x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Degeratu, in staff-ul represiunii

0
29 Mar 2005 - 00:00


Generalul s-a "ocupat" de revoluTionarii din Ardeal
Revolutionarii din Cluj il acuza pe actualul consilier de stat pentru Aparare, Constantin Degeratu, ca, in urma cu 15 ani, a participat la intocmirea planurilor de represiune a miscarilor de protest din acest oras. Declaratiile date de fostii sai colegi si sefi par sa confirme aceste acuzatii.

  • de VASILE SURCEL
  • SPECIAL
  • Constantin Degeratu, in staff-ul represiunii


    "Hirotonirea" generalului Constantin Degeratu in functia de consilier de stat pentru probleme de Aparare a redeschis o rana veche care, nevindecata niciodata complet, s-a preschimbat intr-o cicatrice urata care desfigureaza cronic obrazul "castei" militare: implicarea unora dintre actualele capetenii ale Armatei la actiunile represive din decembrie 1989. Incepand de astazi vom publica, in serial, informatii inedite legate de activitatea "revolutionara" a lui Constantin Degeratu, precum si propriile sale opinii legate de acele episoade dramatice din cariera lui militara.

    ANII DE GLORIE. Generalul Constantin Degeratu (dreapta), fostul "marginalizat" care a condus intreaga Armata Romana

    Ori de cate ori i se reproseaza vreunui general cocotat in functii de raspundere ca a participat intr-un fel sau altul la reprimarea miscarilor de protest din decembrie ’89, institutiile militare, dar si unii rezentanti ai puterii politice reactioneaza dur acuzand ca se incearca subminarea intregii Armate. Printr-o penibila genuflexiune intelectuala, aceleasi cercuri afirma ca simpla referire critica la trecutul unor astfel de generali isi are originea in jocurile oculte ale unor structuri securisto-comuniste ori chiar KGB-iste. Acum, dupa 15 ani nimeni nu mai este dispus sa admita ca, la Revolutie, actualii generali cu epoletii tixiti cu stele de aur erau doar niste ofiteri marunti care au executat, adeseori cu exces de zel, ordinele venite "de sus". Si, mai ales, nimeni nu pare dispus sa priceapa ca Armata Tarii este cu mult mai mare si mai importanta decat o mana de generali care nu au putut fi atinsi de justitie tocmai datorita gradelor si functiilor in care au fost promovati dupa decembrie 1989.

    PROTESTE INUTILE. In decembrie 1989, Constantin Degeratu era locotenent colonel in Statul Major al Armatei a IV-a. Ulterior a avut o ascensiune spectaculoasa: in 11 ani a primit toate gradele posibile si a ocupat cele mai inalte functii accesibile unui militar de cariera. Acum, devenit consilier de stat pentru Aparare, este o personalitate internationala care asigura "interfata" cooperarii militare cu NATO. O functie extrem de importanta care, pe langa un profesionalism ireprosabil, pretinde si respectarea unei datorii morale: asumarea propriului trecut si a propriilor actiuni, bune sau rele. In cazul lui Degeratu, trecutul pe care trebuie sa si-l asume "la pretul corect" este localizat la Cluj, in timpul crizei majore care s-a manifestat acolo intre 18 si 22 decembrie 1989. Dupa 1990, revolutionarii clujeni au protestat mereu impotriva lui Degeratu, pe care l-au acuzat ca a luat parte la organizarea actiunilor represive.

    REVOLTA CIVILILOR. Decembrie ’89 i-a pus pe clujeni fata in fata cu Armata
    ACTORUL SI Armata. Calin Nemes (cu spatele) i-a sfidat pe militari
    VICTIME. Clujeni ucisi "din motive preventive"

