x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Decembrie ’89 - Diversiunea prin televiziune

0
Autor: Alex Mihai Stoenescu 16 Dec 2005 - 00:00
Decembrie ’89 - Diversiunea prin televiziune


Interventiile necontrolate ale revolutionarilor au reprezentat motivul pe care Teodor Brates, diriguitorul din acea vreme al Televiziunii Romane, l-a folosit in mod repetat in cadrul "cuvantarilor" catre romani pentru a spori randurile luptatorilor pentru libertate din jurul Televiziunii.

La Televiziunea Romana Libera vor alterna in continuare chemarile repetate ale angajatilor ei, in special Teodor Brates, de a fi aparat postul de catre popor si interventiile necontrolate ale revolutionarilor.

La un moment dat, cineva a strigat: "Ai ceva impotriva mea? Imi depun candidatura", iar pe ecran a aparut un titraj "ROMANI, APARATI TARA", inexplicabil, marind tensiunea si, bineinteles, panica. Dupa spusele lui Teodor Brates, acesta a constituit un colectiv de colectare a informatiilor venite prin telefon, din care facea parte, intre altii, si Lucia Hossu-Longin. Aceasta va explica in revista Star cam in ce constau mesajele: "Se trage cu tunul la Sibiu in populatie. Sunt atacate unitati economice vitale la Brasov... In statia de metrou Izvor... exista puncte de retragere a teroristilor... De la IPSCAIA se trage in bolnavii Spitalului CFR Baneasa... In Strada Lipscani nr. 19, de pe acoperisul blocului se trage cu arme automate in populatie... Numarul de cont al Bancii din Elvetia (unde - asa se pretindea - sunt depusi banii furati de clanul Ceausescu - n.T.B.) poate fi blocat. 4721472-300-2 Banca Romana de Comert Exterior. Comunica locotenent-colonel Anghelache Const(antin)".

TELEFOANELE. Tot Teodor Brates a aratat in 2004 ca "s-a dezlantuit avalansa de telefoane, prin care eram anuntati despre cele mai incurajatoare si, alaturi de ele, despre cele mai ingrijoratoare evenimente consumate (adevarate sau nu - nu aveam de unde sa stim) in zeci si zeci de localitati ale tarii". Scena evocata de Teodor Brates are nevoie de o analiza. El plaseaza aceste episoade telefonice foarte devreme in desfasurarea evenimentelor de la Televiziune, astfel incat sa justifice aparitia sa pe post si apelul disperat ca populatia sa vina si sa apere institutia. Ne aflam in fata a trei actiuni legate:

1 Avand in vedere informatiile primite la telefon despre diferite atacuri, prin pericolul anuntat de ele se explica, se justifica si apelul insistent al lui Brates. Pe de alta parte, ziarista Lucia Hossu-Longin, implicata si ea in transmiterea celor mai aberante stiri, va incerca dupa Revolutie sa duca timpul acelor mesaje mult mai devreme si sa le dea un aer de credibilitate - suna un locotenent-colonel!

2 Se declansase deja diversiunea care avea drept scop imprastierea multimii de pe strazi - adica anihilarea revoltei populare - si acuzarea Securitatii de terorism. Ea nu putea apartine decat unei forte subordonate sau aflate in legatura cu Armata, iar cei care sunau chiar erau colonei.

3 Televiziunea stabilise un canal telefonic direct cu postul Europa libera prin care se transmiteau imediat toate stirile panicarde si diversioniste venite din exterior, astfel ca, in scurt timp, prin Europa libera, dezinformarile ajungeau in intreaga tara si in intreaga lume. Unii observatori ai evenimentelor - cum este generalul Plesita - considera si astazi ca Europa libera a declansat atunci o diversiune, dar in realitate sursa sa principala de dezinformare era la etajul 11 al Televiziunii.

