Democraţie de carton - Legi confuze, instituţii slabe

Războiul politic Băsescu - Tăriceanu, care a polarizat clasa politică pro sau contra unui individ - in cazul de faţă şeful statului -, scoate la lumină un sistem intitulat democratic, in care insă tocmai fundamentele democraţiei - legile şi instituţiile - sunt şubrede, pornind chiar de la Constituţie, care nu lămureşte raportul dintre preşedinte şi premier.

Anii petrecuţi sub comunism, dictatura lui Nicolae Ceauşescu par să nu fi lecuit inclinaţia romanilor - deopotrivă alegători şi aleşi - către un "tătuc". Cu acest termen a fost caracterizat Ion Iliescu in toate cele trei mandate ale sale, Emil Constantinescu a fost conturat de strategii săi electorali drept un nou Cuza, care să facă dreptate norodului tot umbland incognito prin ţară cu ocale de măsurat corectitudinea, in timp ce imaginea de "comandant" a fost un pilon important al campaniei lui Traian Băsescu, pentru ca acum şeful statului să se legitimeze ca luptător suprem impotriva oligarhilor de care jură să scape poporul. Zilele acestea, mai mult ca oricand in ultimii 17 ani, scandalul politic a scos la iveală defecţiunile sistemului aşa-zis democratic. Intr-un stat democratic, dezbaterea s-ar concentra pe legi - care să nu fie schimbate in fiecare an sau in fiecare guvernare - şi pe funcţionarea instituţiilor. Pe cand Romania lui 2007 este ruptă in favoarea sau impotriva unui personaj: Traian Băsescu, in timp ce legile sunt confuze, iar instituţiile de mucava. Cu ce ne-am ales din războiul politic care a acaparat intreaga atenţie?

CONSTITUŢIA. Am aflat cu acest prilej ce efecte are faptul că Romania nu este nici cal, nici măgar, nici republică prezidenţială, nici parlamentară, iar raporturile dintre şeful statului şi guvern sau Parlament sunt neclare. Constituţia prevede, la articolul 109, că "Guvernul răspunde politic numai in faţa Parlamentului pentru intreaga sa activitate". Motivarea Curţii Constituţionale in cazul suspendării preşedintelui vine insă cu o nouă abordare, consfinţind practic rolul de "jucător" pe care şi-l arogă Traian Băsescu. Astfel, potrivit Curţii, "prerogativele constituţionale, ca şi legitimitatea democratică pe care i-o oferă alegerea lui de către electoratul intregii ţări ii impun preşedintelui Romaniei să aibă un rol activ, prezenţa lui in viaţa politică neputand fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar", ridicandu-se insă un alt semn de intrebare: este preşedintele, indiferent ce nume poartă, ales de electoratul intregii ţări?

CAZUL CIOROIANU. Şi, deşi preşedintele propune Parlamentului un premier, iar acesta este cel care işi alege miniştrii pe care să-i supună votului Legislativului, cazul Cioroianu ne-a mai pus in faţa unei probleme: dacă aşa stau lucrurile, de ce preşedintele să fie cel care numeşte, prin decret, şi revocă miniştri? Şi ce se intamplă dacă nu vrea să numească pe cine vrea premierul? Curtea Constituţională a răspuns in cazul de faţă că preşedintele nu are drept de veto, dar poate cere premierului să renunţe la propunerea făcută atunci cand constată că nominalizatul nu indeplineşte condiţiile legale pentru funcţia de ministru. Şi dacă premierul nu vrea?

Un lucru similar se intamplă in cazul numirii ambasadorilor, văzuţi ca instrumente de aplicare a politicii externe, de care responsabil ar fi şeful statului, cu toate acestea cel propus să devină ambasador trebuie să obţină avizul prim-ministrului.

SUSPENDAREA. Tot Constituţia, in cazul suspendării şefului statului, stabileşte, la articolul 95, că Parlamentul poate decide acest lucru in cazulin care preşedintele săvarşeşte fapte grave prin care incalcă prevederile Constituţiei, lăsand nedefinită noţiunea de fapte grave. Face acest lucru Curtea Constituţională in motivarea de săptămana trecută, dar nu exhaustiv: "Pot fi considerate fapte grave de incălcare a prevederilor Constituţiei actele de decizie sau sustragerea de la indeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care preşedintele Romaniei ar impiedica funcţionarea autorităţilor publice, ar suprima sau ar restrange drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ar tulbura ordinea constituţională ori ar urmări schimbarea ordinii constituţionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar putea avea efecte similare". Articolul constituţional mai are insă o hibă: el lasă deschisă posibilitatea ca Parlamentul să-l păstreze in funcţie pe şeful statului deşi acesta incalcă Constituţia.