    "ABATORUL" CLUJ. Revolta populara din Cluj a inceput la 21 decembrie 1989, la ora 13:00, cand 300 de muncitori de la Combinatul Utilaj Greu s-au strans in curtea intreprinderii ca sa-si exprime solidaritatea cu Timisoara, dar si sa ceara un trai mai bun. Desi oamenii nu iesisera inca pe stazi, din ordinul conducerii politice si militare, centrul orasului a fost ocupat de efective ale Armatei a IV-a. In Pta Libertatii, la intersectia Strazilor Napoca si Universitatii, a fost amplasata o grupa de 16 militari, sub comanda cpt. Carp Dando. Acolo au si avut loc primele incidente sangeroase. In jurul orei 15:30 au aparut 40-50 de tineri care, condusi de actorul Calin Nemes, scandau lozinci de solidaritate cu Timisoara. In urma unui incident inca neclar, Nemes s-a apropiat de Carp si a avut o scurta altercatie cu el, moment in care militarii din subordinea ofiterului au deschis focul. Primele victime ale Clujului au fost opt morti si 22 de raniti, printre care si cpt. Carp Dando. Tot in Pta Libertatii, in zona Anticariat - Catedrala - Str. 30 Decembrie, a existat un alt dispozitiv, compus din 5 ofiteri si 46 de militari in termen ai MApN si ai Trupelor de Securitate. Catre ora 17:00, cateva persoane au adus acolo un tomberon din care voiau sa improvizeze o tribuna. S-a ordonat foc de avertisment, dar, nu se stie cum, au rezultat un mort si un ranit. In Pta Marasesti, militarii au deschis focul asupra unui om care, aflat in stare de ebrietate, parea ca vrea sa-i atace pe militari. Rezultat: un mort si doi raniti. Dispozitivul din zona Hotelului Astoria, compus din 17 militari in termen si doi subofiteri, comandati de cpt. Ilie Dicu, a deschis focul asupra unui grup de muncitori. Victime: trei morti si opt raniti. Intre orele 18:00 si 22:00, dispozitivul din Str. Motilor, compus din 44 de soldati si 14 ofiteri si subofiteri, comandati de mr. Valeriu Burtea, s-a confruntat cu trei valuri de manifestanti. Si acolo s-a deschis focul, rezultand noua morti si 15 raniti. In total, la Cluj, pe 21 decembrie 1989 au murit 26 de oameni si alti 52 au fost raniti. Anchetele, declansate inca din anul 1990, au stabilit ca principalii vinovati pentru acest masacru au fost militarii de la unitatile aflate in subordinea Armatei a IV-a. Adica exact de la locul de munca al celui care pe atunci era locotenent colonelul Constantin Degeratu.

    UN OFITER "MARGINALIZAT". Pus in fata noului val de contestari, aparut dupa nominalizarea sa ca si consilier de stat, Constantin Degeratu si-a expus propria varianta despre evenimentele din decembrie ’89. O varianta dulceaga, aproape credibila, daca nu ar fi contrazisa atat de propriile declaratii date sub semnatura, la inceputul anilor ’90, in fata procurorilor, cat si de declaratiile fostilor lui sefi si colegi, audiati tot atunci. O prima neclaritate apare insa chiar in CV-ul oferit la numirea in noua functie. Autobiografia lui Degeratu se refera pe larg la toate formele de pregatire "agonisite" de-a lungul unei cariere militare spectaculoase. In schimb, CV-ul este foarte discret in privinta activitatii profesionale propriu-zise. Fara a se opri asupra lunii decembrie 1989, mentioneaza doar: "1983-1990 - Ofiter 1 (Cercetare stiintifica), Sectia Operatii, Armata a IV-a". Cercetare stiintifica? Atunci cand a fost audiat, cu 14 ani in urma, Constantin Degeratu a uitat sa le relateze procurorilor militari despre acest aspect al carierei sale. In "Nota explicativa" data pe 25 ianuarie 1990 si aflata in vol. l, fila 72, al Dosarului 217/P/1997, colonelul - pe atunci - Constantin Degeratu se prezinta drept "Ofiter 1 in Sectia Operatii din Statul Major al Armatei". Nici pomeneala despre calitatea de "cercetator stiintific" inscrisa in recentul CV. Acuzatiile clujenilor, cu adevarat grave, se refera la faptul ca in decembrie 1989, lt.col. Degeratu a participat la eleborarea planurilor de amplasare a dispozitivelor de represiune. Intervievat, la scurt timp de la numirea sa in functie, in legatura cu acest aspect, actualul consilier de stat a afirmat ca in perioada mentionata nu a indeplinit nici o functie importanta in cadrul Armatei a IV-a si ca, de fapt, in timpul Revolutiei a avut o activitate "pozitiva". Iar in CV-ul mentionat sustine ca era un militar tras pe "linie moarta", marginalizat din cauza rudelor sotiei. "In perioada 1973-1989 nu am avut dreptul de a indeplini functii de comanda sau de conducere in Armata Romana din cauza criteriilor politice restrictive impuse impotriva cadrelor militare care aveau rude cu diferite probleme (socrul a fost declarat chiabur si a refuzat sa se inscrie in CAP; trei frati ai sotiei sunt preoti; doi frati ai sotiei au plecat in strainatate". Acele "criterii restrictive" au existat cu adevarat. Atata doar ca, pe atunci, un militar caruia ii pleca vreo ruda in strainatate nu mai putea sa ocupe nici macar functia de sef de grajd in "Gospodaria Ajutatoare" a cazarmii din Cuca Macaii. De obicei, ghinionistul primea "cea de-a treia cizma" si era trecut urgent in rezerva. In mod ciudat, Degeratu nu a avut aceasta soarta. A fost doar "marginalizat in sus" si obligat sa faca "cercetare stiintifica" tocmai... hat, in Statul Major al Armatei a IV-a. Adica exact la unul dintre cele mai inalte esaloane de comanda, unde trebuia sa ai cel mai "beton" dosar ca sa poti ajunge.