SUSPECTII. Ultimele doua versiuni par mai consistente. In primul rand, este tensiunea care se crease la conducerea Ministerului Apararii Nationale, dupa apelurile "periculoase" ale lui Mircea Dinescu si Mihai Lupoi. In al doilea rand, avem posibilitatea de a verifica afirmatiile Luciei Hossu-Longin cu stenograma emisiei, unde, devreme, inainte sa intre Lupoi in emisie, Dinescu afla si anunta ca "la Sibiu se trage cu tunul in populatie". Linia logica arata ca informatia a venit inainte ca Lupoi sa agite conducerea Armatei, singura posibilitate de eroare fiind ca ziarista sa fi amestecat in textul sau din revista Star continutul mai multor apeluri, venite la ore diferite. Credem acest lucru, deoarece, dupa apelurile lui Brates si ale spicherului Petre Popescu, pus tot de Brates sa repete apelurile de ajutor, pe ecranul televizoarelor, din studioul 5, a aparut Petre Roman. El a citit atunci Programul politic pe care il compusese la CC. Dupa el, imediat, au vorbit generalii Voinea si Chitac. Cuvantarile celor trei au fost mai importante din punct de vedere istoric decat celelalte, reusind sa anuleze intrucatva gafele capitanului Lupoi. Studiind impreuna cu Petre Roman acele momente, am aflat urmatoarele:

"Petre Roman: (...) Cand am ajuns, acolo erau ziaristi, oameni de televiziune. Erau Cornelia Radulescu, Alexandru Stark, care ma cunosteau, pentru ca facusem acolo emisiuni pe teme stiintifice. Si cand m-au vazut, m-au intrebat: «Ce-i cu voi?». Eram si cu generalul Voinea. Le-am spus: «Venim din Piata Palatului de la CC». «Extraordinar! - a spus Stark. Sunteti martorii fugii lui Ceausescu?». «Da - i-am raspuns - si am un text». Atunci, el m-a luat si m-a dus direct in studio, dar in studioul 5, unde m-a incadrat imediat cu militari. Ulterior am aflat ca erau generali in retragere si, desigur, si generalul Voinea". Petre Roman se va duce la Ministerul Apararii, apoi se va intoarce la Televiziune. Seara - si subliniez, seara - a urcat la etajul 11, in biroul directorului, unde veneau acele mesaje diversioniste.

"AMS: Ma intereseaza telefoanele astea pe care le primeati la TVR. Cine era la telefon? Ce va spunea?

Petre Roman: Raspundea la telefon cine apuca. Eu imi aduc aminte ca sunau militari. Spuneau: «Sunt locotenent-colonelul cutare, de la Unitatea Militara cutare, va raportez ca... » si indica o cladire sau un loc unde sunt miscari ciudate, par a fi teroristi. Nu mai sunt sigur daca deja se folosea cuvantul teroristi, dar spuneau persoane suspecte fac si dreg. Sentimentul nostru era ca aceste telefoane veneau de la Armata. Acum nu stiu ce manevrau. Altii dadeau telefoane si erau civili care spuneau: «Tocmai am vazut la televizor ce s-a intamplat sau ce s-a spus... sa stiti ca si la noi se intampla lucruri ciudate... » si incepea o poveste cu teroristi, cu suspecti. Eu stiu ca am coborat o data sau de doua ori si m-am dus sa spun, fata de aceste apeluri, ca situatia nu este asa, ca Armata controleaza situatia."

CRAINICUL. Teodor Brates a fost unul dintre portavocele "Revolutiei" din Decembrie ‘89

MARTURIE. Iata cum, fara sa aiba cunostinta de amintirile Luciei Hossu-Longin, Petre Roman o confirma in privinta diversiunilor telefonice de la Televiziune si asupra sursei lor: persoane care se prezentau cu numele, gradul, functia si unitatea militara. Ele au aparut in seara si in noaptea de 22 decembrie. Serviciul Roman de Informatii arata ca dezinformarile au provenit de la MApN, fiind dirijate de generalul Stanculescu si de viceamiralul Dinu, seful DIA (Punct de vedere preliminar al Serviciului Roman de Informatii privind evenimentele din decembrie 1989. Decembrie 89 la Bucuresti, p. 17).

