Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituţională a României a stabilit, ieri, după numeroase amânări, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie, au anunțat oficiali ai CCR. Semnificația acestei hotărâri este că Înalta Curte a judecat ilegal în completurile de fond, din 2003 încoace, dosarele furnizate de DNA. Urmare a acestei decizii este că toate dosarele de corupție aflate pe rol la Înalta Curte urmează să fie rejudecate. Cele cu hotărâri definitive, cum este condamnarea lui Liviu Dragnea, nu sunt influențate de decizia de ieri, însă aceasta poate constitui un temei zdrobitor la CEDO.
Înalta Curte de Casație și Justiție a încercat, fără succes, să blocheze și ședința CCR în care este analizată existența unui conflict juridic de natură constituțională între ÎCCJ, pe de o parte, și Parlament, pe de altă parte, generat de refuzul instanței supreme de a constitui, conform Legii 78/2000, completuri specializate să judece pe fond dosare de corupție. Cristina Tarcea a cerut, ieri, suspendarea lucrărilor, după ce luarea unei decizii a fost deja amânată de trei ori, solicitând acest lucru pentru că vrea să aștepte răspunsurile Curții de Justiție a Uniuni Europene (CJUE) pe care chiar Înalta Curte le-a adresat în cursul lunii aprilie.
Este vorba despre Completul de 5 judecători care judecă contestația în anulare formulată de Elena Udrea. Instanța a transmis CJUE un set de trei întrebări prin care, în esență, vrea să afle dacă Înalta Curte poate să încalce deciziile definitive și general obligatorii emise de Curtea Constituțională. Asta, după de, la sfârșitul anului trecut, CCR a constatat că ÎCCJ a încălcat legea atunci câd a desemnat judecătorii care făceau parte din completurile de 5, obligând, astfel, Înalta Curte să tragă la sorți toți cei cinci membrii care alcătuiesc aceste completuri.
Cristina Tarcea a încercat și un alt tertip prin care să blocheze judecarea cauzei privind completurile specializate. Anume că judecătorul raportor pe acest dosar, Petre Lăzăroiu, nu mai este judecător CCR și, prin urmare, trebuie ca noul judecător raportor să-și exprime un punct de vedere. Mai mult, Tarcea a invocat faptul că cererea formulată de Florin Iordache, cu privire la constatarea existenței acestui conflict juridic constituțional ar trebui declarată inadmisibilă, ca fiind formulată de o persoană care nu avea dreptul. Și PNL a atacat la CCR, luna trecută, Regulamentul Camerei Deputaților care permite delegarea de către președinte către unul dintre vicepreședinți a atribuției de a sesiza CCR. Curtea Constituțională a respins sesizarea. Cristina Tarcea merge și mai departe cu raționamentul acesta, cerând Curții să constate că, la momentul în care a fost sesizată, autorul sesizării preluase temporar atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților de la o persoană care, astăzi, nu mai deține această funcție. Și că noul președinte al deputaților, Marcel Ciolacu, nu a afirmat că își însușește acest demers. Ambele excepții au fost respinse de către CCR, ca fiind inadmisibile, Curtea trecând la judecarea pe fond.
Florin Iordache a cerut Curții să constate că ÎCCJ a încălcat legea și să dea calea de urmat pentru remedierea acestei situații.
Conform surselor din Justiție, hotărârea de ieri a fost luată de instanța constituțională prin votul de 5 la 4