    OPERATOR PE "FIRUL SCURT". Raspunzand acuzatiilor de participare la intocmirea planurilor de organizare a represiunii din Cluj, Constantin Degeratu ne-a declarat de curand: "Nici nu am primit ordin sa intocmesc un astfel de plan, nici nu s-a intocmit un asemenea plan". In urma cu 14 ani, cand a dat cu "subsemnatul" in fata procurorilor militari, Degeratu spunea cu totul altceva. Pe atunci nu parea sa fi stiut ca era un ofiter "marginalizat" si recunostea senin ca s-a aflat in anturajul marilor sefi. Din declaratia data in fata procurorilor mai rezulta si un aspect deloc lipsit de importanta: in noptile de 17/18, 18/19, 19/20 si 20/21 decembrie, cele mai fierbinti ale Revolutiei, cand represiunea a atins violenta maxima, amaratul ofiter "marginalizat" a stat doar in biroul comandantului Armatei a IV-a, asigurand permanenta la telefonul special. Si nu a fost doar un simplu planton pus sa pazeasca "firul scurt" in lipsa sefului plecat sa traga un pui de somn.

    "AM ACTIONAT ATAT ZIUA, CAT SI NOAPTEA." In "Nota explicativa" amintita, Constantin Degeratu declara: "Incepand cu 18.12.1989, am actionat, in perioade variabile, atat ziua, cat si noaptea, impreuna cu alti ofiteri din Sectia Operatii si Sectia Pregatire de Lupta, ca operator de serviciu. In aceasta calitate am executat ordinele date de comandant si de seful de Stat Major, am transmis ordine si dispozitii ale acestora la marile unitati si unitatile subordonate, am primit de la acestea diferite comunicari pe care le-am raportat celor carora le erau adresate, am facut diferite propuneri si am tinut evidenta unor activitati". Precizam ca aria de competenta a Armatei a IV-a cuprindea cam tot Ardealul, iar "propunerile" despre care vorbeste Constantin Degeratu vizau unitatile militare amplasate in cateva dintre cele mai importante orase din vestul tarii, orase in care au avut loc incidente sangeroase. "Marginalizat" pana in maduva oaselor, ofiterul Degeratu a intocmit in acea perioada si "variante de actiune". In aceeasi "Nota explicativa" el declara: "Ca urmare, in noaptea de 20/21.12.1989, fiind de serviciu, am intocmit, cu aprobarea comandantului si a sefului de Stat Major, o varianta de actiune pentru trecerea la apararea pe frontiera de vest, numai cu fortele existente la pace, mai putin 10% din efective care urmau sa ramana pentru apararea cazarmilor si a altor obiective, pentru zadarnicirea actiunilor teroriste si apararea populatiei. La intocmirea variantei m-am consultat cu seful Sectiei Operatii si seful Pregatirii de Lupta. Pentru contracararea actiunilor teroriste s-a stabilit sa se studieze unele variante de actiune vizand apararea sediilor institutiilor politico-administrative, a unor obiective si locuri importante din garnizoanele de resedinta ale unitatilor". Curat "marginalizare"!