Alta sursa de informatii derutante pentru Europa libera a fost Emanuel Valeriu, redactor al Televiziunii si corespondent secret al postului american. El a contactat centrul de la München in ziua de 22 decembrie, la ora 12:20, stabilind ca din acel moment sa transmita corespondente de la Bucuresti: "Am avut sansa sa gasesc o gazda, evident provizorie, pe cineva cu care statusem alaturi in Piata Palatului pe 22 decembrie si care a parasit Capitala in zilele urmatoare, lasandu-ma in casa. Dar fara telefon. Comunicarile cu Europa libera aveam sa le fac din alte case, din aceeasi zona, de la necunoscuti care m-au acceptat". Continutul acestor comunicari, cum arata chiar Emanuel Valeriu, era legat de "trupele speciale ale Securitatii", care omorau cu sange rece bolnavi, raniti, medici etc. Este posibil ca atmosfera de la MApN sa se fi potolit o data cu aparitia celor doi generali activi, avand functii mari in Armata si reprezentand intr-adevar o autoritate. Voinea era comandantul Armatei 1, iar Chitac era comandantul Garnizoanei Bucuresti. Limbajul lor de pe ecran era in primul rand limbajul recunoscut de militari si avea greutatea unor ordine:

"Generalul Voinea: Stimati generali, ofiteri, maistri militari si subofiteri, ostasi. In calitatea mea de general al Armatei romane, fac apel la toti ofiterii, subofiterii, maistri militari si subofiteri, la toti generalii si ostasii, sa respecte intru totul ordinele comandantilor directi. De asemenea, apelez la luciditatea tuturor comandantilor, si-i rog sa nu ordone represalii impotriva populatiei. (A fost un mesaj corect, scurt, cu valoare de ordin pentru trupele aflate in subordine, propozitia principala fiind «sa respecte intru totul ordinele comandantilor directi». Este ceea ce ordonase si ministrul Stanculescu la ora 14:45 - n.a.).

Generalul Chitac: Sunt generalul-locotenent Chitac Mihai, comandantul Garnizoanei Bucuresti. Adresez pe aceasta cale rugamintea tuturor unitatilor militare din garnizoana, unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne pentru a depune toate eforturile sa sprijine actuala orientare politica din tara noastra. Toate unitatile militare care sunt retrase in cazarmi sa nu scape vigilenta, sa fie in masura oricand sa dea o contralovitura, o riposta hotarata oricaror ar incerca... acelora care ar incerca sa zdruncine noua orientare politica, socialista democratica in tara noastra. Adresez in acelasi timp un apel tuturor comandantilor de garnizoane militare, unde mai sunt inca focare, in mod deosebit Garnizoana Sibiu si altele, sa ia legatura cu fortele populare si sa ia masuri urgente de terminare in cel mai scurt timp a tuturor operatiunilor militare sau de alta natura, cu caracter de violenta, tinand seama ca in realitate ele sunt zadarnice". (Asa vorbeau generalii Armatei romane in acel timp, acesta era limbajul lor, de multe ori copiat dupa frazele lui Ceausescu, iar prin "noua orientare politica" Chitac intelegea inlaturarea lui Ceausescu - n.a.).

OPRITI MACELUL! Incepuse incidentul de la Sibiu, dar se mai semnala si o stare de tensiune intre unitatile militare si Inspectoratul MI din Brasov. Dupa cateva minute este adus pe post generalul in rezerva Nicolae Militaru.

