-a pronuntat asupra propunerii de arestare preventiva formulata de procurori, dispunand asupra unor chestiuni prealabile referitoare la procedura de citare a inculpatilor plecati in strainatate, concluzionand ca se impune acordarea unui termen atat pentru citarea inculpatilor George Philip Stephenson si Colin Richard Hart, cat si pentru pregatirea apararii. Procurorul de sedinta a solicitat respingerea solicitarii de amanare, intrucat din probatoriul existent la dosar rezulta faptul ca cei doi inculpati se sustrag urmaririi penale parasind tara, art 1491 CPP, invocat ca temei al propunerii de arestare preventiva, nu prevede obligatia citarii, ci doar obligatia instiintarii asupra datei si orei judecatii, procurorii si avocatii fiind incunostiintati asupra acestora. Obligatia aducerii de catre procuror a inculpatului incumba doar daca acesta este retinut sau arestat. Procurorul de sedinta a solicitat respingerea cererii formulate de avocati de a se acorda un termen in vederea pregatirii apararii, avand in vedere urmatoarele: TERTIP? 1) "Cei patru avocati pledanti pentru inculpatul PATRICIU COSTACHE DAN, precum si cei doi aparatori ai inculpatilor lipsa au asigurat apararea acestuia pe parcursul urmaririi penale, fiind prezenti la administrarea fiecarei probe in dosar", se precizeaza in comunicat. Adica avocatii stiau absolut tot ce era in dosar si, cu alte cuvinte, ar fi putut sa-l apere pe Patriciu chiar joi, fara a mai cere amanarea.

TERMEN DE URGENTA. 2) "Pronuntarea asupra masurii preventive are caracter de urgenta. Avand in vedere toate cele invocate de procurorul de sedinta, precum si faptul ca termenul de doua saptamani acordat de instanta contravine caracterului de urgenta al judecarii propunerilor de arestare DIICOT a solicitat Tribunalului preschimbarea termenului de 3 martie 2006, fixat pentru judecarea cererii de arestare preventiva".

PERICOL PENTRU ORDINEA PUBLICA

Anchetatorii considera ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, ce poate fi evidentiat "din imprejurarile comiterii transfrontaliere a unor fapte grave de catre un grup infractional organizat, din derularea actelor ilicite pe o lunga perioada de timp, din atragerea si mentinerea in cadrul structurii gruparii si a altor persoane care cu intentie au asigurat perpetuarea specializata a activitatilor ilegale, in scopul maximizarii profiturilor, cu consecinte deosebit de grave, atat din punct de vedere al efectelor patrimoniale, dar si al conturarii unui impact de amenintare la adresa securitatii statului". In plus, pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de patru ani. Pericolul este argumentat si in raport de disfunctiile care s-ar crea in mentinerea ordinii publice, de reactiile societatii civile fata de stari de lucruri negative prin care se incurajeaza alte persoane sa incalce legea penala, dar si in raport de temerea colectiva ca impotriva unor infractiuni deosebit de grave organele statului nu actioneaza eficient. "Elementul timp scurs de la savarsirea faptelor nu este relevant, atata vreme cat inculpatul Patriciu Costache Dan ocupa si in prezent aceleasi functii in aceleasi societati comerciale de care acesta s-a folosit in activitatea sa infractionala, cu implicatii directe pe patrimoniul acestora, deci un pericol imediat si concret pentru ordinea publica il reprezinta lasarea sa in libertate."

CAPETENIE "Inculpatul Patriciu Dan Costache a planificat, organizat si conceput cu minutiozitate strategia si executarea insidioasa a actelor ilicite" anchetatorii cazului Rompetrol

LA URGENTA "Am cerut judecatorilor Tribunalului Bucuresti preschimbarea termenului din 3 martie, pentru judecarea cererii de arestare preventiva" Robert Cazanciuc seful biroului de presa, ministerul public

FUGA "Doi dintre membrii grupului infractional organizat, Philip Stephenson si Colin Hart, se sustrag urmaririi penale impietand asupra bunului mers al anchetei" anchetatorii cazului Rompetrol

Grupul din Dosarul Rompetrol

Procurorii care instrumenteaza dosarul Rompetrol au stabilit cine sunt persoanele care au aderat la grupul de crima organizata ce ar fi fost constituit de omul de afaceri Dinu Patriciu.

CAPII. Sunt, potrivit cererii de arestare, Dinu Patriciu, boss-ul numarul unu, cei doi americani George Philip Stephenson si Colin Richard Hart si... surpriza demnitarul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Victor Eros. Coordonarea ilegalitatilor grupului a fost facuta de inculpatul Patriciu Dan Costache, care "a planificat, organizat si conceput cu minutiozitate strategia si executarea insidioasa a actelor ilicite, urmarind finalizarea profitabila a acestora, conform obiectivelor acceptate si de ceilalti membrii ai asocierii". La grupul infractional format de ei au aderat mai multi cetateni straini si romani, in perioada 1998-2005, dupa cum urmeaza:

MEMBRI IMPORTANTI.