Pe de altă parte, in chestiunea suspendării şefului statului pe motiv de incălcare a Constituţiei, Curtea Constituţională emite doar un punct de vedere consultativ, in timp ce, dacă este sesizată cu o lege oarecare, avizul său este definitiv şi obligatoriu pentru parlamentari.

LEGEA REFERENDUMULUI. Mergand pe acest fir, Legea referendumului ne lasă şi ea in coadă de peşte cand vine vorba despre demiterea preşedintelui, in urma consultării populaţiei. Legea prevede că referendumul nu este valid decat dacă se prezintă la urne jumătate plus unu dintre alegătorii inscrişi pe liste electorale. Dacă nu se prezintă şi referendumul e invalidat, ce se intamplă? Legea nu prevede, iar constituţionaliştii interpretează că preşedintele rămane in funcţie.

CURTE ŞANTAJATĂ, PARLAMENT DE INFRACTORI. Celălalt pilon al democraţiei, instituţiile statului, a fost şi el dinamitat in nesfarşitul război politic. Potrivit declaraţiilor intaiului om in stat, preşedintele ţării, Romania ar fi condusă in prezent de un Consiliu de Administraţie al oligarhilor, nu de un Guvern. Tot al a acuzat Parlamentul că face legi pentru infractori. Parlamentul, o permanentă ciuca bătăii, indiferent de cine caştigă alegerile, terfelit public, ingenuncheat prin ordonanţe de urgenţă şi asumări de răspundere pe cele mai importante legi. Anul trecut a impărţit acest rol cu CNSAS, instituţia infiinţată pentru a demarca agenţii şi colaboratorii fostei Securităţi, dar căreia nici pană acum nu i s-au predat toate dosarele - fapt demonstrat de bileţelul scris de prim-adjunctul SRI Florian Coldea, in ciuda asigurărilor date de şeful statului -, in timp ce şi acelea primite sunt inutilizabile in absenţa cartotecilor, instrumentele de căutare rapidă. Credibilitatea demersului CNSAS a fost ştirbită şi din interior de deciziile pe care membrii Colegiului le-au luat azi, pentru a le schimba la 180 de grade maine. In fine, tot cazul "Suspendarea" a pus sub semnul intrebării şi activitatea Curţii Constituţionale, pentru că cea a SRI - cealaltă jumătate implicată in poveste - era deja cocoşată de poveri şi vechi, şi noi. Liderul PSD, Mircea Geoană, a aruncat pe piaţă un bileţel scris de prim-adjunctul SRI Florian Coldea, care arăta că acesta a comandat căutarea in arhive a dosarelor judecătorilor de la Curtea Constituţională şi l-a acuzat pe preşedinte că ar fi şantajat Curtea cu aceste dosare pentru a obţine un aviz favorabil. Judecătorii au negat şantajul, Coldea şi-a recunoscut biletul...

PNL SE GRĂBEŞTE CU LEGILE SIGURANŢEI ŞI CAUTĂ ŞEF LA SIE

Pachetul de legi privind siguranţa naţională a avut o soartă asemănătoare tot din cauza divergenţelor de opinie dintre cel care şi-a pus semnătura pe el, premierul Călin Popescu Tăriceanu, şi cel care trebuia să işi asume avizul, preşedintele Traian Băsescu, şeful CSAT. Promovat iniţial de guvern, pachetul de legi nu a primit OK-ul CSAT cat timp Traian Băsescu a controlat această instituţie. Preşedintele interimar, Nicolae Văcăroiu, s-a oferit practic să dea acest aviz, anunţand că vrea să convoace CSAT in perioada interimatului său pentru a rezolva problema legilor siguranţei. Liberalii au fost insă luaţi prin surprindere de anunţul lui Văcăroiu. PNL vrea să-şi promoveze propriul pachet legislativ, adoptat deja de Camera Deputaţilor şi aflat acum la Senat, care preia majoritatea prevederilor din varianta iniţială asumată de Guvern, dar abandonată acum. "Obiectivul politic al PNL este adoptarea legilor siguranţei pană la 20 mai", a declarat vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, liberalul George Scutaru. Liberalii vor să se grăbească astfel cu adoptarea in Parlament a legilor pană la revenirea, eventuală, a lui Traian Băsescu in funcţia prezidenţială. Pentru asta au insă nevoie de un acord politic cu PSD, recunoaşte Scutaru, iar PNL e dispus la negociere. Tot pană la data referendumului, liberalii vor să se grăbească şi cu numirea unui nou şef al SIE. Deşi in partid discuţia nu a fost deschisă incă, premierul Tăriceanu caută deja un inlocuitor pentru demisionarul Claudiu Săftoiu. Conform Constituţiei, şeful SIE este numit de Parlament, la propunerea preşedintelui. (Monica Iordache Apostol)