    DEGERATU N-A STIUT CA "ACUM IES MUNCITORII"? Generalul Eugen Badalan ne-a declarat ca, la Timisoara, Stefan Gusa a inteles inca din 20 decembrie 1989 ca nu exista o amenintare externa la adresa Romaniei si, cand a constatat ca "ies muncitorii", a ordonat retragerea militarilor in cazarmi. Ca si cum nu ar fi auzit despre acel ordin al sefului intregii Armate, Degeratu s-a comportat pana la capat de parca pericolul extern ar fi existat cu adevarat. De fapt, a stiut foarte bine ca pe 21 decembrie ’89 adevaratii "dusmani" erau doar localnicii. O confirma chiar el in paginile 71 si 72 din volumul l al Dosarului nr.217/P/1997: "La Cluj, primele informatii privind aparitia unor tulburari s-au referit la intreprinderile CUG si 16 Februarie". Deci adversari nu erau ungurii, ci doar clujenii. "In cursul convorbirilor comandantului cu primul secretar, dintre orele 10:30 si 12:00, cred ca s-a solicitat interventia Armatei." Si, pentru ca ordinul se executa si nu se discuta, militarii au si intervenit: "La 14:42, primul secretar, cu acordul reprezentantului Comitetului Politic Superior, a solicitat interventia Armatei pentru instalarea unor posturi de paza la podurile care duc spre Piata Mihai Viteazul si in zona Marasti. S-a cerut aprobarea la minister si s-au dat ordine la grupa de coordonare de la Someseni. Intre 14:50 si 15:00, primul secretar a cerut sa se intervina cu toate fortele. S-a transmis ordinul si la grupa de la Floresti. La 15:15, primul secretar a insistat sa se grabeasca interventia subunitatilor. Intre 15:00 si 15:40 s-a realizat dispozitivul de paza cu subunitatile din Someseni in centru si partea de vest a orasului, iar cu subunitati din Floresti in centru si partea de est a orasului. In jurul orei 15:45 l-am trimis pe col. Caba sa regrupeze fortele care se deplasau dinspre Parcul Feroviarilor spre Piata Mihai Viteazul". In absenta oricarei amenintari externe, peste doar cinci minute, la 15:50, in Cluj s-a deschis focul si au cazut primele victime.

    "AM LUCRAT SI EU." Acum, Degeratu se apara in fata celor care il acuza spunand ca nu a participat la intocmirea vreunui plan de amplasare a dispozitivelor militare, ba mai mult, ca asemenea planuri nici nu au existat. Este insa contrazis de alte declaratii ale sale, date cu ani in urma. In ianuarie 1990, pe cand le explica senin procurorilor militari ca "adversarii" armatei au fost chiar clujenii, Degeratu a scris cu mana lui: "In cadrul convorbirilor telefonice pe care le-am avut cu factorii de conducere din unele unitati din Someseni, Floresti, Dej si alte garnizoane, am facut astfel de precizari cand am comunicat ordinele privind pregatirea in vederea indeplinirii unor misiuni. Pentru tinerea evidentei actiunilor antiteroriste s-au pregatit harti si planuri la care am lucrat si eu".

    IN TOT ARDEALUL. Aria de competenta a Armatei a IV-a, deci si a ofiterului Degeratu, care, dupa cum se vede, nu era deloc marginalizat, cuprindea cam tot Ardealul. "Nota explicativa" din 25 ianuarie 1990 nu este singura marturie depusa de Constantin Degeratu. Pe 16 februarie 1991 a dat si o "Declaratie de martor" in Dosarul nr. 2/P/1990. In acest document, aflat in vol. l al Dosarului nr. 217/P/1997, Degeratu spunea: "In dimineata de 21.12.1989 s-au primit numeroase informatii despre tulburari aparute in Arad, Alba Iulia, Cugir, Sibiu, Turda, Tg. Mures, Bistrita si Miercurea Ciuc. Aceste informatii confirmau scenariul unei agresiuni. La cererea unor prim-secretari din aceste judete si orase, ministerul a aprobat deplasarea unor detasamente de militari pentru apararea unor obiective importante de acolo. (...) Pentru tinerea evidentei actiunilor antiteroriste, de paza si de asigurare a ordinii s-au pregatit harti si planuri ale principalelor orase din Ardeal".