"Generalul Nicolae Militaru (intr-un grup de militari in care ii recunoastem pe Mihai Lupoi, generalul Tudor, capitan rangul I Dumitrescu si inca un militar): Stimati cetateni, stimati soldati, subofiteri, maistri militari si ofiteri. Multi dintre dumneavoastra ma cunoasteti. Sunt generalul colonel Militaru Nicolae. Nu puteam sa stau deoparte in aceste momente si dupa aceasta crima care s-a savarsit in Republica Socialista Romania. Imi pare rau, nespus de rau, ca in aceasta crima a fost atrasa si Armata romana. Daca se dovedeste faptul ca Armata romana a tras in popor, inseamna ca... va fi rau. Si pentru Armata, in ansamblul ei, si pentru fiecare comandant de subunitate si militar in termen care a executat un asemenea ordin. Dupa informatiile pe care le avem, au murit copii, au murit oameni batrani, au murit femei, au murit fiinte total nevinovate. In scurtul timp pe care-l am la dispozitie, in fata acestei camere de luat vederi, fac apel la tovarasii generali care detin functiile de raspundere in Armata romana. Tovarase general Gusa, tovarase general Eftimescu, tovarase general Topliceanu, tovarase general Rosu, tovarase general Voinea, tovarase general Tantareanu (eroare de transcriere, era vorba de generalul Dandareanu, comandantul Armatei de la Buzau - n.a) si toti ceilalti. As face apel, tot in acelasi fel, tovarasului general Rusu (era vorba de generalul Rus, comandantul Aviatiei militare - n.a). Opriti macelul! Dati ordine, opriti macelul! Daca s-a facut crima pana acum, opriti-o! Nu stiu ce va fi mai departe, imi pare foarte rau, sigur ca cei in drept vor cerceta imprejurarile in care a murit prietenul meu, generalul Milea, ministrul Apararii Nationale. Nu cunosc cat a fost de tradator, pe cine a tradat... ce a mintit... dar in mod categoric ca aceia care vor fi in masura in viitor vor face lumina si din acest punct de vedere. Tovarase general Gusa, tovarase general Voinea, sunteti rugati, amandoi, sa veniti urgent la Radioteleviziune. Da’ imediat. Inainte de a pleca de la locurile dumneavoastra de lucru, dati ordin sa opreasca tot si retrageti armata in cazarmi. Tovarase Rusu (Rus), da ordin... nimic sa nu plece pe calea aerului din Republica Socialista Romania! Sper ca dumneata m-ai inteles destul de bine. Fac apel la colegii si prietenii, unii dintre ei, generali din Ministerul de Interne, tovarase general Vlad, tovarase general Bucurescu si ceilalti, luati masurile care se cuvin pe linia Ministerului de Interne! Opriti macelul! Indiferent, indiferent ce s-ar intampla, nu mai trageti! Introduceti trupele in cazarmi! Fac apel acum la intregul popor roman: manifestati, fratilor, manifestati-va bucuria, dar in pace, fara devastari de vitrine. Jucati ce vreti dumneavoastra, bucurati-va cu totii, nu distrugeti insa bunurile materiale. Nu dati prilejul sa fiti atacati pentru asemenea lucruri. Daca am fost inteles, eu as ruga pe tovarasii nominalizati sa ia act de ce i-am rugat."

SEMNALUL. Generalul Militaru i-a enervat pe generalii activi din cauza mesajului "Opriti macelul!"

FURIE. Interventia generalului Militaru a starnit multe comentarii, fiind pana la urma rezumata la apelul "Opriti macelul!", care a infuriat din nou conducerea Armatei si a fost speculat de presa dupa Revolutie in mai toate felurile posibile. A existat la inceput un pasaj periculos: "... pentru fiecare comandant de subunitate si militar in termen care a executat un asemenea ordin", pasaj care indica o vinovatie de crima coborata pana la esaloanele de jos ale Armatei. Spaima de pedeapsa pentru crima - iar asta atunci insemna moartea, executia - s-a transformat subit intr-o furie amestecata cu panica. Stim astazi ca aveam de-a face cu un agent sovietic, cu liderul complotului militar si cu un individ sangeros, razbunator. Dar citirea rece, departe de emotiile de atunci, a textului acestei interventii arata, oricat ar parea de ciudat, o posibila explicatie rationala pentru cuvintele sale. Nicolae Militaru, cunoscut ca un fanatic al ordinii cazone, a aparut pe ecranul televizorului facand apel la notorietatea numelui sau ("Multi dintre voi ma cunoasteti"). Modul sau de adresare nu a fost oficial, regulamentar, a continut numai rugaminti. El spune mai intai: "Fac apel la tovarasii generali care detin functiile de raspundere in Armata romana", pe Gusa si pe Voinea "ii roaga" si incheie "tovarasii nominalizati sa ia act de ce i-am rugat". Cand se adreseaza generalilor, el foloseste cuvintele "da" sau "dati ordin". Nu spune nici o clipa va ordon sau ordon faceti cutare lucru. In schimb, Militaru a facut un lucru extrem de periculos pentru conducerea Armatei: a vorbit explicit despre actiunea Armatei ca autoare a represiunii, numind-o "crima" si i-a nominalizat pe "criminali": Gusa, Eftimescu, Topliceanu, Rosu, Voinea, Rus... Mai lipsea Hortopan, si era formatiunea completa a generalilor care executasera ordinele neconstitutionale si ilegale ale lui Ceausescu si Milea. "Opriti macelul!" a provenit in primul rand din faptul ca Militaru nu cunostea situatia reala a Armatei, fiind in continuare cuplat la informatiile pe care le primise despre represiunea de la Timisoara si din Bucuresti. Nu trebuie sa uitam ca el era, in fond, un caz particular.