John Hamilton Works, cetatean american care a indeplinit functia de presedinte si director general executiv al SC Rompetrol SA, s-a ocupat in cadrul grupului infractional organizat, in perioada 1998-2002, de operatiuni ilicite de instrainare a unor active ale societatii Rompetrol si de externalizare a unei parti importante a unor sume cuvenite bugetului de stat;

Erich Kish, cetatean roman si israelian, care indeplineste functia de vicepresedinte al Departamentului de Dezvoltare Strategica al Rompetrol si reprezentant al Rompetrol Albania. Este membru de executie al gruparii din anul 1998, fiind specializat in operatiuni de inducere in eroare a autoritatilor romane cu prilejul derularii unor contracte de privatizare, spalarea si externalizarea sumelor de bani obtinute in urma savarsirii infractiunii de inselaciune in conventii cu consecinte grave;

Marin Sorin, care a fost in consiliul de administratie al mai multor societati comerciale cu sediul social in Romania si in afara tarii, a desfasurat activitati de inducere in eroare a autoritatilor romane cu ocazia privatizarii unor societati comerciale si de spalare a sumelor de bani obtinute in urma desfasurarii activitatii infractionale prin intermediul mai multor fundatii. Marin Sorin a activat in interiorul grupului infractional organizat in perioada 1998-2002;

Nicolcioiu Alexandru si Volintiru Cristian, care au desfasurat activitati de sustragere de la plata sumelor de bani datorate bugetului de stat, de inducere in eroare a autoritatilor romane cu ocazia incheierii si derularii unor contracte de privatizare si de spalare de bani.

ADERENTI DIN INSTITUTIILE STATULUI. Ulterior, in raport cu specificul activitatilor desfasurate, au aderat si persoane cu functie de decizie in cadrul institutiilor de stat: Petrica Grama - ministrul Finantelor, Miclaus Paul - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Primul, Grama, i-a ajutat pe reprezentantii Rompetrol sa-si bage in buzunar creanta din Libia de 85 de milioane de dolari, bani care apartin de fapt statului roman. Motiv pentru care Ministerul de Finante se constituie parte civila pentru a recupera banii la bugetul statului. Al doilea, Miclaus, a pus umarul la ascunderea starii reale de fapt privind actiunea de manipulare a bursei.

Cine sunt americanii acuzati

NIVEL DE DECIZIE. "Fugarul", Phil Stephenson, este vicepresedinte al Rompetrol Grup

Un element de baza in ancheta procurorilor sta in offshore-ul cipriot Saltville, infiintat la 27.01.2004, cu doar doua luni deci inaintea afacerii "Bursa" (controversatele tranzactii cu titluri Rompetrol). Imputernicitul acestui offshore este Colin Hart, un cetatean american cu domiciliul in Bucuresti.

DEZLEGAREA MISTERULUI. Colin Hart este cel care dezleaga misterul afacerii pentru procurori, numele sau legandu-se fara umbra de tagada de cel al presedintelui Rompetrol, Dinu Patriciu. Hart si Patriciu au facut parte impreuna din Consiliul de Administratie al societatii SANEX Cluj. De asemenea, Hart a fost directorul general al Romania-Moldova Direct Fund (RMDF), proprietarul societatii olandeze Goodison Holdings BV, care controla 67,4% din Sanex. In ce priveste Fondul de Investitii "Romania-Moldova Direct Fund-IEP", acesta este unul dintre fondurile de investitii gestionate de catre "Milestone Merchant Partners LLC", din Washington DC, care detinea un pachet de 29% din actiunile grupului Rompetrol. In septembrie 2002, cand OMV a devenit actionar la Rompetrol, RMDF isi retrasese complet participatia de 29% din capital.

OMUL DECIZIILOR MAJORE. Absolvent al universitatii americane Harvard, Phil Stephenson este vicepresedinte al Rompetrol Grup BV Olanda, responsabil cu tranzactiile internationale, parteneriatele strategice din industria energetica internationala si relatiile cu investitorii. El a fost, inainte de venirea la Bucuresti, membru al Comitetului Director al grupului din Olanda. Stephenson a condus International Equity Partners, compenie privata din Washington, avand ca obiect de activitate investitiile in pietele in dezvoltare. Intre 1991 si 1993, a ocupat o functie importanta in Trezoreria SUA, fiind numit de presedintele George Bush. Recent, intr-un comunicat dat publicitatii pe site-ul Rompetrol Group NV, grupul a anuntat ca Phil Stephenson si-a mutat cartierul general de la Bucuresti la Amsterdam. El a fost numit si presedinte al Rompetrol France SAS, grup creat prin achizitia recenta a Dyneff Group. Potrivit aceleiasi surse, Stephenson va continua sa ia decizii in ceea ce priveste strategia, tranzactiile mari si angajarile-cheie. Potrivit unor surse judiciare, la dosar s-ar afla o dovada care dezleaga afacerea "Bursa".

PROBA. Anchetatorii ar detine un act pe care Phil Stephenson l-ar fi semnat in locul lui Colin Hart, imputernicitul off-shore-ului cipriot Saltville, care in dimineata de 7 aprilie 2004 a cumparat cea mai mare parte a pachetului de actiuni Petromidia (RRC) scos pe Bursa de Rompetrol. Proba ar lamuri relatia lui Patriciu cu off-shore-ul care se specula ca ar fi tot al sau si in conturile caruia a virat si bani, si actiuni. (Victor Ciutacu, Oana Stancu)