    MORTI DIN MOTIVE "PREVENTIVE". In "Declaratia de martor" data de Constantin Degeratu pe 16.02.1991 exista o afirmatie de un cinism infiorator: "Precizez ca, la momentul cand gral Topliceanu a dat ordin de deplasare a trupelor in oras si de instalare in dispozitiv, nu exista nici o informatie din care sa rezulte ca in Cluj aveau loc acte de vandalism, actiuni teroriste, incendieri, distrugeri etc. Doresc sa se consemneze ca actiunile ordonate de gral Topliceanu aveau un rol preventiv; nu se urmarea in nici un caz reprimarea unor eventuale manifestatii anticeausiste, ci prin prezenta trupelor in oras se urmarea descurajarea unor eventuale actiuni teroriste". Scapate poate intr-un moment de neatentie, spusele de atunci ale lui Constantin Degeratu ridica o intrebare tulburatoare: daca tot s-a stiut ca nu existau "actiuni teroriste", de ce au mai fost scosi militarii pe strazi? Doar ca sa se joace de-a "hotii si vardistii" cu cei 28 de clujeni care au fost ucisi in urma unor actiuni cu "rol preventiv"? Iar aceasta intrebare este valabila si pentru restul tarii.

    PLANURI DE AMPLASAMENT

    "Referitor la garnizoana Cluj, planul de amplasare a dispozitivelor militare din oras s-a intocmit in timp, potrivit ordinelor date de comandantul Armatei, aproximativ in zilele de 18 si 19.12.1989. Ordinul de intocmire a planului de amplasament s-a dat prin seful Sectiei Operatii. Pe masura intocmirii planului s-au dat si ordinele necesare la unitatile militare, care, in executare, au efectuat si recunoasteri ale zonelor de amplasament. Precizez ca asemenea ordine s-au dat pentru toate garnizoanele mari din subordinea Armartei Transilvania" - (Dosar 217/P/1997, vol I, pag. 100)

    DEGERATU, LA ARAD?
    Constantin Degeratu a ratat cu putin sa ajunga si la Arad, locul unde l-ar fi intalnit pe Eugen Badalan, actualul sef al SMG, aflat si el prin zona, tot cu ocazia Revolutiei. "In legatura cu situatia din Arad, despre care existau informatii ca se produsesera tulburari, fara a se preciza de ce natura, s-a pus problema deplasarii unui ofiter din Comandament, pentru a constata la fata locului natura si amploarea evenimentelor. M-am oferit sa merg eu. Ulterior s-a hotarat sa mearga lt.col. Caba, dar s-a renuntat, evenimentele precipitandu-se si la Cluj."

    GENERALUL MILEA, ACUZAT
    Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecat ieri, pentru a doua oara, "Dosarul Cluj", care dupa 15 ani de la Revolutie se reia, practic, de la capat. Inaltii magistrati se vor pronunta pe 25 aprilie, asupra vinovatiei celor sase inculpati acuzati pentru mortii si ranitii inregistrati in decembrie 1989 la Cluj. Procurorul a cerut condamnarea inculpatilor pentru omor calificat, deosebit de grav, sau instigare la aceasta infractiune. In pledoariile finale acuzatii au cerut judecatorilor achitarea sau, in cel mai rau caz, pronuntarea unei sentinte similare cu cea initiala. Ei au sustinut ca au executat ordinele ministrului Apararii, generalul Vasile Milea, pe care nu aveau cum sa le incalce. "Ordinul executat de militari in acele zile a fost dat explicit de ministrul Apararii. Daca nu se sinucidea, Milea era acum in boxa acuzatilot", a sustinut ieri unul dintre aparatori. Generalul Topliceanu a mai sustinut ca Serviciul de Informatii al Armatei transmisese atentionari potrivit carora la Belgrad si la Budapesta se pregateau operatiuni ce puneau in pericol granita de vest a Romaniei. La prima judecata in fond, instanta suprema a schimbat incadrarea juridica a faptelor prevazute in rechizitoriu, din instigare la omor deosebit de grav si vatamare corporala in ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa. Astfel, pe 9 aprilie 2003 Ioachim Moga, fostul prim-secretar de la Cluj, si frt. Marian Bolbos au fost achitati, gen. Iulian Topliceanu, col. Valeriu Burtea, lt.col. Ioan Cocan au beneficiat de schimbarea incadrarii juridice si apoi de prescrierea faptelor. Singurul condamnat pentru victimele de la Cluj a fost mr. Ilie Dicu, care a primit cinci ani de inchisoare, pentru uciderea a patru persoane. (Miruna Pasa)
    Citeşte mai multe despre:   special,   cluj,   stat,   constantin,   decembrie,   s-au,   armatei,   militare,   militari,   degeratu,   constantin degeratu,   iv-a,   marginalizat

     

    Ştiri din .ro


    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur

    Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur
    Înainte ca Bucureștiul să se extindă la nivelul la care a ajuns astăzi, zona Lacului Văcărești reprezenta o margine neinteresantă și lipsită de importanță pentru Ceaușescu. Faptul că acolo erau câteva...

    Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban

    Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban
    Galerie Foto După ce, în plină stare de urgență, Primăria Municipiului Timișoara a contractat lucrări de proiectare și construire a unei fântâni arteziene, în plină stare de alertă, aceeași instituție condusă de...

    Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România

    Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România
    Galerie Foto Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan, desființează, cu argumente logice, juridice și constituționale, decizia Curții Europene a Drepturilor Omului,...

    „Petrov”, surclasat de „Traian”. Document din 1989 al Securității care arată cum Băsescu îl fila și turna pe George Pădure

    „Petrov”, surclasat de „Traian”. Document din 1989 al Securității care arată cum Băsescu îl fila și turna pe George Pădure
    Galerie Foto Documente incendiare sunt scoase la lumină cu privire la notele informative scrise de Traian Băsescu și ajunse la Securitate, la 31 de ani de la întocmirea lor. O astfel de notă informativă, semnată de sursa...

    Agricultura românească intră în zodia cactusului. Clima africană s-a mutat în țara noastră

    Agricultura românească intră în zodia cactusului. Clima africană s-a mutat în țara noastră
    Galerie Foto Problemele generate de criza sanitară, peste care s-a suprapus o secetă extremă, readuc în atenţie aspecte mai vechi legate de agricultura românească. Este ea pregătită să facă faţă unor crize majore, în ce...

    Artrozele sunt cele mai frecvente suferinţe reumatismale

    Artrozele sunt cele mai frecvente suferinţe reumatismale
    Bolile reumatismale sunt fie de uzură, cum sunt artrozele, fie inflamatorii. În artroze, se roade cartilajul, compoziţia lichidului sinovial de ungere în articulaţii se strică. Afecțiunile reumatismale...

    MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”

    MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”
    Galerie Foto Recent am celebrat ziua nașterii, dar și a morții celui mai mare dramaturg al tuturor timpurilor, William Shakespeare. Televiziunea Română a programat recitalul dumneavoastră „Recitindu-l pe Shakespeare…...

    Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători

    Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători
    Galerie Foto Intenționați să călătoriți, în următoarea perioadă, cu trenul, cu avionul, cu taxiul, la bordul navelor sau al mijloacelor de transport de pasageri? Vă veți gândi de două ori înainte de a o face,...

    HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție

    HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție
    Galerie Foto Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea cere Curții de Apel București suspendarea executării Hotărârii Guvernului României nr. 394, din 19 mai 2020, prin care a fost declarată starea de alertă la nivel național,...

    Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență

    Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență
    Galerie Foto Compania de furnizare a produselor farmaceutice și a echipamentelor medicale controlată de omul de afaceri Octavian Niculescu, denunțătorul principal din dosarul DNA în care este judecată Sorina Pintea, a primit,...

    Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”

    Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”
    Galerie Foto Colonelul Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, îi acuză pe procurorii DIICOT care instrumentează dosarul “Black Cube” că au săvârșit infracțiunea de rupere a sigiliilor de pe o probă de la dosar. Acesta...

    Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban

    Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban
    Ignoranță, neglijență sau decizie deliberată de a ascunde un mare pericol care amenința și România? Acestea sunt variantele în care poate fi înscrisă trecerea sub tăcere de către Guvernul României a unui...

    „Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”

    „Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”
    Coronavirusul surprinde mereu lumea cu aspecte nebănuite privind cruzimea lui, căci colţii cu care muşcă din sănătatea oamenilor sunt numeroşi. Cercetările au arătat că la 4% din cazurile de coronavirus...

    Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență

    Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență
    Compania care a furnizat, în toamna anului trecut, Serviciului de Telecomunicații Speciale, celebrele tablete folosite pentru scanarea cărților de identitate la alegerile prezidențiale, a fost contractată, cu o zi...

    Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”

    Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”
    În contextul pandemiei, George Soros a răspuns întrebărilor lui Gregor Peter Schmitz, redactor-șef Augsburger Allgemeine.   GREGOR PETER SCHMITZ: Ați trecut în viață prin multe crize. Se compară...
    Serviciul de email marketing furnizat de