AGITATIA. In octombrie 1996, cu cateva luni inainte de moarte, generalul Militaru simte nevoia sa se confeseze si il cheama acasa la el pe revolutionarul timisorean Claudiu Iordache. Generalul ii va marturisi ca in seara de 15 decembrie 1989 a fost avertizat de un agent ca "la Timisoara a inceput revolta populara, iar Armata a tras in manifestanti, fiind anuntate mari pierderi de vieti omenesti". Claudiu Iordache arata ca generalul "avea sa afle cateva zile mai tarziu ca represiunea de la Timisoara s-a declansat in seara lui 16 decembrie, dar mai ales ca de abia in ziua de 17 decembrie Armata va trage in timisoreni! Agentul «anticipase» evenimente ce aveau sa aiba loc douazeci si patru si patruzeci si opt de ore mai tarziu!". Prin urmare, putem vedea in strigatul sau "Opriti macelul!" o referire directa la "macelul" pe care il facuse Armata la Timisoara si la Bucuresti, Militaru nestiind de puciul declansat in cladirea CC si nici de preluarea conducerii ministerului de catre generalul Stanculescu. Pe acesta nici nu-l citeaza. Mai mult decat atat, Militaru face apel la ge-neralul Voinea, cerandu-i sa vina la Televiziune, nestiind ca acesta vorbise cu numai cateva minute inaintea lui din studioul alaturat. Este insa adevarat ca in acel moment incepuse "macelul" de la Sibiu, anuntat, de altfel, chiar pe post din studioul din care vorbea si Militaru. Partea de neinteles este cea cu apelul de oprire a macelului adresata Ministerului de Interne, decat daca nu cumva cunostea mai multe decat stim noi astazi, daca nu cumva se referea la trupele de Securitate-Militie - el chiar le cere generalilor Vlad si Bucurescu sa retraga "trupele in cazarmi" - sau aflase deja de incidentele de la Sibiu, in care se credea ca se confruntau unitatile celor doua ministere. Nu credem ca intentiile si actiunile lui Militaru trebuie exagerate, cel putin pentru acest moment al evenimentelor. Nu avem voie sa uitam ca, in noaptea care abia trecuse, la baricada fortele de represiune trasesera in plin, omorand 39 de oameni!

Fragmente din "Istoria loviturilor de stat in Romania", volumul IV, partea a II-a, Editura RAO - Alex Mihai Stoenescu

NU RATATI !


In numerele viitoare puteti citi o alta analiza a lui Alex Mihai Stoenescu despre Decembrie 1989
Citeşte mai multe despre:   special,   general,   armata,   decembrie,   petre,   generalul,   armatei,   televiziune,   roman,   petre roman,   apel ,   tovarăşe,   voinea,   militaru,   militari,   macelul,   brates,   opriti,   teodor brates

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...
Serviciul de email marketing furnizat de